În viziunea numărului 1 din agricultura românească, șeful MADR, Petre Daea, exprimată miercuri, 27 martie 2019, cu ocazia inspectării lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, refacerea sistemului de irigații reprezintă o condiție primordială de păstrare a poziției de lider european în producția de porumb.

„Mă aştept ca România să îşi păstreze poziţia de lider în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte producţia de porumb. Merită asta. România nu trebuie să părăsească locul unu la producţia de porumb şi va fi posibil de menţinut cu o singură condiţie: să readucem sistemul de irigaţii în funcţiune. În condiţiile în care aducem sistemul de irigaţii în funcţiune pe cele două milioane de hectare, România, vrând-nevrând, prin rotaţia culturilor, prin decizia agrotehnică a fermierilor, va însămânţa un milion hectare la irigat. Un milion hectare la irigat, cu 16 tone porumb la hectar fac 16 milioane tone. România pune în jur de 2,5 milioane hectare de porumb. Pe 1,5 milioane hectare, cât este diferenţa, dacă se realizează, în condiţiile cele mai grele de irigat, o producţie între 4 şi 5 tone, iată cum România depăşeste 23 de milioane de tone, ceea ce-i va consacra poziţia de lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cultura porumbului şi merită asta”, a afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu, citat de corespondenții agențiilor centrale de presă.

În 2018, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia de porumb, cu peste 18 milioane de tone recoltate de pe o suprafaţă de 2,415 milioane hectare.

Petre Daea s-a aflat miercuri într-o vizită de verificare a stadiului lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei din satul Albina. Aceasta deservește peste 100.000 ha, prin 150 km de canale. Se reabilitează patru stații de repompare cu construcțiile adiacente.

Din totalul de 85 de probe prelevate de panicul cu polen la porumb, respectiv calatidii și inflorescențe de la rapiță și floarea-soarelui, în 15 astfel de probe (sau în 18 la sută din total) nivelul reziduurilor de pesticide neonice s-a situat peste 10 Q, unde LOQ reprezintă limita de cuantificare a substanței active în probă – mg s.a./kg, potrivit informării oficiale făcute de reprezentanții consorțiului din cinci parteneri într-un proiect de cercetare finanțat prin ADER.

Conform precizărilor reprezentanților consorțiului care a participat la realizarea proiectului (SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București în calitate de coordonator), prezenți la o conferință de presă care a avut loc miercuri, 20 martie 2019, în aula ASAS, cu tema „Impactul de mediu al utilizării neonicotinoidelor în tratamentul unor culturi de câmp”, procesul de recoltare a acestor probe a avut la bază proceduri riguroase, prelevarea fiind realizată atât din plante în diferite faze de vegetație, cât și de albine, polen și miere.

Probele au fost analizate din punct de vedere al nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotiadin și tiametoxam (n.r. - pesticide neonice), iar determinările s-au făcut în laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania, care sunt recunoscute internațional.

Rezultatele date publicității miercuri reprezintă totuși date preliminare obținute în cadrul proiectului ADER 4.1.5. „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotonoide (imidacloprid, clotiadin, tiametoxan) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de apis melifera în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, fapt confirmat și de explicațiile ulterioare ale specialiștilor.

„Este foarte important ca aceste cercetări complexe să continue, întrucât este nevoie de o perioadă de cel puțin 2 - 3 ani (ciclu de cercetare complet) pentru elucidarea unor probleme de mare importanță economică atât pentru partea agricolă, cât și pentru apicultură (crescători de albine)”, au mai explicat cercetătorii implicați în proiect.

„Ne-am propus nu atât de a studia efectul acestor neonicotinoide, pentru că s-a acreditat într-un fel și ideea respectivă că cercetarea vrea să scoată în evidență doar câteva dintre aceste produse produse; sub nicio formă nu s-a propus o astfel de chestiune. Se cunosc aceste efecte atunci când au fost omologate ele (n.r. - neonicotinoidele). Noi ne-am propus să continuăm o cercetare care, după opinia noastră și după datele pe care le avem, s-a accentuat mai mult și ea este legată dintre relația dintre aceste substanțe de tratare a semințelor la unele specii de cultură, cu ceea ce înseamnă insectele polenizatoare și, în special, albinele. De câțiva ani buni se discută de fenomenul de dispariție a albinelor. Se caută cauzele care stau la baza unui astfel de fenomen și pe care și noi suntem interesați de a le găsi și de a le stabili cu destul de multă precizie”, a declarat prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu Tabără, președintele ASAS și membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Academiilor Europene pentru Ştiinţă Aplicată în Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (UEAA).

