Produsele alimentare de înaltă calitate, mai exact cele montane, ecologice și tradiționale vor avea TVA de 5%, în loc de 9%, ca urmare a deciziei Executivului de la București de marți, 14 mai 2019.

Potrivit anunțului făcut în deschiderea ședinței de Guvern de premierul României, Viorica Dăncilă, prin diminuarea cotei TVA pe întreg lanțul de distribuție, statul contribuie la reducerea prețului produselor de înaltă calitate și, astfel, oamenii sunt încurajați să consume alimente sănătoase.

„Avem în vedere creșterea accesului românilor la produse sănătoase, de înaltă calitate, tot mai căutate pe piața alimentară. Vom reduce Taxa pe valoarea adăugată de la 9% la 5% pentru livrarea acestor categorii de alimente, respectiv produse montane, ecologice, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a afirmat prim-ministrul Dăncilă.

Nu demult, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc anunțau că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, aceasta fiind o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, consumului şi accesului unei categorii mai mari de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi Guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar, pentru produsele tradiţionale româneşti, cota de TVA să fie de 0%”, se menționa într-un comunicat remis presei.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică în paralel şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii), şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

Foto credit: PAEFC

După o luptă strânsă cu faze la ambele porți, ca urmare a desfășurării finalei Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, România a reușit să ocupe un binemeritat loc II, după Republica Moldova, locul III revenindu-i Poloniei, potrivit anunțurilor postate de oficialitățile organizatoare pe pagina de Facebook a evenimentului - PAEFC - Paying Agencies European Football Championship.

Scorul care avea să stabilească învingătoarea și ocupanta locului I a fost de 2-1 în favoarea selecționatei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova, în înfruntarea cu echipa AFIR.

Pentru locurile III și IV s-au luptat jucătorii agențiilor de plăți din Polonia și Bulgaria, prima echipă învingând cu un scor clar de 3-0.

„Câștigătoare a Campionatului european de fotbal al Agențiilor de Plăți a devenit echipa AIPA, obținând trofeul mult râvnit! Ieri, 14 mai, echipa Moldovei s-a calificat în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele României, Bulgariei și Poloniei. Astfel, echipele câștigătoare ale semifinalelor au jucat astăzi, 15 mai curent, în finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, stabilind echipa câștigătoare a trofeului și clasamentul final al competiției: locul I- Republica Moldova, locul II- România și locul III – Polonia”, au anunțat, la rândul lor, câștigătorii, pe pagina lor de socializare.

Marți, 14 mai 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunța că echipa României se califica în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele Republicii Moldova, Bulgariei și Poloniei. România urma să joace astăzi împotriva Bulgariei, iar Republica Moldova urma să întâlnească Polonia în cele doua semifinale programate a se desfășura simultan, începând cu ora 10.00, la Baza sportivă a comunei Berceni.

Echipele câștigătoare ale semifinalelor urmau să joace finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, începând cu ora 12.00. Finala mică avea să stabilească echipa care se va clasa pe locul III în clasamentul final al competiției.

Organizatorii competiției au invitat echipa Federației Române de Fotbal (FRF) pentru a susține un meci demonstrativ împreună cu selecționata agențiilor de plăți din Europa, compusă din câte un reprezentant al fiecărei țări participante. Din echipa FRF au făcut parte oficialii federației și ambasadorii fotbalului românesc, printre care Răzvan Burleanu, Gabriel Bodescu, Miodrag Belodedici, Mirel Rădoi, Ion Vlădoiu, Lucian Sânmărtean, precum și domnul deputat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a României.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, împreună cu Asociația Ceresport, a organizat, în perioada 12 – 15 mai 2019, prima competiție sportivă destinată funcționarilor din agențiile de plăți de la nivel european, Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți. În competiție s-au înscris opt echipe ale agențiilor de plăți din Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Lituania, Moldova și România.

Potrivit precizărilor făcute de deputatul PSD, Valeriu Steriu, marți, 14 mai 2019, România poate produce îndeajuns de multă hrană, încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni.

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019), care a avut loc la București, politicianul a mărturisit că s-a ajuns la această cifră cu aportul specialiștilor Academiei Române, țara noastră fiind, în opinia sa, doar la jumătate din capacitatea de producție agricolă.

„Pe partea agricolă, România este doar la jumătate din capacitate și o spun realist. Sunt studii făcute recent care arată că țara noastră poate hrăni – o cifră exactă am reușit cu Academia Română s-o stabilim – 35 de milioane de oameni. Tot ce înseamnă teren agricol – nouă milioane de hectare – pot hrăni astăzi 35 de milioane de oameni. O facem pentru 15 milioane de oameni, mai importăm pentru patru-cinci milioane în fiecare an, ne completăm cu importuri, nu doar cu ceea ce nu facem, ci și cu ceea ce produce România, dar nu produce suficient”, a spus Valeriu Steriu.

