ps pac - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Afişez elemetele după tag: ps pac

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru investițiile în sectorul vitivinicol, până la 30 noiembrie 2026, inclusiv.

Este vorba de două intervenții majore din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, respectiv: IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale” și IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”. Noul termen limită pentru transmiterea proiectelor prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este 30 noiembrie 2026.

Decizia a fost luată ca răspuns direct la solicitările organizațiilor de producători din domeniul vitivinicol, cu scopul de a oferi solicitanților timpul optim necesar elaborării documentațiilor tehnice și accesării complete a fondurilor europene nerambursabile dedicate modernizării și sustenabilității sectorului.

Până în prezent, prin sistemul electronic al APIA au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, însumând o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro, repartizate astfel:

  • Intervenția IS-V-02 („Investiții în active corporale și necorporale”): 18 cereri depuse, în valoare totală de 5.699.920,52 euro; Grad de acoperire: 40,65% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat; Alocare financiară disponibilă: 9.348.921,00 euro.

  • Intervenția IS-V-07 („Investiții menite să sporească durabilitatea producției de vin”): 3 cereri depuse, în valoare totală de 235.516,28 euro; Grad de acoperire: 9,26% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat; Alocare financiară disponibilă: 1.695.498,00 euro.

Sesiunea de depunere se poate închide înainte de termenul de 30 noiembrie 2026 în situația în care valoarea totală a proiectelor depuse atinge pragul de 150% din plafonul financiar stabilit.

„Am decis prelungirea acestei sesiuni pentru că ne dorim ca niciun producător care intenționează să investească în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile să nu fie dezavantajat de constrângerile de timp pentru pregătirea documentației necesare accesării finanțării. Totodată, obiectivul nostru este absorbția integrală a fondurilor europene nerambursabile disponibile și valorificarea fiecărei oportunități de finanțare pentru modernizarea și creșterea competitivității sectorului vitivinicol”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Începând cu data de 7 octombrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor (SCDCB) Șercaia a demarat producția de compost.

Tehnologia de compostare cu prelata cu membrană semipermeabilă și aerare forțată pozitivă transformă dejecțiile animaliere într-o resursă valoroasă pentru agricultură. Este o tehnologie de concepție românească, recunoscută la nivelul Uniunii Europene drept Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă (BAT), în conformitate cu documentul de referință BREF privind tratarea deșeurilor. Tehnologia și echipamentele aferente au fost puse la dispoziție cu titlu gratuit de SC Inoveco SRL. „Pentru aceasta adresăm mulțumiri domnului prof. univ. dr. Valentin Feodorov și domnului președinte al ASAS Florin Stănică, pentru sprijinul acordat”, transmite Stațiunea de cercetare din județul Brașov, de la Șercaia.

poza 2 scdcb sercaia

 

Aliniere la obiectivele strategice naționale și europene

 

Inițiativa SCDCB Șercaia se înscrie în direcțiile stabilite de principalele documente programatice ale României:

  • Strategia Națională privind Economia Circulară și Planul de Acțiune aferent. Ambele urmăresc valorificarea deșeurilor ca resurse și includ agricultura printre sectoarele prioritare de tranziție.

  • Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Acesta promovează tratarea biologică a deșeurilor biodegradabile și reducerea cantităților eliminate prin depozitare.

  • Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Aceasta transpune la nivel național Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, inclusiv cele privind agricultura durabilă, consumul și producția responsabile și acțiunea climatică.

  • Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Acesta impune gestionarea și stocarea corespunzătoare a dejecțiilor animaliere.

  • Planul Strategic PAC 2023-2027. Acesta încurajează practicile agricole benefice pentru climă și mediu, inclusiv fertilizarea organică și agricultura conservativă.

  • La nivel european, proiectul răspunde obiectivelor Pactului Verde European și ale Strategiei „De la fermă la consumator”. Aceasta din urmă vizează reducerea utilizării îngrășămintelor de sinteză și a pierderilor de nutrienți în mediu.

poza 3 scdcb sercaia

 

Beneficii concrete

 

Implementarea tehnologiei răspunde mai multor obiective ale SCDCB Șercaia:

  • Gestionarea dejecțiilor animaliere în acord cu cerințele de protecție a mediului;

  • Reducerea dependenței de îngrășămintele de sinteză și a costurilor asociate acestora;

  • Susținerea sistemelor conservative de lucrare a solului, de tip no-till și minimum tillage.