Apicultori vs restul lumii

Chiar dacă oficial, agricultorii și apicultorii par să fie de acord că, fără ultimii, primii ar dispărea (și restul lumii, alături de ei), artizanii produselor stupului par să nu fie încântați de rezultatele obținute în cadrul acestui proiect ADER încheiat în 2018. Pe la colțuri chiar le și contestă.

Cu toții (agricultori și apicultori deopotrivă) sunt însă de acord că se impune determinarea cu multă responsabilitate științifică a nivelului de reziduuri nu numai pentru neonicotinoide, ci pentru toate substanțele utilizate în protecția culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, astfel încât să se poată determina cauzele care pot contribui la eventualele depopulări cu albine și să se poată stabili cu precizie care este adevărata cauză care stă la baza fenomenului de dispariție a albinelor.

„Scopul activităților desfășurate de echipa de cercetători, din care au făcut parte și agricultori, a fost acela de a contribui la protejarea culturilor și entomofaunei utile pentru asigurarea sănătății mediului și a unor producții sigure și competitive sub toate aspectele, fără ca prin acestea să se provoace daune populațiilor de insecte polenizatoare, cu referire specială la albine”, afirmă reprezentanții consorțiului într-o sinteză a rezultatelor proiectului.

Cum de la teorie la practică este însă distanță mare, era nevoie să fie ascultate părerile tuturor celor implicați. Primul dispus să vorbească a fost tot un cercetător, apărător fervent al apicultorilor. Confirmarea prezenței neonicelor în probele prelevate din cele trei zone în care s-au efectuat studiile a fost astfel întărită chiar de către reprezentantul unuia dintre membrii consorțiului - ICD Apicultură SA, dr. ing. Adrian Siceanu, director stiinţific al instituției citate, și el prezent la evenimentul de la ASAS.

„Aceste substanțe neonicotinoide se găsesc în produsele apicole, respectiv nectar, polen... . Practic, acolo unde am selectat și dat spre analiză sortimentele de polen, strict de la speciile-țintă, și miere care era cât de cât aproape (...) de floarea-soarelui sau de rapiță, procentul de probe în care s-au găsit aceste neonicotinoide a fost de 60 la sută la laboratorul ANSES, unde am putut da probe în cantități mici și selectiv pentru fiecare specie-țintă. La laboratorul QSI din Germania, de asemenea, la 25 la sută din probe am găsit neonicotinoidele în forma lor individuală sau combinații de neonicotinoide (două trei, în același produs). Aceste neonicotinoide ajung în produsele apicole, ajung în contact cu albinele și pot provoca acele fenomene de depopulare care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la moartea albinelor rapid, în câmp, fiind vizibil fenomenul. Cel mai grav însă este depopularea lentă. Sunt efectele subletale care, de fapt, sunt un rezultat al cumulării și efectelor în timp ale acestor substanțe și care duc treptat la decimarea familiilor de albine”, a precizat Siceanu.

Agricultori vs restul lumii (apicultori)

Importanța problemei utilizării produselor neonicotinoide pentru o serie de culturi agricole este de maximă importanță pentru agricultura României, dar și a existenței unor condiții pedoclimatice cu grad mare de specificitate în care se dezvoltă o bogată entomofaună din care numeroase specii sunt extrem de dăunătoare și păgubitoare pentru unele specii cu pondere mare în agricultura României.

La toate acestea s-au adăugat și deciziile luate la nivelul unor instituții comunitare, mergându-se până la suspendarea utilizării unor substanțe neonicotinoide.

„În acest context, România s-a văzut în situația ca în fiecare an să facă eforturi mari pentru obținerea de derogări în utilizarea acestor substanțe pentru a i se permite să facă tratamente la semințele de porumb, floarea-soarelui, rapiță. Fără aceste tratamente, pierderile de plante puteau duce până la compromiterea recoltei”, se menționează în sinteza raportului preliminar întocmit de consorțiu.