Tot el a adăugat că suntem încă tributari producției agricole primare, ceea ce determină un deficit comercial masiv.

„Avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Producem multă materie-primă. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară atât de agricolă cum este România, are un deficit comercial”, a mai adăugat deputatul PSD.

Tot în cadrul unei radiografii privind agricultura României din ultimele șapte decenii, Steriu a mai afirmat că problema comasării continuă să fie una care generează pierderi însemnate sectorului de profil.

„40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este încă rezolvat un cadastru care poate aduce mult mai mulți bani din folosirea acelui teren ca garanții sau ca avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea și cu o creștere a suprafeței medii agricole, România, cu siguranță, își va crește și mai mult producția agricolă”, a punctat, de asemenea, Valeriu Steriu.

În context european, fără însă a scoate țara noastră din vizor, politicianul a recunoscut, cu amărăciune în glas, că blocul comunitar generează anual o risipă alimentară care atinge un nivel deloc de neglijat, și anume 150 de miliarde de euro.

„Producem mai mult și mai bine, dar, jumătate din ceea ce producem, aruncăm la gunoi. În acest context, 8% din încălzirea globală vine și din ceea ce înseamnă risipă alimentară. Aici, deocamdată, lucrurile stagnează la nivel mondial. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem, în clipa de față, studii europene care arată că 150 de miliarde de euro este valoarea risipei alimentare, doar în Europa. Practic, mai mult decât bugetul pentru agricultură. Acest lucru pleacă din cele 88 de milioane de tone de mâncare produse”, a adăugat parlamentarul român.

O istorie a ultimilor 70 de ani

În urma unui studiu personal cu privire la ultimii 70 de ani de agricultură românească, Valeriu Steriu a descoperit o creștere semnificativă a sectorului, atât în ceea ce privește majorarea productivității, cât și referitor la diminuarea numărului de oameni care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Putem fi optimiști pentru viitor. România a plecat, în 1950, cu șapte milioane de oameni implicați în agricultură, populație activă, care, practic, însemnau 74% din forța de muncă din agricultură. Astăzi, sunt două milioane de oameni implicați în agricultură, adică 27%; în continuare, foarte mulți, poate cea mai mare cifră din Europa, cu siguranță, dar care reușesc, într-adevăr, să modifice puțin aceste date ale prezentului”, a calculat deputatul PSD. „De la cinci milioane de tone de cereale produse în total în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, adică de șase ori mai mult. La lapte a fost creștere spectaculoasă până în perioada 2000-2004, în ciuda limitărilor date de cotă. Europa o ținea în frâu în perioada respectivă. Ne-am oprit, astfel, la cele cinci milioane de tone de lapte, față de 1,8 milioane în 1950. Cel mai impresionant salt îl avem la porumb. De la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone produse în ultimii doi-trei ani. Spun eu, o cifră absolut impresionantă, de nouă ori mai mare”.

Partenerii FFA, în colaborare cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat conferința regională a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA) la Hotel Intercontinental din București, marți, 14 mai a.c.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a Forumului care a avut loc în data de 9 aprilie, la Bruxelles, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (www.forumforagriculture.com).
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Conform precizărilor președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, făcute miercuri, 8 mai 2019, în elaborarea Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu pare să vrea să implice fermierii (cel puțin deocamdată), grupele de lucru fiind formate exclusiv din funcționari ai instituției guvernamentale citate.

„În contextul conturării Planului Strategic Național pentru Politica Agricolă Comună post 2020 (PS PAC), s-au făcut niște grupe de lucru. Știți cum este - se fac grupele de lucru între birocrați, adică între cei care n-au plătit o dată în viața lor un tractorist măcar și nu știu ce-i ăla grâu, orz sau rapiță. Cum în PNDR au apărut tot felul de năzdrăvănii, în actualul exercițiu financiar, nu mare mi-ar fi mirarea ca pe acei indicatori economici pe care eu, personal, n-aș ști cum să-i calculez, ținând cont și de structura fermelor din România, că între 1 și 30 ha avem 796.799 de fermieri (n.r. - să nu cumva să apară o situație similară)”, a precizat Dumitru în conferința de presă de cedare a funcției de președinte.

El a adăugat că „există o surzenie selectivă din partea statului” în contextul în care fermierii și-au exprimat dorința expresă de a participa la creionarea unor politici care vor avea un impact direct asupra acestora, începând cu anul 2021.