Compostul rezultat este un îngrășământ organic natural, obținut prin descompunerea biologică controlată a materiilor organice, respectiv dejecții animaliere și resturi vegetale. Pe lângă aportul de nutrienți, acesta are rol de amendament pentru sol și contribuie la îmbunătățirea structurii solului; creșterea fertilității; sporirea capacității de retenție a apei.

Prin această inițiativă, SCDCB Șercaia își consolidează rolul de exemplu de bună practică în tranziția sectorului zootehnic românesc către un model circular și durabil.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

Publicat în Comunicate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026. Schema aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, adoptat de Comisia Europeană pentru fermierii afectați de criza din Orientul Mijlociu. Pe 1 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis la MADR observațiile și propunerile sale de modificare la proiectul de HG privind sprijinul de urgență pentru compensarea prețului la îngrășăminte.

„Salutăm faptul că România aplică regulamentul european și completează banii europeni cu fonduri naționale. În forma actuală, însă, sprijinul este mic. Proiectul compensează 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ, adică 250 de lei pe tonă. Chiar nota de fundamentare a ministerului recunoaște că îngrășămintele cu azot s-au scumpit cu circa 70% față de media anului 2024. Un fermier cu 100 de hectare de grâu ar primi 9.000 de lei”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Bugetul schemei de sprijin propusă în proiectul aflat în dezbatere publică este de aproape 60 de milioane de euro (314,4 milioane lei), din care jumătate vine de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la bugetul național. Sprijinul se calculează pe hectar și diferă în funcție de cultură:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Pentru culturile de câmp, sprijinul se acordă pentru suprafețe între 5 și 200 de hectare pe cultură. Pentru cartof, legume, solarii și sere, limitele sunt diferite. Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cererea unică de plată la APIA pentru 2026. Cererea pentru acest sprijin se va depune la centrul APIA unde fermierul a depus cererea de plată și va trebui să atașeze facturi sau bonuri fiscale pentru îngrășăminte cumpărate între 28 februarie și 15 octombrie 2026, emise pe numele fermierului. Suma primită nu poate depăși valoarea acestor documente.

Sesiunea de depunere începe în a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii și durează 15 zile lucrătoare. Plata trebuie făcută până la 28 februarie 2027.

 

Observații și propuneri AAC

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că, în forma supusă consultării, schema riscă să aibă un impact limitat având în vedere că sprijinul este de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, respectiv 90 lei/ha pentru grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, prețul îngrășămintelor cu azot este cu aproximativ 70% mai mare decât media anului 2024. În cele ce urmează, prezentăm principalele propuneri de modificare transmise de AAC Ministerului Agriculturii.

1. Bugetul și valoarea unitară. Regulamentul (UE) 2026/1894 permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din alocarea UE, însă proiectul prevede un nivel minimal de 100%. Prin urmare, AAC solicită utilizarea plafonului maxim permis de 200%, ceea ce înseamnă dublarea contribuției naționale la valoarea de 59.955.000 euro (față de 29.977.500 euro în proiect). Această majorare va duce bugetul total al schemei la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei).

„În consecință, solicităm majorarea proporțională (×1,5) a valorii unitare de sprijin de la 0,25 lei/kg la 0,375 lei/kg de îngrășământ și recalcularea proporțională a tuturor cuantumurilor pe hectar. De asemenea, cerem redistribuirea către beneficiari a sumelor rămase disponibile din plafonul maxim, fără a depăși valoarea documentelor de achiziție, în locul menținerii formulei potrivit căreia diferența „rămâne neutilizată”. Nota de fundamentare arată că sprijinul suplimentar poate fi plătit până la 31 mai 2027, deci resursele suplimentare pot fi prevăzute și eșalonat în bugetul anului viitor.”

