Bayer România a lansat MagicTrap, o inovație tehnologică ce transformă monitorizarea tradițională a dăunătorilor într-un proces digital, precis și eficient. Această soluție de ultimă generație marchează un pas important în digitalizarea agriculturii românești, oferind fermierilor instrumente avansate pentru protecția culturilor.

MagicTrap reprezintă evoluția capcanei galbene tradiționale, integrând tehnologie de vârf pentru detectarea și monitorizarea dăunătorilor. Echipată cu o cameră de înaltă rezoluție, conectivitate mobilă și alimentare solară independentă, această capcană inteligentă transmite automat până la două imagini zilnic către aplicația MagicScout, permițând fermierilor să monitorizeze în timp real prezența dăunătorilor în culturile lor.

Pentru a facilita accesul la această nouă tehnologie, dar și pentru a răsplăti încrederea fermierilor în produsele Bayer, compania a lansat o campanie specială dedicată cultivatorilor de rapiță. Fermierii care aleg să investească în calitatea hibrizilor Dekalb pot beneficia gratuit de capcana MagicTrap, consolidându-și astfel potențialul de producție prin monitorizare avansată și management eficient al dăunătorilor.

„MagicTrap reprezintă mai mult decât o simplă modernizare a capcanelor tradiționale. Este un salt tehnologic care permite fermierilor să ia decizii informate și rapide în protecția culturilor. Prin combinarea hardware-ului avansat cu inteligența artificială, oferim fermierilor români un instrument care nu doar economisește timp, ci și optimizează întregul proces de management al dăunătorilor. Mai mult, prin campania noastră dedicată cultivatorilor de rapiță care aleg hibrizii Dekalb, facem această tehnologie inovatoare mai accesibilă, demonstrând angajamentul nostru față de succesul fermierilor români”, precizează Despina Leveanu, director culturi rapiță, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui la Bayer România.

Principalele beneficii ale MagicTrap includ:

• Monitorizare continuă și la distanță a culturilor;

• Detectare rapidă și precisă a dăunătorilor prin algoritmi inteligenți;

• Documentare automată și istoric complet al observațiilor;

• Funcționare autonomă prin alimentare solară;

• Integrare cu date meteorologice locale pentru decizii mai bune.

În plus, aplicația MagicScout, care funcționează în tandem cu MagicTrap, poate identifica peste 140 de specii de buruieni și boli ale plantelor din imagini, în doar câteva secunde, chiar și în modul offline. Această capacitate, combinată cu datele meteorologice specifice locației, oferă fermierilor o perspectivă completă pentru luarea deciziilor privind protecția culturilor.

Sistemul este proiectat pentru ușurință în utilizare, necesitând minimum de întreținere și oferind maximum de beneficii. Instalarea rapidă și funcționarea autonomă fac din MagicTrap o soluție ideală pentru fermierii care doresc să își eficientizeze operațiunile și să adopte practici agricole mai precise și mai sustenabile.

„Lansarea MagicTrap în România reprezintă angajamentul nostru continuu de a aduce inovație în agricultura românească, aliniat cu misiunea Bayer - Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce lumea continuă să facă față efectelor vremii extreme și ale perturbărilor economice, securitatea alimentară rămâne una dintre cele mai presante priorități globale. Potrivit Raportului Global privind Criza Alimentară 2025¹, aproape 295 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută anul trecut, o creștere uluitoare față de anii anteriori. Din acest motiv, România, asemenea multor alte țări europene, își adaptează practicile agricole pentru a contribui atât la reziliența locală, cât și la cea globală.

Conform Indicelui Global al Securității Alimentare din 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Intelligence Unit și susținut de Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări. A obținut un scor general de 72,4 din 100 pe baza a patru dimensiuni-cheie: accesibilitatea alimentelor, disponibilitatea acestora, calitatea și siguranța, precum și sustenabilitatea și adaptarea. În timp, România și-a menținut constant o poziție solidă printre națiunile europene în ceea ce privește inițiativele de securitate alimentară.