Emil Dumitru a exemplificat și a precizat că plățile directe pe suprafață, din 2021, pot suferi corecții financiare în fiecare an, dacă țara noastră nu va îndeplini indicatorii de performanță ai PS PAC, implicit dacă deciziile vor proveni doar din mediul instituțional de stat.

„Am adresat chiar ieri (n.r. - 7 mai 2019) o întrebare către cineva din minister, când ne cheamă la consultări pe PS PAC. Ni s-a spus că în perioada aceasta se fac aceste grupe de lucru, formate exclusiv din funcționari ai Ministerului Agriculturii, urmând ulterior, probabil, să fim consultați când va fi un termen foarte scurt, să se facă notificările de rigoare, fiind foarte clar că în septembrie 2019, noul Parlament European va vota proiectul de Regulament pe Programul Strategic și va fi prima simulare a României”, a afirmat șeful interimar al Pro Agro. „Îmi exprim speranța ca, după ce se întâmplă povestea asta cu grupele din interiorul Ministerului Agriculturii, să fim consultați, dar să fie o consultare reală, și nu una formală, astfel încât să contribuim cu niște propuneri valoroase. Spre exemplu, pentru fermele mari, pe Pilonul II, să susținem ca să eliminăm plafonarea la S.O. și fermele foarte mari să vină să își integreze materia primă, să nu mai vândă grâu și porumb, să facă vacă, să facă oaie, să facă porc și să le asigurăm accesul la finanțare pe investiții. La fermierii mai mici, sunt un fan al fermelor de familie, trebuie să le oferim șansa să facem proiecte-tip, unde nu este nevoie de o resursă umană foarte mare, în interiorul fermei respective, și să putem să dezvoltăm și fermele de familie”.

Nouă obiective

Potrivit unui document realizat de Clara Volintiru, în martie 2019, pe subiectul reformei PAC, noua politică aferentă perioadei 2021 - 2027 este definită de nouă obiective: (1) sprijinirea veniturilor fiabile, (2) creșterea competitivității, (3) reechilibrarea puterii în cadrul lanțului alimentar, (4) combaterea schimbărilor climatice, (5) promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, (6) protejarea biodiversității, (7) sprijinirea reînnoirii generațiilor, (8) promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice și (9) asigurarea unei calități înalte a alimentelor.

Acestea sunt completate de obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit sursei citate, în implementarea acestor obiective, arhitectura PAC din cadrul CFM 2021 - 2027 va conține o serie de îmbunătățiri în sensul flexibilizării și a responsabilizării între statele membre și între subcomponente ale PAC, prin intermediul Planului strategic național. Planul strategic PAC pentru fiecare stat membru înseamnă că fiecare stat membru va trebui să efectueze o analiză cuprinzătoare a nevoilor sale specifice și să elaboreze un plan care să reflecte modul în care statul membru în cauză urmează să utilizeze finanțarea aferentă acestei politici pentru a răspunde nevoilor respective.

Autorul afirmă, totodată, că Executivul de la Bruxelles vizează, de asemenea, realizarea unui nou model de a obține rezultate pentru PAC, în care statele membre ar avea mai multă flexibilitate pentru a-și personaliza deciziile și pentru a le adapta la circumstanțele locale.

„În acest sens, consultarea opțională a Comitetului Regiunilor poate răspunde, într-o anumită măsură, nevoii dezvoltării unui cadru de finanțare care să recunoască mai bine distincția dintre bunuri publice europene și bunuri publice locale, precum și a specificităților structurale de la nivel subnațional”, se precizează în document.

Convergența la nivel UE va fi asigurată ex-ante prin aprobarea prealabilă a CE și pe parcursul cadrului operațional, când statele membre vor transmite CE un raport de performanță care va arăta progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor stabilite în raport cu rezultatele planificate. Planurile strategice vor fi verificate pentru a se garanta că nu generează distorsiuni ale pieței unice sau reprezintă o povară excesivă pentru beneficiari sau pentru administrații. Cadrul PAC 2021 - 2027 pare să aibă o orientare mult mai axată pe rezultate, cu un set predefinit de indicatori și cu un nou sistem de monitorizare și ghidare a implementării PAC cu instrumente dedicate de sancțiune sau recompensă.

CE va analiza apoi rapoartele anuale și, dacă este necesar, va propune recomandări pentru îmbunătățirea performanței.

„În cazul României, nu a existat acest tip de abordare integrată la nivel programatic între intervențiile PAC și, prin urmare, dezvoltarea unei strategii integrate pentru ambii piloni ai acestei politici va fi o provocare prioritară în perioada imediat următoare”, mai precizează Volintiru în documentul său.