2. Culturile eligibile. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită includerea orzului, orzoaicei, soiei și lucernei, cu stabilirea cuantumurilor potrivit aceleiași metodologii ICEADR, cu aceleași limite de suprafață ca pentru celelalte culturi de câmp.

3. Calendarul. „Perioada de achiziție din proiect se încheie nejustificat la 15 octombrie 2026, existând riscul cert ca sesiunea de depunere să se deschidă după ce acest interval s-a încheiat deja, din cauza timpului necesar parcurgerii circuitului de avizare interministerială și publicare în Monitorul Oficial. În plus, aprovizionarea pentru campania 2026/2027, invocată în nota de fundamentare, continuă intens pe tot parcursul lunii octombrie. Solicităm ca perioada de achiziție eligibilă să fie extinsă până la data de 30 octombrie 2026, inclusiv.”

4. Cooperativele și simplificarea dosarului. Pentru membrii cooperativelor agricole care achiziționează îngrășăminte în mod centralizat trebuie acceptate documentele de refacturare sau de distribuție. Întrucât sprijinul este limitat la valoarea documentelor de achiziție, solicitantul ar trebui să depună numai documentele care acoperă suma cuvenită, nu toate documentele aferente achizițiilor efectuate în perioada eligibilă.

5. Lipsa unei estimări de impact. Secțiunea 4 a notei de fundamentare nu cuantifică impactul asupra bugetului general consolidat, deși măsura implică alocarea a 471,6 milioane lei în varianta maximă permisă de regulamentul european. De asemenea, nu sunt prezentate estimări privind suprafețele și numărul beneficiarilor eligibili. „În lipsa acestor date, beneficiarii nu pot estima efectul aplicării coeficientului de reducere.”

6. Viitorul Politicii Agricole Comune post-2027. Dincolo de obiectul prezentului proiect, schema evidențiază o vulnerabilitate structurală: jumătate din resursele măsurii de criză provin din bugetul național. „Dacă, în cadrul financiar multianual 2028-2034, PAC își pierde bugetul distinct și arhitectura bazată pe doi piloni, prin integrarea în Fondul Unic, presiunea asupra bugetului național va crește. În plus, costul îngrășămintelor este influențat de aplicarea CBAM importurilor de îngrășăminte. În consecință, solicităm ca MADR, în cadrul Consiliului AgriFish, și Ministerul Finanțelor, în cadrul Consiliului ECOFIN, să susțină ferm menținerea unui buget distinct al PAC, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația (443 miliarde euro), menținerea celor doi piloni și instituirea unei rezerve agricole dimensionate realist pentru situații de criză, precum și suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV); Federația Națională PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În perioada 6 octombrie - 2 decembrie 2026 se derulează, online, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani, prin intervenția DR-12 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 - 2027, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea disponibilă pentru fermierii care doresc să acceseze intervenția DR-12 este de 169.589.647 euro, împărțită în două componente: 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic și 84.794.823,5 euro pentru alte sectoare (vegetal).

Pragul de calitate lunar aferent depunerii cererilor de finanțare este de 80 de puncte (în intervalul 6 octombrie - 5 noiembrie 2026), ulterior pragul scade la 45 de puncte în cea de-a doua etapă lunară (6 noiembrie - 2 decembrie 2026) pentru ambele componente.

Finanțarea disponibilă prin intervenția DR-12 poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și au vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârstă pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Valoarea finanțării ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul acordat este de maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 40 de ani și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari.

Prin intervenția DR-12 se pot face investiții în facilități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.

Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente - doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor.