Printre soluțiile remarcabile adoptate de fermierii din țara noastră, precum inovațiile pentru culturi rezistente și practici sustenabile, cultivarea rapiței a devenit un element-cheie în managementul fermelor. Rapița este o cultură din ce în ce mai recunoscută nu doar pentru valoarea sa agronomică, ci și pentru beneficiile semnificative asupra sănătății, oferind o sursă sigură de ulei și proteină vegetală, în timp ce susține utilizarea responsabilă a terenurilor și strategiile de rotație a culturilor.

Cercetările recente^2,3 evidențiază faptul că decizia de a cultiva rapiță este în mare parte motivată de beneficiile sale pentru sănătate, deoarece uleiul de rapiță este recunoscut pentru conținutul ridicat de acizi grași Omega-3 și Omega-6, nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății inimii și a sistemului cardiovascular. Mai mult, consumul regulat de ulei de rapiță este asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice⁴. Astfel, cultivarea rapiței aduce și avantaje economice, susținute de cererea constantă de uleiuri vegetale și proteine din plante.

O cultură potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din țara noastră

Rapița se remarcă prin adaptabilitatea sa remarcabilă la o gamă largă de tipuri de sol și condiții climatice, fiind potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. Această versatilitate, combinată cu reziliența culturii, face din rapiță o opțiune atractivă pentru fermierii români. Ciclul său de creștere relativ scurt permite o utilizare eficientă a terenurilor și sprijină rotația eficientă a culturilor, esențială pentru menținerea fertilității solului. Astfel, alegerea cultivării rapiței reflectă o decizie strategică și sustenabilă care sprijină atât protejarea mediului, cât și prosperitatea agricolă pe termen lung.

În acest context, adoptarea hibrizilor inovatori de rapiță consolidează angajamentul față de un viitor alimentar sigur și prosper, iar evoluția recentă a producției de rapiță din România destinată uleiului susține puternic această direcție.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale⁵, între 2020 și 2023, România a înregistrat o creștere spectaculoasă de 77% a suprafeței cultivate cu rapiță (de la 362.865 ha la 641.425 ha) și o creștere de 129% a producției totale (de la 780.155 tone la 1.789.667 tone). Aceste creșteri semnificative evidențiază atât importanța tot mai mare a rapiței în agricultura națională, cât și eforturile industriei de a optimiza productivitatea în condiții agronomice diverse. De exemplu, hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315, dezvoltați de Corteva Agriscience, oferă avantaje de ultimă generație precum un conținut foarte ridicat de ulei, eficiență superioară în utilizarea azotului și o rezistență ridicată la boli. Acești hibrizi sunt deosebit de valoroși pentru fermierii care vizează randamente ridicate, mai ales în situații în care rotația optimă a culturilor nu este posibilă.

În județul Alba, la Sebeș, Nicolae Oprița a obținut rezultate remarcabile în 2024, semănând hibridul PT314 pe o suprafață de 25 ha. Fermierul spune că cea mai bună parcelă din fermă și cel mai mare randament, de 4.380 kg/ha, au fost obținute cu hibridul Pioneer. „Cultura premergătoare a fost grâul. Am făcut o lucrare superficială a solului, astfel că terenul a fost pregătit cu discul și combinatorul, apoi am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0, în doză de 200 kg/ha. Semănatul a avut loc la început de septembrie 2023, iar în toamnă am aplicat un singur fungicid. Recoltarea s-a realizat la începutul lunii iulie, anul trecut, și pot spune că a fost o cultură profitabilă, mai ales având în vedere conținutul ridicat de ulei al PT314, care îi crește semnificativ valoarea pe piață. Este important și pentru consumatori, știind că uleiul pe care îl producem contribuie la o alimentație mai sănătoasă, motiv pentru care am ales din nou PT314 pentru sezonul 2024 - 2025”, a arătat Nicolae Oprița.

Pe măsură ce peisajele agricole se transformă pentru a răspunde cerințelor actuale privind securitatea alimentară, România se poziționează în prima linie a unei agriculturi reziliente și orientate spre sănătate, datorită în parte importanței crescânde a rapiței. Astfel, Corteva rămâne dedicată consolidării sectorului agricol prin echiparea fermierilor români cu soluții inovatoare care sporesc profitabilitatea și contribuie totodată la securitatea alimentară generală.