În prezent, Ordinul 779/R/19.02.2019 este singurul act normativ care specifică în mod clar că doar Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Mangement pentru PNDR se poate ocupa de elaborarea PS PAC post 2020.

Prin intermediul Jurnalului Agricol din data de 7 mai 2019, în baza datelor recepționate din teritoriu, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) admite că, în cazul zonei viticole Dealu Mare, ploile cu caracter torențial, intensificările de vânt cu aspect de vijelie și căderile de grindină înregistrate în perioada 27 aprilie – 2 mai 2019 au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor principali de viță-de-vie și estimează pierderi de producție cuprinse între 10 - 90%.

„În data de 30 aprilie, s-au înregistrat căderi masive de grindină în podgoria Dealu Mare (județele Prahova și Buzău), care au afectat lăstarii principali și, implicit, producția, diferențiat, în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifere”, se menționează în documentul primit la redacție. „În perioada 27 aprilie - 2 mai 2019, s-au înregistrat ploi cu caracter torențial, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie și căderi de grindină, în majoritatea arealelor viticole din România, care însă nu au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor, cu excepția plantațiilor viticole din podgoria Dealu Mare”.

Aceeași sursă mai precizează că starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună în majoritatea arealelor viticole, cu excepția unei suprafețe de aproximativ 6.200 ha, plantații viticole amplasate în zona viticolă Dealu Mare, unde se estimează pierderi de producție cauzate de căderile masive de grindină, cuprinse între 10 și 90 de procente.

Pe de altă parte, specialiștii desemnați să verifice situația în teritoriu afirmă că și în cazul plantațiilor care, la prima vizualizare, par afectate în proporție de 90%, se poate obține atât aparat foliar suficient pentru efectuarea normală a tăierilor de rodire în anul următor, precum și o producție de struguri pentru anul în curs de 10-30 % din producția planificată.

3.200 ha cu viță-de-vie, afectate în județul Prahova

Conform precizărilor făcute de sursa citată, ulterior căderilor abundente de precipitații, în data de 2 mai a.c., o echipă formată din specialiști de la Inspecția Vitivinicolă din cadrul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, directori ai DAJ Prahova și reprezentanți ai ICDVV Valea Călugărească s-au deplasat în zona afectată de grindină, începând cu localitatea Valea Călugărească, județul Prahova, și finalizând cu localitatea Gura Vadului, la limita cu județul Buzău.

Potrivit raportului preliminar întocmit, suprafața evaluată pe raza județului Prahova a fost de aproximativ 3.200 ha, iar gradul de afectare constatat a fost cuprins în intervalul 50-90%.

„Plantațiile viticole aferente centrului viticol Valea Călugărească, de pe raza localității Bucov, sunt afectate într-o mai mică măsură (10-20%)”, au adăugat vocile autorizate ale instituțiilor menționate.

Din punctul de vedere al localizării geografice, cele mai afectate sunt plantațiile viticole din centrul viticol Urlați-Ceptura, amplasate pe raza orașului Urlați.

„O situație aparte o prezintă plantațiile din central viticol Urlați-Ceptura, în special pe raza localității Urlați, unde se estimează pierderi în plantațiile viticole de 90%”, au adăugat specialiștii deplasați la fața locului.

Pe de altă parte, în funcție de momentul dezmuguririi, cele mai afectate plantații sunt cele cultivate cu soiuri cu dezmugurire timpurie, în special soiurile Fetească neagră, Fetească regală, Fetească albă, la care lăstarii aveau între 15-30 cm.

O veste bună este însă cea potrivit căreia cel mai puțin afectate sunt plantațiile cu soiuri cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Pinot noir), la care lăstarii sunt în diferite faze de dezvoltare, de la stadiul de mugure de iarnă în stare de vată (BBCH 05), la stadiul de primă frunză vizibilă (BBCH 11).

„În plantațiile viticole, colecțiile ampelografice, poligoanele experimentale și loturile demonstrative ale ICDVV Valea Călugărească, gradul de afectare este cuprins între 20% în plantațiile amplasate la baza pantei și în prima treime a pantei, și creste până la 60% în plantațiile amplasate în treimea superioară a pantei și pe platou”, au conchis specialiștii prahoveni.

Daune similare și în podgoriile din Buzău

Potrivit aceluiași raport, Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Buzău a întreprins și ea o evaluare a pagubelor produse în centrele viticole ale zonei viticole Dealu Mare din județul Buzău.

Specialiștii care s-au deplasat acolo au constatat că suprafața afectată este de 3.000 ha, în centrele viticole Breaza, Pietroasa și Zorești, gradul de afectare fiind cuprins între 15-80%.

„La SCDVV Pietroasa, gradul de afectare este cuprins între 30% şi 50%, cele mai afectate fiind soiurile Tămâioasa românească, Feteasca regală şi Busuioaca de Bohotin”, au completat oficialitățile.

Conform precizărilor specialiștilor, distrugerile constau în ruperea totală sau parțială a lăstarilor și a inflorescențelor, fără să fie afectat și lemnul anual.

„Apreciem că distrugerile sunt mari asupra organelor vegetative și generative ale viței-de-vie, dar cu pierderea parțială, și nu integrală, a producției de struguri din anul în curs și cu posibilitatea de a se reface în timp scurt aparatul foliar care va permite diferențierea normală a mugurilor de rod pentru anul următor”, au îndemnat la calm aceleași surse.

„Butucii se refac relativ ușor”

Potrivit evaluărilor preliminare efectuate de specialiștii din teritoriu, pe fondul rezervei de apă înmagazinate în solurile din toate plantațiile viticole afectate și a temperaturilor mari care se vor înregistra în luna mai, din mugurii neporniți de la baza cepilor sau a coardelor, din mugurii secundari sau terțiari, acolo unde complexul mugural nu a fost distrus în întregime, din mugurii dorminzi sau de la subsuoara frunzelor de pe lăstarii rupți de grindină vor porni lăstari a căror creștere va fi intensă.

„Având în vedere că grindina a survenit în prima parte a perioadei de vegetație, butucii se refac relativ ușor. La majoritatea soiurilor, dezmugurirea nu a fost uniformă, existând între 1- 4 ochi (muguri) neporniți, în special de la baza cepilor sau a coardelor. De asemenea, aproape pe fiecare butuc sunt 1-3 lăstari neafectați de grindină, poziționați sub coardă. Refacerea aparatului foliar se poate produce, acolo unde este cazul, și din copilii formați din ochii situați sub punctele unde lăstarii au fost rupți de grindină (se consideră ca fiind efectul unui carnit). Pe acești copili pot apărea inflorescențe, asigurând compensarea parțială a producției”, precizează sursa citată.

Conform documentului, la întâlnirile cu reprezentanții societăților comerciale și cu producătorii particulari au fost stabilite scheme de tratament pentru protecția plantațiilor de viță-de-vie afectate, adaptate pentru fiecare caz în parte, în funcție și de achizițiile de substanțe de combatere, deja efectuate de către producătorii de struguri.

În prima fază, specialiștii recomandă, prin intermediul raportului citat, aplicarea tratamentelor anticriptogamice.

„În scopul cicatrizării rănilor produse și al refacerii capacității de producție a acestor plantații, se va efectua un tratament fitosanitar cât mai repede posibil de la data căderii grindinei. Tratamentul se va efectua cu fungicide pe bază de cupru (Cu din oxiclorură de cupru 40% , Cu metalic din hidroxid de cupru 50%, Cu metalic 25%) în doză de 2,5 kg/ha. Rezultate bune se obțin și cu fungicide de contact pe bază de folpet, captan, dichlofluanid, mancozeb în doză de 2 kg/ha”, potrivit documentului primit la redacție.

În zonele de risc, în care făinarea viței-de-vie produce atacuri în fiecare an, se va aplica și un fungicid de contact pe bază de sulf în doză de 3 kg/ha, mai precizează sursa citată.

De asemenea, specialiștii recomandă aplicarea unei fertilizări foliare. Concret, în scopul refacerii aparatului vegetativ și generativ al butucului este necesară aplicarea de îngrășăminte foliare care au în compoziție atât macroelemente (N, P, K), cât și microelemente, în special bor. Momentul aplicării este la două săptămâni după producerea acestui eveniment, când peretele vegetal este suficient dezvoltat pentru a absorbi eficient elementele minerale.

Nu în ultimul rând, în viziunea specialiștilor, este necesară aplicarea de lucrări „în verde”. Mai exact, în funcție de posibilitățile tehnice și materiale ale fiecărui producător, se recomandă efectuarea de lucrări „în verde” pentru refacerea capacității vegetative și productive a butucilor, în cazul în care aparatul vegetativ este afectat mai mult de 75%.

„Refacerea butucilor se bazează pe tăierea «în verde». În acest sens, lăstarii se scurtează în «cepi erbacei» de 2-3 ochi . Lăstarii emiși din cepii erbacei se ciupesc când ajung la 20-30 cm pentru a grăbi maturarea lemnului și procesul de diferențiere a mugurilor de rod”, se mai menționează în document.

Dealu Mare este o zonă viticolă cu multiple podgorii, aflată în județele Buzău și Prahova, pe versantul sudic al dealurilor Istriței. Centre viticole importante sunt Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească.

Asociaţia Profesională a Ciobanilor (APC), organizație nou-formată în luna aprilie de către opt membri fondatori, solicită autorităţilor modificarea modului în care sunt atribuite păşunile în România, astfel încât acestea să nu mai intre pe mâinile grupurilor de interese.

„Cea mai dureroasă problemă a fermierilor din sectoarele ovin, caprin şi bovin este problema păşunatului. Este vorba de păşunile de şes, colinare, montane şi de modul în care au fost şi sunt atribuite. Ne priveşte mult acest lucru pentru că noi, ciobanii de rând, am ajuns la capătul răbdării. Nu mai vrem ca păşunile să fie date celor care nu deţin animale. Nu mai vrem ca păşunile să fie date grupurilor de interese. Nu mai vrem să fie date pe crotalii şi pe adeverinţe false de animale. Vrem să stopăm hoţia şi furtul din România. Dacă nu vom face cât de repede acest lucru păşunile din România se vor degrada. Ciobanii din ţară care ştiu cum se dau păşunile nu îşi mai pot ţine animalele. Se distruge sectorul”, a precizat, luni, 6 mai 2019, preşedintele Asociaţiei, Daniel Petrescu, crescător de ovine din Argeş, citat de Agerpres.

Potrivit precizărilor acestuia, cifrele legate de sectorul ovin, inclusiv cele transmise la Bruxelles, sunt „nereale şi neadevărate”, iar ciobanii sunt forţaţi să renunţe la animale din această cauză.

„Cifrele care sunt redactate, inclusiv la Bruxelles, sunt cifre nereale şi neadevărate şi avem probe şi dovezi de care nimeni nu vrea să ţină cont. De aceea noi, ciobanii, suntem nevoiţi să renunţăm la animale, să le sacrificăm şi să le vindem pe preţuri derizorii care nu s-au întâlnit niciodată în România, şi mă refer la carne, brânză şi lână. Este foarte gravă situaţia”, a continuat Petrescu.

Conducerea noii asociații afirmă că legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine/caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale fie să solicite sume exorbitante care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, fie să acorde unor grupuri de interese, care nu deţin în realitate animale pentru a asigura încărcătura pe păşune.

În acest sens, soluţia asociaţiei pentru rezolvarea acestei probleme vizează încheierea unor contracte-tip la nivel naţional pentru ca autorităţile locale să nu mai introducă în caietele de sarcini criterii abuzive şi să existe o aplicare unitară la nivel naţional. Controalele efectuate de către APIA, ANSVSA şi ANZ pentru păşunile declarate pe suprafaţă să reprezinte un procent de minimum 50% pe fiecare an de cerere, în care să fie verificate animalele existente în păşune, pentru a se respecta încărcătura pe hectar.

Tot cu ocazia conferinței, șeful APC a precizat că autorităţile locale solicită sume care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, care ajung la 1.600 de lei pe hectar de păşune.

„Legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine, caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale să solicite sume exorbitante, care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafată. Suntem puşi în situaţia în care păşunile sunt scoase la licitaţie, suntem nevoiţi să licităm noi, fermierii, între noi, iar nimeni din România să nu decidă ca preţul pe hectar să ajungă la un barem, spre exemplu preţul a ajuns şi la 1.600 de lei pe hectar de păşune”, a menționat Petrescu în cadrul aceleiași conferinţe de presă, citat de Mediafax.

Vineri, 5 aprilie 2019, lua ființă Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice, astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC au anunțat luni modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației și au lansat o dezbatere reală despre viitorul sectorului, nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, au anunțat fondatorii APC.

În 2017, România s-a situat pe locul patru în rândul statelor membre, după Regatul Unit, Spania şi Grecia, la efectivele de ovine şi caprine deţinute, cu un total de 11,485 milioane de capete, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cu excepţia anului 2010, aceste efective au înregistrat creşteri în fiecare an, în 2017 fiind consemnate cu 36,6% mai multe oi şi capre faţă de anul 2006.

Vineri, 5 aprilie 2019, a fost înființată Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC vor ieși public în data de 6 mai a.c. pentru a anunța modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației, precum și pentru lansarea unei dezbateri reale despre viitorul sectorului, despre nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, despre oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, anunță Petrescu Daniel din Argeș, Luca Daniel din Sibiu, Sterp Ioan din Bihor, Danuletiu Gheorghe din Sibiu, Suciu Ioan din Brașov, Csokasi Alexandru din Bihor, Barb Ioan din Alba, respectiv Sterp Ioan din Sibiu, toți membri fondatori ai APC.

Vom reveni cu mai multe informații în zilele următoare.

Cu toate că deține locul întâi în topul producătorilor de porumb și de floarea-soarelui și al treilea loc între producătorii de grâu din Uniunea Europeană (UE), agricultura României rămâne sub influența unor factori generatori de incertitudine, se precizează într-o analiză cu privire la sectorul agroalimentar mondial, realizat de Euler Hermes.

Concret, spun analiștii companiei citate, în ciuda unor investiții importante pentru modernizarea nivelului tehnologic, nivelul producțiilor agricole înregistrate la noi în țară este în continuare puternic influențat de condițiile meteorologice. De asemenea, asocierile între fermieri, ca vectori de creșteri ai productivității, prin exploatarea unor suprafețe mari, nu sunt prevalente sau se află în stadii incipiente. Nu în ultimul rând, mai precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul agrozootehnic românesc este în continuare dependent de subvenții, iar gradul de absorbție a fondurilor europene este insuficient.

Chiar și așa, sectorul agricol al țării noastre rămâne un contribuabil relativ constant în formarea produsului intern brut (PIB), deși cu un aport ușor mai scăzut, la 4.3% în 2018 față de 4.4% în 2017, creșterea estimată a economiei pentru anul trecut situându-se în jurul lui 4.1%.

„Raportarea unor recolte în creștere la grâu, orz, orzoaică și recordul înregistrat la producția de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018 constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu pentru prima jumătate a anului 2019”, menționează analiștii companiei. „De altfel, evoluția comerțului cu ridicata a produselor agricole și animalelor vii din primele două luni ale anului în curs este încurajatoare – peste 20% în termeni reali, față de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerțului cu ridicata (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) și confirmă evoluțiile din anul precedent”.

În fine, în ceea ce privește numărul de insolvențe înregistrare în sectorul agricol autohton, deși pe un trend descrescător în 2018 și în primele luni ale anului 2019, acesta fluctuează în banda obișnuită de 4-5% din total.

„Procentul urmează îndeaproape contribuția sectorului la formarea produsului intern brut”, au conchis specialiștii implicați în analiză.

Insolvența în agricultura mondială, o problemă serioasă

Potrivit rezultatelor aceleiași analize, la nivel mondial, se va înregistra o creștere a insolvenței în rândurile agricultorilor, ca urmare a persistenței prețurilor mult prea scăzute ale recoltelor obținute. În sectorul prelucrării alimentelor, au loc presiuni pentru a fi respectate reguli mai stricte privind siguranța alimentară.

În schimb, nișa băuturilor este în plină formă pentru o creștere viitoare.

Cei de la Euler Hermes au realizat inclusiv o viziune „în oglindă” asupra domeniului agroalimentar mondial, una similară analizei SWOT. Potrivit calculelor analiștilor, pe termen mediu se întrevăd perspective favorabile sectorului de profil, susținute de creșterea globală a populației, cât și de creșterea cererii, având în vedere dezvoltarea unei noi clase de mijloc. De asemenea, structura financiară a companiilor din sectorul alimentar este destul de bună în comparație cu media globală. Nu în ultimul rând, se întrevede un trend crescător în subsectorul băuturilor, în special în sectorul premium.

Reversul medaliei este și el bine conturat în analiză. Astfel, precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul alimentar suferă din cauza prețurilor scăzute ale bunurilor de origine agricolă, iar procesatorii alimentari se confruntă cu marje reduse.

Dependența puternică a industriei de procesare a alimentelor de principala sa destinație (adică de retaileri) reprezintă o altă problemă, în timp ce producțiile agricole, la nivel global, continuă să fie afectate de secetă și/sau de inundații.

Scădere a prețurilor alimentelor

De multe ori catalogat drept al doilea cel mai bun sector în ceea ce privește riscul după produse farmaceutice, industria agroalimentară se luptă acum să își mențină poziția de invidiat. În primul rând, agenții economici agroalimentari globali suferă de o scădere a prețurilor alimentelor din primăvara anului trecut.

Conform rezumatului analizei, în ciuda unui reviriment scurt, înregistrat în prima jumătate a anului 2018, indicele FAO al prețurilor la alimente la nivel mondial (inclusiv carne, zahăr, legume, cereale și produse lactate) a scăzut din nou. La sfârșitul anului trecut, acesta s-a diminuat cu -8% (an/an) și înregistrează o creștere negativă și în prezent. Acest lucru face cu atât mai dificil pentru producătorii agroalimentari să-și îmbunătățească marjele. De asemenea, aceasta reduce, în cele din urmă, rentabilitatea industriei ca întreg. În al doilea rând, tensiunile comerciale dintre SUA și China ar putea continua să influențeze producția de alimente cu agricultorii din SUA, care ar putea reduce totalul suprafețelor cultivate cu soia, deoarece China reduce conținutul de proteine din hrana pentru animale.

Între timp, companiile din sectorul alimentar de produse ambalate trebuie să abordeze cererea slabă a consumatorilor, puterea limitată a prețurilor și inflația costurilor logistice în contextul optimizării portofoliului, în special în America de Nord. Întrucât se angajează să plătească pentru serviciile care dau bunuri livrate la momentul potrivit, se confruntă, de asemenea, cu o inflație semnificativă a costurilor de transport de marfă, în special în subsectorul de băuturi. În regiunea din Asia, acestea sunt mai adaptate să reziste competiției din partea micilor întreprinderi alimentare care se străduiesc să câștige cota de piață prin intensificarea reducerilor de prețuri.

Consolidări

În acest an, sectorul agroalimentar poate accentua consolidarea segmentelor fragmentate și a piețelor internaționale. Creșterea cotei pe piețele fragmentate este, în mod normal, mai puțin costisitoare decât achizițiile mari, ceea ce s-ar putea potrivi pentru companiile americane, precum KRAFT HEINZ, care pare capabilă să suporte o povară ridicată a îndatorării.

Piețele internaționale pot fi atractive pentru firmele care se luptă să genereze creștere într-o piață foarte matură, precum cea a Americii de Nord. Concurența pe piața alimentară și a băuturilor din Asia s-ar putea intensifica în 2019, pe măsură ce creșterea tensiunilor comerciale amenință creșterea economică și erodează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, demografia favorabilă a regiunii și clasa de mijloc extinsă ar trebui să o poziționeze pentru o creștere mai rapidă decât pe piețele mai mature, cum ar fi America de Nord și Europa de Vest, în următorii trei ani.

Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor. Reţeaua proprie de informaţii urmăreşte şi analizează schimbările de zi cu zi ale solvabilităţii corporative în rândul companiilor mici, medii şi multinaţionale în pieţe ce reprezintă 92% din PIB-ul global. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, evaluată AA de către Standard & Poor’s. Compania a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,6 miliarde de euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 de miliarde de euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

În urma controalelor efectuate atât în trafic, cât și în unităţile de destinaţie de pe teritoriul României (centre de ambalare ouă, depozite frigorifice, unități de procesare etc.) pentru verificarea modului în care operatorii din sectorul alimentar respectă condiţiile sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor, inspectorii ANSVSA, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), au aplicat 86 de sancţiuni în valoare de 319.280 de lei și au emis două ordonanțe privind suspendarea activității unor unități.

Potrivit unei comunicări venite din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acestei acțiuni au fost verificate 2.220 de obiective, dintre care 535 de mijloace auto utilizate pentru transportul ouălor, 56 de centre de ambalare ouă, 108 unități de depozitare ouă, șapte unități de procesare a ouălor, precum și 1.514 unități de vânzare cu amănuntul care comercializează ouă.

Una dintre neconformităţile sancţionate de inspectorii ANSVSA este și cea conform căreia operatorii unităților de destinație nu au notificat autoritățile sanitar-veterinare cu privire la sosirea unor loturi de ouă provenite din alte state membre ale UE.

De asemenea, a fost constatată nerespectarea normelor sanitar-veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură pe durata transportului, precum și la nivelul unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor, respectiv deficiențe privind marcarea și etichetarea ouălor.

Totodată, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au pus în aplicare proceduri de dezinfecție, dezinsecție și combatere a dăunătorilor (DDD). Alte deficiențe constatate sunt cele privind depozitarea și eliminarea deșeurilor și a subproduselor nedestinate consumului uman, cât și depozitarea și comercializarea ouălor în unități neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Nu în ultimul rând, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au elaborat și implementat programe proprii de control.

În fine, au fost constatate deficiențe privind asigurarea trasabilității ouălor, respectiv utilizarea unor mijloace auto neigienizate pentru transportul ouălor.

În toată ţara, sunt 250 de ferme care produc între 180 şi 200 de milioane de ouă pe lună. Nu sunt însă destule pentru cât consumă românii, astfel că mai importăm 40 de milioane. Cele mai multe se vând în Muntenia şi în Transilvania.

8 din 10 români mănâncă săptămânal ouă, potrivit unui studiu dat publicității la finele lunii martie 2019. Aproape 240 de milioane de ouă - 20 la sută din import - se consumă în fiecare lună.