„Sprijinul acordat prin această linie de finanțare este o continuare firească a programelor dedicate tinerilor fermieri care au demonstrat că pot transforma o idee într-o afacere viabilă. Prin intervenția DR-12 fermieri de până la 45 de ani, care și-au înregistrat exploatația cu cel puțin cinci ani în urmă, au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro pentru consolidarea acestor exploatații, astfel încât investițiile finanțate, fie că vorbim de sectorul zootehnic, fie de cel vegetal, să permită dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitivă și sustenabilă. Este esențial să investim pentru reînnoirea generațiilor în agricultură și să îi susținem pe cei care au ales să rămână în mediul rural să dezvolte ferme performante, capabile să asigure stabilitate economică și locuri de muncă în comunitățile din care fac parte”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate tipurile de investiții eligibile, precum și alte informații necesare întocmirii documentației de depunere sunt detaliate în Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-12, document disponibil pe pagina de internet AFIR, sau accesând direct link-ul https://www.afir.ro/domenii-deinterventie/detalii-si-anexe-dr-12/.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat condițiile accesării fondurilor acordate prin Planul Strategic PAC 2023 – 2027 pentru exploatațiile agricole ale tinerilor fermieri.

Finanțarea se acordă prin intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” și poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și care se încadrează în definiția „tinerilor fermieri”, având vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârsta pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Finanțarea nerambursabilă ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul financiar este maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 41 de ani la momentul depunerii cererii de finanțare și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari. Astfel, fermierii trebuie să asigure din surse proprii cofinanțarea privată de 20% dacă sunt tinerii fermieri până la 41 de ani sau de 35%, dacă sunt fermieri care au cel mult 45 de ani sau dacă au accesat submăsura 6.1.

Perioada de implementare a proiectului trebuie să fie de cel mult trei ani, la care se adaugă încă cinci ani de monitorizare a proiectului, iar fondurile pot fi utilizate de fermieri pentru realizarea sau modernizarea construcțiilor, inclusiv spații protejate pentru culturile agricole, cu dotările și utilitățile necesare desfășurării activității agricole.

Sunt eligibile și investițiile în unități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.

Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare de la nivelul de fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea/utilizarea îngrășămintelor și/sau a produselor de protecție a plantelor.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027) și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar intervenția DR-12 este gestionată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Ghidului solicitantului aferent intervenției DR-21 „Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice” a fost publicat pentru consultare publică pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, până la data de 29 septembrie 2026 toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații.

Sprijinul financiar aferent intervenției DR-21 „Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice” se adresează crescătorilor de ovine și caprine care dețin exploatații înregistrate cu cod ANSVSA și efective de minimum 150 de capete. Valoarea finanțării poate ajunge la 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Bugetul propus pentru viitoarea sesiune este de 9 milioane de euro, iar depunerea proiectelor va fi permisă până la atingerea unui plafon de 300% din alocarea disponibilă.

Vor putea fi decontate cheltuielile pentru:

  • Echipamente și instalații de decontaminare, dezinfecție și dezinsecție a mijloacelor de transport, personalului, suprafețelor și aerului;

  • Instalații și echipamente necesare înființării sau modernizării filtrului sanitar-veterinar;

  • Garduri de protecție și delimitare, inclusiv instalațiile necesare montării și demontării acestora, precum și sisteme pentru delimitarea, izolarea sau carantinarea animalelor;

  • Sisteme pentru controlul accesului în exploatație.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), noua intervenție răspunde nevoilor sectorului de creștere a ovinelor și caprinelor, afectat de restricțiile impuse exportului de animale, având ca obiectiv consolidarea măsurilor de biosecuritate la nivelul fermelor.

Totodată, Ghidul a fost elaborat ca urmare a modificării Planului Strategic PAC 2023–2027, transmisă Comisiei Europene. Finanțarea va fi destinată investițiilor necesare prevenirii apariției și răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine.