Autor: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri – 18 iunie 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început transferul sumelor aferente Sprijinului Cuplat pentru Campania 2024. Peste 43.500 de fermieri beneficiază de plăți în valoare totală de peste 60 de milioane de euro, fonduri provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Sumele virate acoperă atât intervenții de bază, cât și forme de sprijin cuplat pentru culturile speciale (soia, lucernă, leguminoase, orez, sămânță de cartof, sfeclă de zahăr, legume, fructe) și sectorul zootehnic (vaci de lapte, carne vită, ovine, caprine, bivolițe de lapte și viermi de mătase). „Înțelegem pe deplin importanța acestor fonduri pentru menținerea activităților din agricultură și pentru susținerea sectoarelor sensibile, precum zootehnia și culturile speciale. Fermierii vor regăsi banii în conturi începând de mâine și în zilele următoare”, a declarat Nicoleta Gabriela Andrei, director general APIA.

Printre cele mai mari alocări se numără:

• Soia – peste 14 milioane euro;

• Lucernă – peste 12 milioane euro;

• Sfeclă de zahăr – peste 12 milioane euro;

• Legume cultivate în câmp, sere și solarii – aproximativ 6,4 milioane euro;

• Fructe (prune, mere, cireșe etc.) – peste 2,5 milioane euro.

Plățile se realizează în lei, la cursul de schimb stabilit de Comisia Europeană: 4,9753 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis Comisiei Europene o solicitare oficială pentru acordarea unui sprijin financiar excepțional din rezerva agricolă a Uniunii Europene, în contextul pierderilor semnificative înregistrate de fermierii din sectoarele pomicol și viticol.

MADR a propus un sprijin financiar de urgență în cuantum de minimum 3.000 euro/ha, care să acopere o parte din cheltuielile eligibile necesare reluării ciclului de producție. Autoritățile române și-au exprimat disponibilitatea de a furniza toate datele justificative necesare pentru fundamentarea unei decizii favorabile.

În primăvara anului 2025, plantațiile pomicole și viticole aflate pe rod au fost grav afectate de episoade succesive de îngheț târziu, cu temperaturi ce au coborât până la minus 7,3°C, înregistrate în mai multe regiuni din țară. Potrivit estimărilor actuale, peste 16.400 de hectare de culturi au fost compromise, iar pierderile financiare pentru fermieri se ridică la mai mult de 49 milioane de euro.

Situația gravă cu care se confruntă fermierii din țara noastră a fost semnalată și în Consiliul AgriFish desfășurat în luna mai la Bruxelles, unde ministrul Florin Barbu a informat statele membre și Comisia Europeană cu privire la amploarea pagubelor cauzate de înghețul târziu de primăvară și grindină în România. „Ne confruntăm cu o situație dramatică în pomicultură și viticultură, sectoare esențiale pentru economia rurală. Solicităm Comisiei Europene să activeze mecanismele de sprijin din rezerva agricolă pentru a salva aceste exploatații de la colaps. Este un moment în care solidaritatea europeană trebuie să se manifeste concret”, a declarat Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Enologul Cristian Tudor se poate mândri cu o bogată experiență, având la activ vreo 25 de campanii de vinificație. Astăzi, creează vinuri la Domeniul Aristiței, o cramă boutique de doar patru hectare cu viță-de-vie, care se află în Valea Călugarească, satul Nicovani, unde există o veche tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. La începutul secolului XX aici aveau conace cu vii o serie de oameni importanți la acea vreme. Printre aceștia și Ion Bujoiu, om politic, fost ministru al economiei în perioada interbelică. Familiei Bujoiu i-a aparținut acest domeniu până în 1947, iar după 1989 este retrocedat moștenitorilor familiei, de la care în 2013 cumpără Bianca Ioniță, redenumind domeniul dupa mama sa, Adina Aristița Ioniță.

Crama Domeniul Aristiței, o construcție nouă care înglobează un beci de peste un secol al unei crame vechi, este în mijlocul plantației viticole, într-un peisaj de excepție, completat de o cultură de lavandă și de câțiva migdali seculari. Capacitatea cramei este de 100.000 de litri.