Despre lupta dusă de statul român cu cei de la Comisia Europeană (CE), astfel încât, an de an, să mai obținem derogări pentru utilizarea tratamentului cu neonice la sămânță, a vorbit chiar coordonatoarea programului, ecotoxicolog, dr. Carmen Mincia, reprezentant ICDPP București. Domnia sa a precizat că un astfel de studiu complet era necesar pentru a motiva din punct de vedere științific continuarea obținerii acestor derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor.

„Acest proiect s-a desfășurat pe parcursul a 11 luni și jumătate. Cine știe agricultură, știe ce înseamnă, că ești la mâna Domnului, că nu te poți baza pe rezultatele dintr-un singur an, exact ca într-un meci, trebuie să ai două din trei”, a mărturisit ecotoxicologul. „Am dorit să facem acest proiect pentru a ajuta agricultura României și pentru a ajuta țara, care era în situația în care era la Comisia Europeană, și care a obținut niște derogări până la un moment în care ni s-au cerut studii. Dacă până atunci a mers pe rugăminți, la un moment dat nu s-a mai putut. (...) Totodată, subiectul principal al proiectului a fost să vedem impactul acestor substanțe (n.r. - neonicotinoide) asupra albinelor. România a mai obținut o derogare în toamna lui 2018 pentru rapiță și pentru 2019, până în 14 aprilie, pentru porumb și floarea-soarelui, doar datorită studiilor făcute în această țară”.

În mai 2018, după publicarea deciziei de interzicere a utilizării imidaclopridului, clotiadinului și tiametoxamului, EFSA a publicat un document pentru evaluarea necesității acordării României a autorizațiilor de urgență pentru utilizarea produselor de protecția plantelor conținând substanțele menționate mai sus, cu utilizare pentru tratarea semințelor la porumb și floarea-soarelui, pentru combaterea speciilor de Tanymecus dilaticolis și Agriotes spp.

Ca urmare a acestui document și a rezultatului studiilor efectuate în condițiile specifice țării noastre, România a obținut autorizația temporară pentru produsele Nuprid Al 600 FS, Poncho 600 FS și Cruiser 350 FS.

Și cum în toată ecuația derogărilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut un rol esențial, instituția citată a aprobat un astfel de proiect ADER și l-a finanțat în totalitatea lui. În același timp a fost prezent în toate etapele de raportare a rezultatelor din cursul anului 2018 (patru astfel de raportări).

Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat MADR, invitat la conferința de presă, a explicat de ce vorbim doar de date preliminare în cadrul acestui proiect și a promis că în noul plan sectorial va fi prinsă finanțare pentru continuarea acestuia.

„Acest proiect, în fostul ADER care s-a încheiat în decembrie 2018, practic a prins doar un an de finanțare, datorită faptului că în momentul în care temele de cercetare pe acest plan sectorial nu a fost inclusă. În septembrie 2017 am reușit prin ordin de ministru să-l introducem, astfel încât în primăvara anului 2018 el să fie abordat de către cercetare, a fost contractat și, din această cauză, datele de referință sunt pentru un singur an, urmând în continuare ca în noul plan sectorial care va începe în acest an să fie continuat”, a spus oficialul MADR. „Plecând de la faptul că, în România, avem peste două milioane de hectare de porumb care se cultivă anual, că avem peste un milion de hectare cultivate cu floarea-soarelui care se însămânțează anual, respectiv suprafețele de rapiță care fluctuează de la an la an, că impactul acestor culturi în producția agricolă totală este destul de importantă, că dăunătorii pe care i-am studiat au un potențial impact (...) asupra producției agricole la aceste culturi, dar și că patrimoniul apicol național față de care, de asemenea, MADR se apleacă cu aceeași importanță ca și la culturile menționate anterior, de la codul bunelor practici agricole și de la faptul că trebuie să existe un echilibru și o înțelegere între apicultori și agricultori în general, că în sectorul apicol apăreau din ce în ce mai pregnant, în ultima perioadă, fenomenul disparițiilor familiilor de albine și alte incoveniente din domeniul apicol se datorau în primul rând neonicotinoidelor, am inițiat acest proiect de cercetare pentru a da și a ne aduce datele care să stabilească ce se întâmplă vizavi de lucrurile menționate”.

Conferință de presă fără reprezentanții industriei pesticidelor

Chiar dacă imparțial, studiul (preliminar) are legătură directă cu greii industrii de produse de protecție a plantelor (PPP) la nivel mondial. Pentru că la eveniment a fost prezentă doar (o foarte bună) lobistă care a tranzitat industria PPP și a ajuns în curtea fermierilor până la urmă, nimeni din sectorul producției de pesticide nu a ajuns la evenimentul de la ASAS, astfel încât să-și exprime punctul de vedere.

De aceea, pentru imparțialitate, prezentăm și poziția acestora, exprimată tot la ASAS, însă în anul 2018. Pe atunci, potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

„Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Dezvoltarea liceelor agricole ca hub-uri locale de consultanță (dacă vor fi revalorizate și dezvoltate), în direcția transformării unui centru de resurse nu numai pentru viitorii fermieri, ci și pentru adulții din agricultură, cât și sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), prin axa LEADER, de a integra și dezvolta infrastructur de consultanță agricolă în cadrul viitorului PAC post-2020, reprezintă două idei privind îmbogățirea arhitecturii instituționale a consultanței agricole în România, sunt de părere autorii studiului „Consultanța agricolă în România – evoluție și propuneri de politici publice”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

„În România există 2.686 de comune și doar 450 de Centre de Consultanță Agricolă Locală (care de obicei sunt reprezentate de un singur inginer agronom de la primărie). Problema resurselor umane în consultanța agricolă nu mai poate fi ignorată: acum, un consultant agricol din sistemul public deservește 12 000-13 000 de fermieri înscriși pe listele APIA. Experiența statelor europene arată că o proporție optimă ar fi de un consultant la 65-100 de fermieri”, se menționează în documentul citat.

Alexandra Toderiță, autoarea studiului, alături de Cătălina Meiroșu, mai spun că (re)construcția unui sistem de consultanță agricolă funcțional și performant reprezintă o urgență nu doar din perspectiva nevoilor de dezvoltare ale fermierilor, ci și din însuși accesul României la viitoarele fonduri pentru agricultură post-2020.

De asemenea, mai precizează acestea, sunt necesare evaluări ale nevoilor fermierilor privind serviciile de consultanță agricolă – atât din punctul de vedere al conținutului consultanței – informații, nevoi de formare –, cât și al surselor preferate – la ce entități apelează aceștia, în ce au încredere etc. Mai mult, consultanța trebuie să fie accesibilă „la firul ierbii”, să fie în proximitatea fizică a fermierului.

„Necesitatea fermierilor de a accesa servicii de consultanță agricolă apare în contextul în care, pentru a-și face meseria cu succes, aceștia au nevoie atât de cunoștințe specifice domeniului agricol – spre exemplu, diagnosticarea şi combaterea unor boli sau dăunatori, cât și de competențe ce țin de managementul unei afaceri, precum întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru obţinerea unui credit”, se menționează într-un document de prezentare a raportului.

De aceea, serviciile de consultanță agricolă reprezintă un element vital în domeniul transferului informațional şi tehnologic în agricultură, oferind fermierilor informaţii care pot contribui la îmbunătăţirea nivelului de trai al acestora şi al populaţiei din mediul rural.

Acest studiu își propune, într-o primă etapă, să realizeze o radiografie a sistemului de consultanță agricolă din România pornind de la principalele modificări legislative în evoluția sa postdecembristă, până la actuala structură organizațională. În acest moment, sistemul de consultanță agricolă din România este compus din sistemul public – compartiment de consultanță în cadrul celor 41 de direcții pentru agricultură județene (coordonate tehnic și metodologic de MADR), 280 de centre comunale de asistență tehnică în cadrul primăriilor, dar și din 14 Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14 județe (dar care nu sunt funcționale în practică, conform experților intervievați pentru studiu).

Pe lângă entitățile publice și private, există și institutele de cercetare agricolă, cu personal calificat, specializat în funcție de domeniul de cercetare predominant la nivelul institutelor. Activitatea de consultanță și extensie se desfășoară, în acest caz, prin intermediul granturilor și proiectelor de cercetare. În egală măsură, studiul urmărește o analiză sumară a modelelor dezvoltate de alte state în domeniul consultanței agricole, modele relevante pentru a contura câteva propuneri de politică publică pentru perioada care va urma.

La noi în țară, serviciile de consultanță agricolă au fost înființate în perioada postcomunistă și, de atunci, sistemul a trecut prin nenumărate etape de reformă.

Într-o emisiune televizată, difuzată de TVR 1, marți, 12 martie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a explicat telespectatorilor că majorarea preţului la cartofi este generată de costurile cu depozitarea înregistrate de fermieri în timpul iernii.

„Preţul cartofilor a avut cea mai mare creştere, dar este firesc peste iarnă. Sunt lucruri de înţeles. Acest cartof nu-l scoatem azi din sol, l-am scos anul trecut. Vedeţi, cartoful s-a obţinut anul trecut. Eu spun că este explicabilă această creştere, pentru că ei cheltuiesc în timpul iernii cu depozitarea, îi ţin la o temperatură unde să nu pornească vegetaţia şi această tehnologie, acest procedeu şi mod de păstrare este însoţit de costuri”, a fost explicația șefului ministerului de resort cu privire la scumpirea cartofilor cu 21% de la începutul acestui an.

După un an 2018 dificil pe fondul condițiilor agrometeorologice dificile, prețurile au explodat (1,7 lei/kg la poarta fermei), în condițiile în care, în urmă cu doar doi ani, prețul ajunsese la 40 de bani pe kilogram.

În contextul în care, în toamna anului trecut, cultivatorii români de cartof și-au vândut producția în supermarketuri la promoții cu 80-90 de bani pe kilogram, în prezent, când prețul la poarta fermei aproape că s-a dublat, au ajuns sa nu mai aibă stocuri.

Statisticile specializate spun că suprafețele cultivate cu cartof în România sunt tot mai mici de la an la an, ba chiar în scădere semnificativă în ultimul deceniu - 33.246 ha în 2018, față de 54.000 ha în 2013.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă că prețurile cartofului au continuat să se majoreze în februarie 2019, acestea urcând cu 9,98% faţă de ianuarie şi cu 21% față de decembrie 2018.

În general, prețurile mărfurilor alimentare au cunoscut un reviriment de 1,27 la sută în februarie faţă de luna precedentă şi de 2,59% față de ultima lună a anului trecut.

Prețurile de consum au crescut cu 0,79% în februarie 2019, comparativ cu luna anterioară, în timp ce rata anuală a inflației a urcat la 3,83%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,46%, a mărfurilor nealimentare cu 3,74% și al serviciilor cu 3,08%, relevă statistica INS, dată publicității marți, 12 martie 2019.

Hotărârea Guvernului (HG) pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor a fost aprobată în ședința Executivului de marți, 12 martie 2019, unul dintre obiectivele actului normativ fiind și acela de reducere a impactului pesticidelor asupra insectelor polenizatoare.

Concret, în contextul elaborării acestui act normativ, inițiatorii au avut în vedere promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, interzicerea pulverizării aeriene a produselor de protecție a plantelor (PPA) cu efectuarea numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012, precum și reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare, respectiv reducerea utilizării PPA sau a riscurilor în anumite zone.

De asemenea, noul act normativ urmărește reducerea riscurilor de contaminare a apelor, solului și aerului, cât și realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor.

Planul național de acțiune stabilește totodată organizarea sistemului de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, precum și organizarea unui sistem de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional la nivel național.

Documentul citat a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost aprobat prin HG 683/2013 și reprezintă un document strategic ce conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului.

În temeiul art. 4 alin. (12) din OUG 34/2012, act normativ care a transpus în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, Planul național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să fie reexaminat cel puțin o data la 5 ani.

Neadoptarea prezentului act normativ ar fi condus la emiterea unei notificări din partea Comisiei Europene, respectiv la creșterea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului prin utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

„Prin reexaminarea Planului național de acțiune, HG 683/2013 pentru aprobarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, se abrogă”, se menționează în nota de fundamentare.

Conform documentului menționat mai sus, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au avut loc consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România, Liga Asociațiilor producătorilor agricoli, Asociația Crescătorilor de Albine, respectiv Societatea Națională de Protecție a Plantelor.

Potrivit datelor preliminare existente la nivelul lunii septembrie 2018, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Cum să nu lauzi un fermier când reușește să obțină peste cinci tone la hectar de soia boabe, într-o țară care încă suferă din cauza lipsei apei, mai ales că vorbim de o doamnă a agriculturii brăilene, și anume Gina Drăgan de la SA Nr. 1 Valea Cînepii.

Chiar dacă nu a însămânțat cu soia o suprafață reprezentativă din totalul pe care o lucrează, doamna Gina, campioana soiei de la Pioneer, a reușit cea mai bună producție cu soiul PR92M35 și a recoltat 5.520 kg/ha.

„Lucrez 1.015 ha, dintre care anul trecut au fost cu soia 35 ha. Cultura premergătoare a fost porumbul, așa că am arat în toamnă, în primăvară am lucrat terenul cu combinatorul și am administrat 250 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, după care am semănat în 27-28 aprilie. Am erbicidat o singură dată și am aplicat două tratamente, unul cu insecticid și unul cu fungicid, și am irigat în două tranșe. Recoltatul a avut loc pe 20 octombrie, iar în această primăvară vom semăna 40 ha cu soia”, a precizat Gina Drăgan.

Potrivit spuselor Mariei Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience™ - Divizia de Agricultură a DowDuPont, din punct de vedere agronomic, soia este o cultură deosebit de importantă prin cantitatea mare de azot lăsată în sol, țara noastră având deja o tradiție în cultura leguminoaselor.

„Dacă de ceva vreme prezentăm fermierii campioni la porumb și floarea-soarelui, a sosit momentul să prezentăm și agricultorii care au obținut producții-record la soia. Știm deja că țara noastră are o tradiție importantă în cultura de soia, iar agronomic, este o cultură deosebit de importantă prin cantitatea mare de azot lăsată în sol. Agricultorii care seamănă soiurile din portofoliul companiei noastre se bucură și de rezultate foarte bune, dovadă fiind creșterea numărului de hectare semănate de la un an la altul”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience™ - Divizia de Agricultură a DowDuPont.

PR92M35 de la Pioneer este un soi semitimpuriu de soia, cu bobul mare, rotund și hilul de culoare maronie. Are o rezistență foarte bună la principalele boli și asigură producții foarte bune atunci când sunt aplicate tehnologii medii și de vârf.

Vineri, 8 martie 2018, cu ocazia unei conferințe de presă, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș, a mărturisit că aproximativ 50 la sută din suprafaţa semănată cu rapiţă la nivelul judeţului nu a răsărit, ca urmare a lipsei de precipitaţii din toamna lui 2018.

Datele disponibile la acest moment spun că, în Botoşani, au fost cultivate cu rapiţă aproximativ 8.000 de hectare, din care circa jumătate a răsărit în proporţie de 50- 55%, iar cealaltă jumătate nu a germinat deloc.

„Cel mai rău stăm la rapiţă. Jumătate din suprafaţa de rapiţă a judeţului este la un grad de răsărire de 56%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită, din cauza, în primul rând, secetei din toamnă, care a fost prelungită. Nu a răsărit cultura de rapiţă, ea fiind o cultură mai pretenţioasă. Vorbim de 8.000 hectare de rapiţă semănate, din care 4.500 sunt la un grad de răsărire de 50-55%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită. Rapiţa este prima cultură care se seamănă în luna septembrie, iar atunci am avut o problemă cu apa”, a precizat șeful DAJ Botoșani.

Delibaș a adăugat că lipsa apei, înregistrată în toamna lui 2018, a afectat şi programul de arături de la sfârşitul anului trecut.

În ceea ce privește starea de fapt la momentul de față, oficialul DAJ a precizat că, pe fondul căderilor de precipitaţii sub formă de zăpadă, din iarnă, nu se înregistrează un fenomen de secetă.

Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.

Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.

Eterna poveste

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.

Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.

În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).

În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.

„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.

Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.