„Protejarea fermelor de ovine și caprine în fața riscurilor sanitare este o prioritate. Prin DR-21 susținem investiții concrete în biosecuritate, care îi ajută pe crescători să prevină apariția și răspândirea bolilor și să își protejeze efectivele. Este prima formă de sprijin dintre cele discutate cu asociațiile de crescători pentru care avem deja acordul Comisiei Europene și care este pregătită pentru lansare. Am prevăzut un mecanism simplificat de selecție, astfel încât fondurile să poată fi accesate rapid, iar investițiile să fie realizate într-un timp cât mai scurt”, a precizat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pe măsură ce negocierile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028 - 2034 și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) intră într-o fază decisivă, Farm Europe lansează Simulatorul Bugetului PAC 2028 - 2034: un instrument online interactiv care le permite deopotrivă decidenților, analiștilor și fermierilor să modeleze arhitectura financiară a viitoarei PAC și să măsoare, în timp real și la diferite scări, consecințele concrete ale opțiunilor aflate în prezent pe masa negocierilor, la nivelul UE, național și al fermei.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), membru Farm Europe, susține promovarea acestui instrument în România, ca resursă de informare și analiză pentru fermieri, organizații profesionale, decidenți, specialiști și reprezentanți ai sectorului agroalimentar. FAPPR este singura organizație din țară cu acces la versiunea completă.

 

Importanța simulatorului

 

În propunerea sa din iulie 2025, Comisia Europeană a stabilit fuzionarea bugetelor principalelor politici europene, inclusiv a PAC, într-un Fond unic pentru Parteneriate Naționale și Regionale (NRP), lăsând statelor membre o libertate mult mai mare în alocarea fondurilor rezervate anterior unei politici anume. Dincolo de cifrele generale, impactul real al unei asemenea reforme asupra fermierilor, statelor membre și suveranității alimentare a Europei depinde de o rețea densă de parametri tehnici. „Simulatorul bugetar a fost construit tocmai pentru a face această complexitate accesibilă tuturor”, precizează Cristina Cionga, director adjunct FAPPR.

 

Ce poate fi analizat prin intermediul acestui instrument

 

Simulatorul permite utilizatorului să observe, prin intermediul scenariilor prestabilite disponibile în versiunea publică, impactul diferitelor opțiuni privind viitoarea PAC. Versiunea completă include și un scenariu controlat de utilizator, prin care pot fi setați parametrii macro ai viitoarei PAC: plafonul rezervat PAC, angajamentul de cofinanțare al statelor membre, precum și posibili parametri viitori, precum flexibilitatea disponibilă pentru avansarea cheltuielilor (frontloading) și ținta pentru dezvoltare rurală. Instrumentul permite urmărirea modului în care aceste alegeri se propagă la nivelul tuturor celor 27 de state membre, în funcție de cheile de alocare și de prioritățile individuale ale fiecărui stat. „De acolo, utilizatorul poate aprofunda analiza la nivelul fiecărui stat membru, realocând fondurile UE între diferitele intervenții NRP din noul Regulament privind Fondul unic PAC, ajustând ratele naționale de cofinanțare și observând efectul atât la nivelul statului membru, cât și asupra cheltuielilor publice totale (UE și naționale), ținând cont de indicatori precum pragurile minime de cheltuieli de mediu și pragurile minime de cofinanțare”, explică reprezentantul Forumului APPR.

Fiecare proiecție este comparată cu perioada de referință a Planurilor Strategice PAC 2021–2027, astfel încât variația indusă de fiecare scenariu este vizibilă imediat. Farm Europe a folosit aceste planuri ca referință pentru a proiecta alocările pe care le-ar avea fiecare Plan Strategic PAC al statelor membre.

Dincolo de tabelele bugetare, simulatorul traduce cifrele în efecte concrete: o vizualizare a impactului la nivel de fermă estimează efectele asupra veniturilor, în funcție de țară, tipul exploatației și dimensiunea economică; o hartă coropletă a Europei compară variațiile între statele membre; iar un tabel de corespondență urmărește modul în care fiecare măsură PAC actuală se regăsește în noul cadru.

Versiunea publică oferă două scenarii prestabilite: propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 și un scenariu ajustat al propunerii Comisiei, construit parțial pe baza elementelor prezentate ulterior de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oferind repere imediate pentru negociere. „Un mod complet manual, cu o gamă largă de posibilități suplimentare, este disponibil în versiunea completă a instrumentului”, adaugă Alina Crețu, director executiv FAPPR.