Domeniul Aristiței dispune de un flux dedicat vizitelor, de un spațiu de degustare conceput ca un loc de relaxare și recreere în compania vinului.

Reporter: Recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie enologul?

Cristian Tudor: Legat de meseria de enolog, știu că sunt păreri împărțite despre rolul și atribuțiile pe care acesta și le poate asuma ca urmare a studiilor și specializărilor pe care le are. La bază, enologia este știința dedicată studiului producerii și conservării vinurilor, pornind de la studiile lui Louis Pasteur asupra mecanismelor fermentației alcoolice a vinului. Astfel, au fost puse bazele enologiei ca știință.

În consecință, enologul este cel care, pe baza studiilor de viticultură, vinificație, chimie, biochimie, microbiologie, urmărește întreg procesul de transformare a strugurilor în vin, ia decizii legate de momentul recoltării, intervine pe fluxul tehnologic în funcție de informațiile furnizate de analizele fizico-chimice, corectează parametrii, identifică și remediază eventuale inadvertențe. Expertiza enologului în degustarea vinurilor este esențială în identificarea și corectarea defectelor.

Prin extensie, se pot asocia științei enologiei și cei ce studiază vinul sub alte aspecte, cum ar fi vinul ca element cultural și istoric, amprenta genetică a diferitelor soiuri etc., dar enologul cred că este cel care își desfășoară activitatea principală în cramă.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu până în prezent?

Cristian Tudor: Spre această meserie am pășit pas cu pas, deoarece, ca adolescent, nu întrevedeam în ce măsură urma să activez în acest sector. Am urmat studiile Liceului Agroindustrial din Valea Călugărească în perioada 1987–1991, instituție cu veche tradiție în domeniul viticol, inaugurată în 1910 de Nicolae Iorga ca Școala de Viticultură Valea Călugărească. Am urmat apoi studiile Facultății de Horticultură din Craiova, cu licență în Viticultură. După absolvire, prin concurs, am fost angajat ca inginer șef de fermă viticolă la SC Rovit SA Valea Călugărească, într-o fermă de 189 hectare cu viță-de-vie.

În anul 2000 am preluat funcția de inginer șef Sector Maturare în cadrul Combinatului de Vinificație al aceleiași unități. Am început apoi o serie de specializări pe partea de enologie, printre care două masterate în tehnologii vinicole, dar și specializarea ca degustător în cadrul ADAR.

Un moment-cheie în formarea mea profesională a fost în cadrul masterului de la USAMV București, în 2003, odată cu schimbul de experiență la unități de vinificație din Germania, ocazie cu care am putut lua contact cu ceea ce se întâmpla în vinificația europeană în anii 2000.

În 2007, am preluat funcția de Șef Complex Vinificație al SC Rovit SA Valea Călugărească, până în 2019, când am început un nou proiect dedicat unei crame boutique de numai patru hectare în Valea Călugărească – Domeniul Aristiței. Legătura cu lumea vitivinicolă s-a făcut firesc, mai ales prin contactele create în cadrul sesiunilor ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România).

Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Cristian Tudor: Partea mea preferată din procesul de vinificație este prelucrarea strugurilor, atunci când se proiectează viitoarele vinuri ale campaniei respective. Atunci se semnează, practic, certificatul de naștere al vinurilor, fapt ce implică multă atenție și respect pentru materia primă – strugurele.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele vinului?

Cristian Tudor: Consumatorul trebuie să aibă minime cunoștințe despre vin și despre producția acestuia pentru a putea aprecia la adevărata valoare munca din spatele unui pahar cu vin. Altfel, vom avea surpriza, în discuții – așa cum se întâmplă destul de des, din păcate – ca cineva să întrebe din ce pastile se face vinul sau din ce arome sintetice producem aromele vinului pe care le adăugăm ulterior, astfel încât un vin miroase a citrice, fructe tropicale sau altceva.

Pe de altă parte, în spatele unui pahar de vin este foarte multă muncă, executată pe mai multe paliere, cum ar fi: producția strugurilor, cercetarea în tehnologii de vinificație, producerea de materiale enologice, de tehnologii și instalații de vinificație și, nu în ultimul rând, arta vinificatorului de a crea vinuri de excepție.

Reporter: Ai un vin de care ești cel mai mândru, dintre cele create de tine?

Cristian Tudor: Personal, nu cred că în viața unui enolog există un singur vin de excepție pe care acesta să-l fi creat. Sunt mai multe vinuri care mi-au adus satisfacție și recunoaștere din partea specialiștilor în domeniu. Fiecare vin este unic și poartă cu sine multă dedicare din partea mea. Cred că asta contează cel mai mult.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: Domeniul Aristiței

Pe 13 iunie 2025 s-a încheiat Campania de depunere a Cererilor de plată aferente anului 2025. Astfel, în perioada 3 martie  – 13 iunie 2025, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), au fost depuse 708.012 cereri de plată pentru o suprafață de 9.875.710,11 de hectare.

Potrivit APIA, cifrele înregistrate în Campania 2025 indică în continuare trendul ascendent înregistrat în ultimii ani în ceea ce privește asocierea fermierilor și comasarea terenurilor.

Comparativ cu anul 2024, când au fost depuse 730.395 cereri de plată pentru o suprafață de 9.962.885 de hectare, în actuala Campanie se observă o creștere a suprafeței medii pe exploatație, precum și o scădere a numărului mediu de parcele per fermier/exploatație. „Aceste evoluții confirmă că tot mai mulți fermieri aleg să își consolideze terenurile pentru a eficientiza lucrările agricole, a reduce costurile operaționale și a facilita accesul la intervențiile din Planul Strategic PAC 2023–2027, unde comasarea este un criteriu favorizant în anumite măsuri”, precizează APIA.

Urmează etapele de control administrativ, controale pe teren și monitorizare, respectiv pregătirea plăților aferente Campaniei 2025. „Reamintim fermierilor că este important să își respecte obligațiile asumate prin Cererea de plată și să fie receptivi la eventualele solicitări din partea APIA pe parcursul verificărilor”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) a transmis două scrisori deschise către Președintele României, Nicușor Dan, și către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, prin care își exprimă îngrijorarea față de propunerea de eliminare a mecanismului de taxare inversă la TVA pentru comerțul cu cereale.

Forumul APPR atrage atenția că eliminarea taxării inverse, chiar și temporar, riscă să reactiveze rețelele de evaziune fiscală, să elimine din piață firmele corecte, să accentueze concurența neloială și să afecteze grav capacitatea fermierilor de a-și finanța activitatea. „Sistemul actual – bazat pe taxare inversă și o cotă de TVA de 9% – este funcțional, echilibrat și a contribuit decisiv la transparentizarea unui sector strategic pentru economia națională”, transmite Forumul APPR.

Revenirea la un model fiscal anterior anului 2011, cunoscut pentru lipsa de transparență și abuzurile din piață, ar însemna o regresie administrativă și economică, cu consecințe directe asupra competitivității agriculturii românești. „Forumul APPR își reafirmă disponibilitatea pentru dialog și colaborare tehnică cu autoritățile competente, în vederea conturării unor politici fiscale echilibrate, care să susțină un sector agricol performant, onest și predictibil.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

JUDEȚUL TIMIȘ, cu sediul în municipiul Timișoara, B-dul Revoluției din 1989, nr. 17, având CIF 4358029, telefon 0256406300, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în baza Hotărârii Consiliului Județean Timiș nr. 126/30.04.2025, anunță organizarea licitației pentru închirierea prin licitație publică a bunurilor imobile și mobile aflate în cadrul Centrului de colectare legume și fructe Tomnatic, proprietatea privată a Județului Timiș, situate în localitatea Tomnatic, județul Timiș.

Bunurile închiriate sunt situate pe parcela de teren identificată în CF nr. 401838 Tomnatic, nr. cadastral 401838, cu o suprafață de 11.509 mp, și se vor utiliza exclusiv pentru derularea activităților de colectare, prelucrare, sortare, ambalare, depozitare și livrare de legume și fructe, preponderent din zona agricolă a județului Timiș.

Lista detaliată a bunurilor imobile și mobile se regăsește în caietul de sarcini.

Prețul minim de închiriere este de 65.690,08 lei/lună la care se adaugă cota legală de TVA.

Garanția de participare la licitație este de 10.000 lei.

Documentația de atribuire poate fi achiziționată, la cerere, de la sediul Consiliul Judeţean Timiş, B-dul Revoluţiei din 1989, nr. 17, camera 225, între orele 9⁰⁰-16⁰⁰ de luni până joi, iar vineri între orele 9⁰⁰-13³⁰, începând cu data de 18.06.2025, prețul pentru obținerea acesteia fiind de 66 lei. Plata se poate face numerar la casieria Consiliului Județean Timiș sau prin ordin de plată în contul RO78TREZ62121360250X XXXX deschis de Județul Timiș la Trezoreria Timișoara.

Înscrierea la licitaţie se va face în perioada 18.06.2025 – 08.07.2025, de luni până joi între orele 8.30–15.30 și vineri între orele 8.30-13.30, la Registratura Consiliului Judeţean Timiş, B-dul Revoluţiei din 1989, nr. 17, parter.

Pentru participarea la licitație, persoanele interesate au obligația de a depune ofertele cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute în caietul de sarcini, într-un plic sigilat, la care este atașată cererea de înscriere la licitaţie și care conține: documentele de calificare și un plic interior sigilat cu oferta propriu-zisă.

Ofertele se depun într-un singur exemplar original.

Data limită pentru solicitare clarificări este 01.07.2025, ora 15³⁰.

Data limită de depunere a ofertelor este 08.07.2025, ora 15³⁰.

Licitația publică se va desfăşura în data de 10.07.2025, cu începere de la ora 10⁰⁰, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, Sala Revoluției, etaj I.

În cazul în care până la data şi ora anunţată nu sunt depuse cel puţin 2 oferte valabile, licitația va fi anulată, iar procedura se va relua în aceleași condiții, la o dată care va fi anunțată ulterior de către organizator.

Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării este 11.06.2025.

Instanța competentă în soluționarea litigiilor apărute este Secția contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Timiș, Piaţa Tepeş Vodă nr. 2, Timișoara.

Pentru programare în vederea vizionării bunurilor care fac obiectul licitației, precum și pentru orice alte informații suplimentare privind licitația publică, persoana de contact este dl. Alin-Andrei Gorscovoz, consilier superior în cadrul Serviciului de gestionare a patrimoniului, tel 0722388870 sau mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Grupul SDF (Same Deutz-Fahr), unul dintre liderii globali în producția de tractoare, utilaje de recoltat, tractoare electrice autonome și motoare diesel, a inaugurat o nouă clădire care găzduiește departamentele de vânzări, administrative, service și cercetare-dezvoltare, la sediul din Lauingen, Germania.

Noua clădire asigură spațiu pentru 80% dintre angajații care își desfășoară activitatea în locația din Lauingen, pe o suprafață de 1.700 mp. Acest proiect face parte dintr-un amplu plan de dezvoltare început în 2017, odată cu lansarea unității de producție DEUTZ-FAHR Land, dedicată producției de tractoare de mare putere, de până la 340 CP.

Etapele dezvoltării au continuat cu inaugurarea Arenei DEUTZ-FAHR – un centru inovator dedicat clienților, care cuprinde un muzeu spațios în interior, un cinematograf, un showroom, precum și săli de conferințe și training. Noua clădire completează armonios ansamblul existent, aliniindu-se la liniile de design arhitectural și oferind spații interioare luminoase, în care soluțiile moderne contribuie la o organizare optimă a activităților.

Conceptul de spațiu deschis promovează comunicarea și colaborarea între echipe, oferind în același timp zone dedicate pentru munca individuală. În plus, zonele de pauză desemnate oferă oportunități suplimentare de schimb și interacțiune activă între angajați.

Materialele extrem de sustenabile și infrastructura IT de ultimă generație asigură un mediu interior profesional, modern și orientat spre viitor. Noua clădire este completată de o zonă exterioară de aproape 4.000 mp de spațiu verde nou creat, care include plantarea a 32 de copaci noi.

Construită conform standardului înalt de eficiență energetică KfW 40 EE, clădirea îndeplinește cele mai stricte cerințe de sustenabilitate și eficiență. Un sistem fotovoltaic de 53 kWp, combinat cu o pompă de căldură modernă, permite o alimentare cu energie în mare parte autosuficientă.

„Noua clădire inaugurată este o dovadă suplimentară a angajamentului SDF de a investi în sediul Grupului din Germania, care include DEUTZ-FAHR Land și DEUTZ-FAHR Arena. Ne străduim nu doar pentru excelență în design, producție și tehnologie, ci și pentru a crea un mediu de lucru primitor care să încurajeze colaborarea între diferite echipe”, a declarat Lodovico Bussolati, CEO al SDF, care a adăugat că, în acest context, marca Deutz-Fahr se confirmă ca brandul emblematic al Grupului.

„Noua clădire reprezintă un mediu de lucru modern, funcțional și orientat spre viitor. Soluțiile de construcție pe care le-am adoptat asigură o eficiență energetică excelentă și sustenabilitate, în conformitate cu cele mai înalte standarde din industrie”, a subliniat Alessandro Sapio, director operațional al Same Deutz-Fahr Germania.

Grupul SDF (Same Deutz-Fahr) este reprezentant în România de către NHR Agropartners, companie care, în prezent, deţine o reţea de 13 filiale, oferind o gamă complexă de produse şi servicii: vânzare utilaje agricole şi piese de schimb, ateliere de reparaţii şi echipe mobile de intervenţii, mai mult de 200 de angajați şi în portofoliu mărci de top distribuite exclusiv cum ar fi Deutz-Fahr, Same, JCB, Hardi, Bogballe, Poettinger, Sfoggia, Einboeck pentru a numi doar câteva dintre acestea.

„În activitatea NHR Agropartners pilonii de bază îi reprezintă stabilitatea şi sustenabilitatea, respectul faţă de client, încrederea în relaţiile construite, seriozitate şi, cu certitudine, perspectiva în viitor”, punctează Anamaria Damian, director general al companiei NHR Agropartners.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Până la jumătatea sec. al XX-lea, principalele măsuri de reducere a gradului de îmburuienare din culturile agricole erau lucrările de prășit și plivitul manual în culturile cu distanță redusă între rânduri. Odată cu apariția erbicidelor și prin specializarea acestora pe tipuri de culturi și pe specii de buruieni, reducerea gradului de îmburuienare era asigurat, determinându-i pe unii agricultori să considere că prașila nu mai este necesară.

Cercetări riguroase în domeniu au demonstrat că prașila are multiple roluri și în primul rând de gestionare a apei din sol, motiv pentru care marele prof. acad. Gheorghe Ionescu-Șișești a afirmat că două prașile fac cât o udare.

În mod concret, erbicidarea nici nu se poate aplica peste tot, deoarece:

• există parcele mici, cu diverse culturi, și driftul erbicidelor poate deveni toxic pentru unele culturi;

• extinderea chimicalelor devine tot mai restrictivă;

• sunt indicate metode de luptă integrate cu buruienile, inclusiv cu prașile și mai puține erbicide, mai prietenoase cu mediul;

• în cazul culturilor prășitoare, se recomandă numai erbicidarea pe rând, folosind doar 1/3 din doza de erbicid.

Lucrarea de prășit are multiple avantaje, printre care: controlul gradului de îmburuienare până sub pragul economic de dăunare (PED); precum și acumularea și conservarea apei în sol prin stratul superficial afânat (mulci) realizat prin lucrarea de prășit care permite infiltrarea apei din precipitații și barează ridicarea apei la suprafață pentru evaporare, deoarece capilaritatea este întreruptă. Spre exemplu, pierderile de apă din sol în cultura de porumb neprășit au fost de 4,9 mm/zi, iar la porumbul prășit, de 1,8 mm/zi.

De asemenea, afânarea superficială a solului permite păstrarea aerului și a căldurii necesare creșterii rădăcinilor și activității microorganismelor din sol. Prezența oxigenului asigură desfășurarea proceselor de oxidare, cu eliberare de energie, necesară creșterii rădăcinilor și proceselor de absorbție a apei și nutrienților. Totodată, se asigură eliminarea CO₂ care poate deveni toxic.

Prin această afânare se asigură evitarea crustei și asigurarea unui regim aerohidric și termic optim cu 2/3 apă și 1/3 aer; se astupă crăpăturile prin care se pierde cu 18-20% mai multă apă din sol; se asigură o mai ușoară și completă valorificare a îngrășămintelor aplicate; prezența stratului afânat la suprafața solului favorizează infiltrarea apei din precipitații și reduce eroziunea solului; accesul ușor al aerului în sol intensifică procesul de simbioză la plantele leguminoase, sporind nivelul și calitatea recoltelor. De pildă, la soia, fără buruieni, prin prașilă a crescut producția cu 24%.

Prin prașile se pot reduce sau înlătura erbicidele asigurând reducerea cheltuielilor, a poluării și stresul plantelor. Totodată, prin prașile se îmbunătățesc fertilitatea și sănătatea solului și se asigură menținerea biodiversității (producție de porumb erbicidat – 100%, erbicidat și prășit – 124%. Producție la floarea-soarelui netratată – 48%, erbicidată – 85% și prășită – 100%).

Numărul prașilelor depinde de frecvența precipitațiilor (se produce crustă), de starea de îmburuienare și de starea fizică a solului.

Se lucrează cât mai superficial, să taie rădăcinile buruienilor la 2 cm adâncime, buruienile rămân la suprafața solului, se usucă și au rol de protecție. Prin aceasta se evită deranjarea rădăcinilor la plantele de cultură.

Se prășește când buruienile sunt mici și nu după ce înțelenesc solul când se lucrează greu, cu consum mare de motorină și când deja au consumat din apă și nutrienții necesari plantelor.

Cultivatorul folosit la prășit trebuie să aibă lățimea de lucru egală cu a mașinii cu care s-a executat semănatul, iar tractorul va intra pe aceleași urme ca la semănat.

La porumb: prașila I se face când are 3-5 frunze, cu zona de protecție de 8-10 cm, cu discuri de protecție, cu viteza de lucru de 3-4 km/oră. Prașila a II-a și a III-a se face după câte două săptămâni, zona de protecție 10-15 cm, viteza 7-8-10 km/oră.

O lucrare de prășit de calitate se obține cu un cultivator bine pregătit și corect reglat.

1. Reglarea simetriei agregatului se realizează prin montarea secțiilor de prășit, pe bara-cadru, la distanță egală, pornind de la centru spre margini;

2. Orizontalitatea cadrului pentru a fi paralel cu suprafața solului se reglează cu ajutorul tiranților tractorului;

3. Distanța între secțiile de prășit se realizează în funcție de schema de semănat, astfel încât centrul fiecărei secții să corespundă cu centrul intervalului dintre rânduri;

4. Orizontalitatea secțiilor de prășit urmărește ca toate cuțitele să atingă solul pe toată lungimea tăișului. Se realizează de la paralelogramul articulat.

5. Montarea corectă a cuțitelor pe fiecare secție se realizează în funcție de distanța dintre rânduri și de mărimea zonei de protecție.

6. Adâncimea de lucru se reglează de la roțile de copiere ale secțiilor de lucru, care se ridică față de nivelul tăișului cuțitelor cu o distanță egală cu adâncimea de lucru, mai puțin 1-2 cm, cât pătrund roțile în sol. Sub aceste roți se introduc cale de lemn de grosimea respectivă.

7. Apăsarea pe sol a secțiilor de lucru se realizează prin poziționarea corespunzătoare a arcurilor de apăsare în mânerul de reglaj și prin montarea unui număr corespunzător de arcuri.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: De ce trebuie redus gradul de îmburuienare din culturile agricole

Patul germinativ și semănatul de calitate asigură recolte bogate

Cum reducem pierderile de apă din sol