 

Un instrument bazat pe date oficiale

 

Simulatorul se bazează în întregime pe surse oficiale: Regulamentul privind Planurile Strategice PAC 2021 - 2027, propunerile legislative ale Comisiei Europene din iulie 2025 pentru noul Fond unic PAC și Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale, Regulamentul-cadru privind performanța și coeficienții săi de monitorizare a mediului, precum și tabelele financiare aprobate ale Planurilor Strategice PAC ale statelor membre.

„Farm Europe a dezvoltat acest instrument pornind de la convingerea că o analiză transparentă, bazată pe date, este cea mai bună garanție pentru o Politică Agricolă Comună puternică, autonomă și finanțată corespunzător. Pentru agricultura românească, capacitatea de a anticipa efectele diferitelor scenarii este cu atât mai importantă cu cât deciziile privind dimensiunea bugetului, criteriile de alocare și nivelul cofinanțării naționale pot influența direct sprijinul pentru venit, investițiile, dezvoltarea rurală și competitivitatea exploatațiilor agricole”, conchide Cristina Cionga.

Link către Simulatorul Bugetului PAC 2028 - 2034: https://www.farm-europe.eu/wp-content/uploads/2026/07/CAP_simulator_PUBLIC_final.html
Versiunea completă a simulatorului, care include modul manual, este rezervată în prezent membrilor Farm Europe și partenerilor acreditați ai organizației. FAPPR este, în acest moment, singura organizație din România cu acces la versiunea completă a instrumentului, ca urmare a calității sale de membru Farm Europe.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) lansează un apel public către autoritățile responsabile pentru adoptarea și operaționalizarea urgentă a măsurilor de sprijin destinate fermierilor afectați de creșterea semnificativă a prețurilor la îngrășăminte. Agricultura nu poate fi sprijinită retroactiv, după ce deciziile tehnologice au fost deja luate, iar potențialul de producție a fost compromis.

Încă din luna iulie, Forumul APPR a semnalat în mod repetat gravitatea situației și a transmis propuneri concrete ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole.

„Am atras atenția asupra noii crize a îngrășămintelor, determinată de tensiunile geopolitice, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor de producție. Am solicitat ca alocarea europeană de 29.977.500 euro destinată României să fie transformată rapid într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil și să fie completată printr-o contribuție din bugetul național. În timp ce alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri pentru sprijinirea fermierilor în fața creșterii costurilor îngrășămintelor, în România este necesară adoptarea fără întârziere a unui mecanism clar și eficient.”

Propunerile Forumului APPR au vizat instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte, stabilirea unor criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme, includerea achizițiilor deja făcute, simplificarea procedurilor administrative și efectuarea plăților înaintea principalelor perioade de fertilizare.

În prezent, timpul rămas pentru o intervenție cu adevărat eficientă se reduce rapid. Fermierii iau deja deciziile privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026 - 2027. Fără un calendar clar și o măsură aplicabilă imediat, numeroase exploatații vor fi obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achizițiile esențiale.

„Efectele nu se vor limita la situația financiară a fermierilor. Subfertilizarea înseamnă diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară”, punctează Forumul APPR.

Fermierii din România se confruntă simultan cu prețuri ridicate ale îngrășămintelor, costuri mari de finanțare, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile ale producției agricole și efectele cumulate ale secetei și ale recoltelor slabe din ultimii ani. În aceste condiții, lichiditatea fermelor și capacitatea acestora de a susține nivelul tehnologic al culturilor sunt grav afectate.

„Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției. Un sprijin acordat după efectuarea achizițiilor și încheierea principalelor perioade de fertilizare nu va mai putea preveni reducerea producțiilor, ci va reprezenta doar o compensare tardivă și parțială a efectelor deja produse”, subliniază Forumul APPR.

Prin urmare, Forumul APPR solicită:

  • Anunțarea imediată a deciziei privind utilizarea alocării europene de 29.977.500 euro;

  • Prezentarea unui calendar clar pentru aprobarea și efectuarea plăților;

  • Consultarea de urgență a organizațiilor reprezentative ale fermierilor;

  • Completarea fondurilor europene printr-o contribuție din bugetul național;

  • Stabilirea unei perioade de eligibilitate care să nu îi dezavantajeze pe fermierii care au achiziționat deja îngrășăminte;

  • Adoptarea unei proceduri simple, bazate pe datele APIA și pe documentele fiscale existente;

  • Efectuarea plăților într-un termen care să permită sprijinului să influențeze efectiv deciziile pentru campania agricolă 2026 - 2027.

„Alocarea pusă la dispoziția României reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată integral și fără întârziere. Fondurile nu trebuie dispersate printr-un mecanism cu impact economic marginal și nici transformate într-un sprijin acordat prea târziu pentru a mai produce efecte”, conchide Forumul APPR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pe 4 martie 2027 are loc ediția a V-a, aniversară, a Agri Trade Summit, la Romexpo București. Sunt cinci ani în care summitul a crescut odată cu piața pe care o reprezintă: de la o conferință a comunității de trading, la platforma unde se citește pulsul întregului bazin al Mării Negre.

Agri Trade Summit este cel mai important punct de întâlnire al agribusiness-ului românesc și regional. Este mai mult decât o întâlnire. Este momentul în care fiecare jucător din piață trebuie să fie prezent. Cine lipsește, rămâne în urmă.

„Contextul în care ajungem la această a cincea ediție nu seamănă cu niciunul dintre cei cinci ani precedenți. Războiul din Ucraina a rescris hărțile logistice ale regiunii: coridoare de export blocate și redeschise, asigurări maritime volatile, fluxuri de cereale care s-au reorientat peste noapte prin porturile românești. Constanța a devenit, în acest interval, una dintre supapele critice ale securității alimentare europene, iar România – de la culoar de tranzit la actor care dictează ritmul comerțului regional. Peste presiunea geopolitică s-a suprapus șocul energetic. Costurile la îngrășăminte, combustibil și irigare au comprimat marjele fermierilor, într-un an în care volatilitatea prețurilor la energie s-a transmis direct în costul fiecărei tone produse. Agricultura românească a traversat aceste tensiuni dovedind ceva ce piețele apreciază mai mult decât orice: predictibilitate, calitate, cantitate și continuitate a livrărilor, chiar și atunci când regiunea din jur era instabilă”, arată Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn.

Despre exact aceste teme se va discuta la Agri Trade Summit 2027. Nu este doar o conferință, ci punctul strategic unic în care se reunesc traderi, fermieri, procesatori, finanțatori și inovatori tehnologici. Aici se anticipează tendințele noii recolte, se stabilesc mișcările de piață și se încheie parteneriatele care contează. Pentru o zi, întreaga piață se concentrează într-un singur loc. „Nicio altă scenă nu oferă aceeași forță de conectare”, subliniază Cezar Gheorghe.

La ediția din 2027 a Agri Trade Summit a confirmat participarea Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Prezența sa aduce pe scena summitului perspectiva europeană asupra securității alimentare, a politicilor agricole comune post-2027 și a rolului pe care România îl poate juca în arhitectura comercială a Uniunii într-o regiune redefinită de război și de tranziția energetică. Un dialog direct între decizia politică de la Bruxelles și realitatea din piața românească.

Sprijinit de partenerii instituționali ai agribusiness-ului românesc și găzduit de ROMEXPO, Agri Trade Summit 2027 își consolidează, la ediția aniversară, poziția de catalizator al dialogului și al conexiunilor de business – cadrul unde se definește viitorul agriculturii din regiune.

Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn, companie de consultanță și analiză de piață fondată de Cezar Gheorghe, recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

De la 1 septembrie 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Intervenția DR-18 dispune de o alocare de 5 milioane de euro și finanțează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, plante medicinale și plante ornamentale.
„Sprijinul urmărește o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole din aceste subsectoare, prin investiții în utilaje și echipamente, precum și consolidarea ofertei interne de flori și plante aromatice, medicinale și ornamentale”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Pentru proiectele depuse în cadrul DR-18, pragul de calitate este de 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Valoarea maximă a sprijinului financiar destinat investițiilor în floricultură, plante medicinale, aromatice și ornamentale este de 100.000 de euro/proiect.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Pagina 1 din 4

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista