Pentru proiectele de investiții finanțate cu fonduri europene nerambursabile, fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural pot achiziționa direct prin Baza de date a AFIR – fără parcurgerea procedurilor specifice achizițiilor – utilaje, mașini agricole, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri și mobilier.

Baza de date cu prețuri de referință, realizată și gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), este disponibilă beneficiarilor fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pe durata implementării Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) și a Planului Strategic 2023 – 2027 (PS 2027).

„În prezent, în Baza de date online există o categorie de peste 5.000 de echipamente destinate agriculturii de tip low, strip sau no tillage, prin care se urmărește protejarea mediului și conservarea solului prin aplicare unor lucrări minime ale solului, în benzi sau chiar însămânțarea directă, fără lucrarea prealabilă a solului. Totodată, sunt afișate tot mai multe tractoare și combine care au în dotare pachetul pentru agricultura de precizie (sisteme de ghidare prin satelit), semănători de precizie, dar și alte echipamente pentru agricultura de precizie, de tipul mașinilor de erbicidat, dronelor agricole, stațiilor meteo, distribuitoarelor de îngrășăminte, combinatoarelor, prășitoarelor etc”, menționează AFIR.

De asemenea, pentru susținerea digitalizării activităților zootehnice, AFIR amintește că în Baza de date cu prețuri de referință se găsesc roboți de alăptat, roboți pentru muls, roboți pentru furajare, roboți pentru curățarea dejecțiilor etc., precum și peste o sută de echipamente destinate abatoarelor (inclusiv linii de abatorizare complete).

Baza de date este actualizată constant și completată cu noi elemente, astfel că în acest moment cuprinde prețuri de referință pentru mai mult de 45.000 de elemente, multe dintre acestea fiind îndreptate către practicarea unei agriculturi sustenabile și minim invazive asupra mediului.

Baza de date cu prețuri de referință este un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR înlesnește și simplifică accesul fermierilor și antreprenorilor la fondurile europene acordate pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural. „Simplificarea realizată de AFIR constă în faptul că prin această Baza de date se permite beneficiarilor să achiziționeze produsul pe care îl doresc, în mod direct fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare. Această modalitate de lucru reduce considerabil timpul de achiziționare și îi dă posibilitatea fermierului să își aleagă exact echipamentul de care are nevoie pentru eficientizarea investiției”, precizează AFIR.

CITEȘTE ȘI: „Fermierul robot” aduce tehnologia de ultimă oră în pomicultură

AgroNova, o fermă condusă responsabil

Ovidiu Furdui, primarul care n-a ratat niciun proiect

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2024 a fost suplimentat cu 192.500.000 lei, de la 270.000.000 lei la 462.500.000 lei, astfel încât să se asigure plata integrală a subvenției la motorină, aferentă perioadei 1 aprilie 2024 - 30 iunie 2024.

MADR informează că schema de ajutor de stat reprezentând reducerea accizei la motorină se aplică unui număr mediu de peste 17.600 producători agricoli, respectiv: persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale și/sau persoane juridice indiferent de forma de organizare și/sau organizațiile de îmbunătățiri funciare și federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare și/sau organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Resursele financiare totale sunt în valoare de 462.500.000 lei și se asigură din bugetul MADR pe anul 2024.

CITEȘTE ȘI: S-au aprobat despăgubirile pentru fermierii ale căror culturi de toamnă și de primăvară au fost afectate de secetă

Agricultura, buget suplimentat pentru ca MADR să plătească subvențiile fermierilor

Campania 2024: Avans de 70% pentru plățile directe și 85% pentru intervențiile de dezvoltare rurală

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de miercuri, 2 octombrie 2024, Guvernul a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, bugetul MADR pe anul 2024 se completează cu suma de 2.000.000.000 lei, pentru asigurarea fondurilor necesare schemei „Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură”.

Grantul acordat agricultorilor este de 1.000 lei/ha și reprezintă o valoare procentuală cuprinsă între 14,53% și 24,31% din cheltuielile eligibile prevăzute în tehnologiile - cadru la culturi din recolta 2023-2024 și corespunde cerințelor pct. (357) și (358) din Orientările UE.

Beneficiarii despăgubirilor sunt producătorii agricoli care au înființat culturi agricole în toamna anului 2023 și/sau în primăvara anului 2024 ce dețin procese – verbale de constatare și evaluare a pagubelor pentru culturile/suprafețele agricole care au fost calamitate de seceta pedologică în procente de peste 30% și până la 100%, inclusiv.

De reținut că suma de 1.000 lei/ha o primește cel care are calamitate de sută la sută. Prin urmare, un fermier cu grad de calamitate 30% nu va primi aceeași sumă de bani încasată de cel cu grad de calamitate 50% sau 100%.

Sprijinul se acordă pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole afectate de fenomenul de secetă atmosferică şi pedologică severă, întocmite conform prevederilor Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, coroborat cu influența și manifestările indicilor climatici comunicați atât de către Administrația Națională de Meteorologie, cât și de către Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS).

CITEȘTE ȘI: 21,6 milioane euro pentru culturile de toamnă afectate de secetă, de la UE pentru România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 1 octombrie 2024, a avut loc prima reuniune a Consiliului Laptelui. Acest grup consultativ pentru sectorul zootehnic, specia bovine, este format din specialiști din cadrul MADR, precum și din crescători de bovine de lapte care dețin efective de peste o mie de capete.

Prima reuniune a Consiliului Laptelui, organizată sub coordonarea ministrului Florin Barbu, s-a desfășurat la sediul fermei de bovine deținută de Mihai Afiliu în județul Buzău, localitatea Amaru.

Scopul întâlnirii reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu cescătorii a fost identificarea problemelor cu care se confruntă sectorul bovinelor de lapte, în vederea stabilirii și formulării propunerilor de măsuri necesare rezolvării problemelor.

În cadrul dialogului, fiecare participant a arătat cu ce se confruntă în propria fermă, problemele fiind legate de prețul laptelui la poarta fermei, dificultățile în asigurarea furajelor pentru hrana animalelor în contextul secetei cu care s-au confruntat anul acesta, accesarea de credite pentru dezvoltarea afacerilor, modalitățile de realizare a controlului de către medicii veterinari în județele din țară, precum și accesul la sistemele de irigații.

„Din perspectiva producției de lapte în România, accentul trebuie pus pe reducerea dependenței de importuri, să putem asigura consumul intern și chiar să exportăm. Fermierii trebuie să țintească spre performanță în fermele lor, avem premisele pentru a o atinge”, a declarat Florin Barbu. Acesta a prezentat formele de sprijin pe care MADR le derulează pentru crescătorii de bovine, sumele prevăzute pentru acordarea de despăgubiri pentru seceta din acest an, precum și demersurile făcute pe lângă Comisia Europeană referitoare la modificarea Regulamentului pentru achiziția de material de reproducție din fonduri europene.

Ulterior întâlnirii, participanții la reuniunea Consiliului Laptelui au vizitat ferma Afiliu, afacere care integrează producția vegetală în susținerea bovinelor de lapte (vreo 5.000 de animale), un exemplu de bună practică cu o vechime de peste 25 de ani în România.

De menționat că, fiecare reuniune a acestui grup consultativ se va ține într-o fermă de taurine.

Consiliul Laptelui a fost înființat în baza ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 343/2024, iar componența membrilor acestuia este asigurată de specialiști din cadrul MADR, precum și de crescători de bovine de lapte care dețin efective de peste 1.000 capete. La ședința din ferma Afiliu, alături de ministru s-au aflat Dana Rebega - director general al AM PNDR, Florinel Bîrcă - director general al Agenției Naționale de Zootehnie, precum și directorii Direcției de Zootehnie din cadrul MADR, Mia Toma și Mihai Neagu.

CITEȘTE ȘI: Fără strategie, viitorul vacii de lapte e sub semnul întrebării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Măsurile de sprijin pentru fermieri avute în vedere de Guvern reprezintă un prim pas pentru a asigura supraviețuirea fermierilor, suspendarea rambursărilor și acordarea de granturi, putând oferi, în anumite condiții, soluții rapide pentru menținerea fermelor pe linia de plutire. Însă, supraviețuirea nu înseamnă stabilitate, iar pentru un echilibru durabil e nevoie de sprijin pentru întregul lanț agricol, în care fiecare verigă joacă un rol critic.

În timp ce măsurile de urgență se concentrează pe ajutorarea fermierilor, taxa de solidaritate aplicată furnizorilor și distribuitorilor de inputuri agricole riscă, în actualul context economic, să genereze un efect de bumerang care poate amenința întregul ecosistem.

Conform OUG 31/2024, distribuitorii cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro trebuie să plătească o taxă de 1% din cifra de afaceri. Această taxă, cel mai probabil aplicată și furnizorilor de inputuri agricole, poate duce la o creștere cumulativă de 2% a costurilor pentru fermieri, într-un moment în care fiecare leu contează pentru supraviețuirea lor.

Taxa suplimentară se reflectă direct în prețurile inputurilor – semințe, produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină – pe care fermierii le achiziționează. Aceștia, însă, nu au niciun spațiu de manevră pentru a transfera aceste costuri suplimentare în prețurile finale ale produselor agricole, din cauza presiunilor piețelor internaționale de desfacere. Astfel, fermierii se regăsesc blocați între ciocan și nicovală: pe de o parte, creșterea costurilor de producție, pe de altă parte, prețurile impuse de piețele internaționale de mărfuri agricole, pe care nu le pot controla.

Operatorii economici care asigură fermierilor inputurile agricole constituie „motorul tăcut” care menține agricultura funcțională. Aceștia furnizează resursele critice necesare la începutul fiecărui ciclu agricol, facilitând accesul fermierilor la inputuri în valoare de peste 20 de miliarde de lei anual, sume care sunt recuperate, în cea mai mare parte, doar după recoltă, când fermierii au venituri din vânzarea producției obținute.

Astăzi, majoritatea distribuitorilor de inputuri agricole sunt deja în dificultate, au pierderi și probleme de cash flow. În plus, ca urmare a măsurilor propuse de suspendare la plată a facturilor restante de către fermierii afectați de secetă, distribuitorii trebuie să finanțeze simultan două cicluri agricole: ciclul trecut, din care nu-și vor recupera o parte semnificativă a creanțelor până în 2025, și noul ciclu pentru 2024-2025. Această presiune dublă poate fi devastatoare pentru lichiditatea ecosistemului, riscând să determine un blocaj financiar al agriculturii.

În această situație, derogarea de la plata taxei de solidaritate de 1% ar fi o măsură logică și necesară, similară cu scutirea acordată distribuitorilor de energie care funcționează într-un cadru reglementat. Rolul distribuitorilor de inputuri în ecosistemul agricol este la fel de semnificativ pentru funcționarea întregii industrii, iar orice reducere a capacității lor de operare poate conduce la efecte în cascadă asupra producției agricole.

Taxa de 1%, aplicată companiilor care furnizează inputuri agricole, are un efect negativ în lanț, iar prin efectul de majorare a costului inputurilor poate reduce eficiența măsurilor guvernamentale destinate sprijinirii fermierilor. Astfel, se riscă o situație paradoxală în care sprijinul oferit fermierilor este contracarat de costuri suplimentare, împovărând și mai mult un sector deja vulnerabil. Este vital să evităm acest efect de bumerang, care riscă să anuleze bună parte din progresele făcute până acum.

Derogarea de la taxa de solidaritate nu este singura soluție necesară, dar ar fi un pas esențial pentru a diminua presiunea asupra companiilor care distribuie inputuri direct către fermieri și a asigura accesul continuu al fermierilor la inputuri vitale, fără de care producția agricolă ar putea să sufere întreruperi majore. Este un moment în care agricultura are nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate și de măsuri coerente, pentru a evita un blocaj critic și a transforma supraviețuirea de moment în stabilitate pe termen lung.

Autor: LIVIU DOBRE, președinte al Consiliului de Administrație Agricover Distribution SA

 CITEȘTE ȘI: Agricultura românească între criză și redresare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianța Industriei de Semințe din România (AISR), organizații profesionale reprezentative ale furnizorilor de produse pentru protecția plantelor și semințe în România, continuă să susțină că ordonanța suspendării datoriilor va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, inclusiv fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii. Membri ai celor două asociații au fost prezenți la consultările desfășurate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe tema proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

După consultările de joi – 26 septembrie 2024, vineri, pe 27 septembrie AIPROM și AISR au transmis MADR, printr-o scrisoare comună, punctul de vedere cu privire la proiectul de OUG. De altfel, cele două asociații, atât împreună cât și separat, au transmis puncte de vedere pe acest subiect încă de la începutul lunii septembrie, prin scrisori de poziție, atât către ministerul de resort, cât și către Guvernul României.

„Reiterăm că furnizorii de input-uri sunt parte din același ecosistem cu fermierii din România, traversând același context dificil prin care trece agricultura, fermierii și întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectați de seceta din ultimii ani și de a găsi soluții pentru susținerea activităților agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită. Considerăm că propunerea de ordonanță de urgență pentru aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului” este o măsură binevenită și absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetă ȋn vederea continuării activităţii. Cu toate acestea, suntem de părere că intervenția guvernului în relațiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de Proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amânării componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituțional și legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii”, se arată în punctul de vedere transmis Ministerului Agriculturii de către cele două organizații.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) și Alianța Industriei Semințelor din Romania (AISR), ai căror membri asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol de la noi, transmit public că nu pot fi de acord cu prevederile Articolului 6, punctul 2, din Proiect, date fiind consecințele negative asupra sectorului agricol, competitivității și modernizării acestuia.

„Ca reprezentanți ai furnizorilor de input-uri, atragem atenția că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidității fermierilor, viabilitatea lor economică și menținerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanțul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de input-uri agricole, ca urmare a intervenției asupra termenilor comerciali liber agreați de furnizori cu distribuitorii lor.”

Furnizorii de input-uri acordă agricultorilor de termene de plată foarte lungi, poate cele mai lungi în comparație cu alte piețe mature, chiar și de până la 365 de zile. Acest fapt a permis fermierilor accesul la achiziționarea de tehnologii și produse necesare pentru înființarea și protejarea culturilor.

Valoarea estimată a pieței input-urilor de produse de protecția plantelor și semințe însumează aproximativ șapte miliarde de lei. „Furnizorii de input-uri au contractat împrumuturi și trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura și modelul de business din România, furnizorii de input-uri își încasează creanțele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce finanțează de facto agricultura și fermierii”, punctează AIPROM și AISR.

Companiile din cele două industrii susțin că nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol, și fără certitudinea că pot recupera creanțele comerciale folosind mijloacele permise de lege. Din banii încasați anual, companiile furnizoare de inputuri își finanțează mai departe activitatea de producție sau de aprovizionare cu materii prime, își achită impozitele și contribuțiile către bugetul de stat, își plătesc salariații, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii.

„Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piață și puse la dispoziția fermierilor de către companiile furnizoare de input-uri. Membrii AIPROM și AISR au fost și vor rămâne parteneri de încredere în lanțul valoric. Acestia au construit și contribuie în mod esențial la modernizarea și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol din România. La acest moment nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite și afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociații profesionale”, precizează organizațiile, care adugă că acest lucru ar putea avea, pe viitor, un efect de bumerang asupra fermierilor prin acordarea mai dificilă a creditului comercial, în funcție de strategia comercială individuală a fiecărui membru.  

Având în vedere modelul de desfășurare a activităților comerciale în România, - finanțare de facto a agriculturii și fermierilor -, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra celor două industrii, a asigurării suficienței fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piață și a înlătura efectele fenomenului de secetă, AIPROM și AISR consideră că adoptarea Proiectului de Ordonanță în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din țara noastră. Pe de altă parte, va submina încrederea investitorilor străini și locali în piața românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă și periculoasă, ci și discriminatorie.

„Reprezentanții celor două asociații profesionale au participat la consultările de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar reamintim că orice decizii care au legătură cu politicile comerciale nu pot fi luate în cadrul asociativ, fiecare companie membră având propria strategie comercială”, conchid cele două asociații profesionale care reprezintă sectoarele de protecția plantelor și semințelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, sărbătorită pe 29 septembrie, a fost inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la farfurie. Prin urmare, în fiecare an în această zi este punctată necesitatea tot mai mare de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023, conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 2024¹. Mai mult, în timp ce aproximativ nouă milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate², aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită.

„The Food Waste Index Report 2024”³ arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului.

La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Spre exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience.

Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

Constantin Merei, fermier din județul Prahova (25 ha viță-de-vie): „Folosesc Zorvec™ Zelavin^® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin^® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo^® și Verben™.

Produsul Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei.

O altă soluție pentru culturile de cereale de toamnă și de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, manager SC Picmar Prod: „Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor”.

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 26 septembrie 2024, s-au încheiat discuțiile pe marginea propunerii de modificare a OUG 4/2024 (suspendarea ratelor fermierilor), respectiv OUG 7/2024 (schema de ajutor de stat „Creditul Fermierului”).

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întâlnit organizațiile profesionale ale fermierilor, producătorilor, distribuitorilor de inputuri, reprezentanți ai băncilor și instituțiilor financiare nebancare, pentru a discuta măsurile de sprijin și soluțiile propuse pentru modificarea celor două ordonanțe de urgență, respectiv OUG nr. 4/2024 și OUG nr. 7/2024, precum și identificarea unor mecanisme financiare și operaționale de susținere a activităților agricole în anul agricol 2023-2024.

MADR a transmis punctele agreate de către părți:

1. Se suspendă de drept la cerere, rambursarea datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate pentru culturile agricole vegetale, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

              a) solicitarea de suspendare înaintată către creditori este însoțită de copia procesului verbal/proceselor verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, încheiat/încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 și primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 - septembrie 2024, într-un procent de afectare a culturilor de 50% grad de calamitate reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate;

             b) dobânda la credite percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR la 3 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR la 3 luni pentru creditele în valută, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

2. Pe întregul lanț valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, în cazul în care debitorii își achită, până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare - cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024.

3. În cazul beneficiarilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că este afectată într-un procent de afectare a culturilor 50% grad de calamitate reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate, se poate acorda ajutorul de stat sub formă de grant și dacă aceștia înregistrează credite restante încadrate în categoriile D și E în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

4. Bugetul schemei de ajutor de stat este de maximum 1.861,5 milioane lei. Ajutorul de stat sub formă de grant se finanțează în limita sumelor disponibile în soldul contului de disponibil simbol 50.89 - Disponibil din „Fondul pentru creditare şi garantare a creditelor”, iar după epuizarea acestora, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare”, titlul VII „Alte transferuri” cod 55.

5. Fermierii pot utiliza creditul în limita garanției de 100% pentru partea de garantare pentru care vor accesa un credit cu dobândă de 1.95% + ROBOR sau poate fi utilizat în sistem dual, atât pentru ROBOR, cât și pentru garantare în cuantumul sumei de 280.000 euro.

6. Măsura suspendării executărilor silite se va aplica pe întreg lanțul valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor asemenea documente certificând cantitățile livrate.

7. Pe întregul lanț valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, în cazul în care debitorii își achită, până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare - cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024.

8. Credit - împrumut unic, denumit şi facilitate non-revolving, acordat de banca finanţatoare sub forma unui credit pentru finanțarea capitalui de lucru, respectiv pentru plata datoriilor restante către furnizori/distribuitori de inputuri; în cazul beneficiarilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că este afectată minim 50% din suprafața cultivată, creditul poate fi utilizat și pentru rambursarea ratelor aferente altor credite/linii de credit/finanțări tip leasing financiar sau operațional contractate de către beneficiarii prevăzuti la lit.a), numai dacă destinația acestor finanțări este în strânsă legătură cu  activitatea desfășurată de beneficiar în sectorul producţiei agricole. În noţiunea de credit nu se includ plafoanele de facilități (plafon de scrisori de garanţie bancară, plafon multiprodus, alte tipuri de plafoane).

În concluzie, s-a renunțat la criteriul privind gradul de calamitate pe fermă, rămânând doar media de minimum 50% a gradului de calamitate pe toate procesele verbale.

„În speranța că plafonul de 280.000 euro pe cadrul Ucraina se va dubla, toți fermierii care dețin procese verbale de calamitate de minimum 50% afectare, media din procesele verbale, vor putea apela la suspendarea plăților către creditori și furnizorii de inputuri, apoi vor putea să acceseze Creditul fermierului cu garanție de stat 100% și dobânda 1,95% + ROBOR, pentru achitarea creditelor și distribuitorilor de inputuri”, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), completând că și cei care înregistrează întârzieri la plata creditelor și sunt raportați în CRC până la categoria E, inclusiv, vor beneficia de această prevedere.

CITEȘTE ȘI: 

„Ne vedem joi”. Ordonanța suspendării datoriilor, încă o rundă de negocieri

Fermierii mici și mijlocii, loviți mai puternic de suspendarea datoriilor și executărilor

Asociația Input Agro solicită sprijinirea întregului lanț fermier-distribuitor-producător

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri – 25 septembrie, suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, din Fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziția Executivului de la București, MADR a primit aproximativ 900 milioane de lei pentru a plăti unele subvenții agricultorilor.

Guvernul a alocat MADR suma de 445.721.000 lei - credite de angajament şi 441.821.000 lei - credite bugetare, în vederea asigurării integrale a resurselor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli aferente programelor/măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli/fermierilor afectați de inflație, războiul din Ucraina și condițiile pedoclimatice dificile din acest an.

Pentru compensarea parțială a pierderilor la cultura de tomate în spații protejate şi cultura de usturoi: 225.721.000 lei credite de angajament și credite bugetare, din care 41.582.000 lei cultura de usturoi și 184.139.000 lei cultura de tomate, termenul limită de plată fiind 30 septembrie 2024. De asemenea, suma de 105.000.000 lei credite de angajament este pentru sprijinul financiar aferent lunii decembrie a anului 2024, cu termen de plată trimestrul I al anului 2025.

MADR a mai primit 32.000.000 lei credite de angajament, respectiv 133.100.000 lei credite bugetare necesare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2 al anului 2024.

Pentru schema de ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024, în condițiile în care suprafața totală estimată a fost depășită prin cererile de sprijin financiar depuse de beneficiarii schemei, Ministerul Agriculturii a primit 3.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare.

În vederea evitării înregistrării unor plăți restante la furnizorii de energie electrică, plăți care urmează a fi efectuate în baza prevederilor OUG nr.107/2024, Ministerului Agriculturii i-a fost alocată suma de 80.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!

Pierderea biodiversității reprezintă o amenințare tot mai mare pentru agricultură, slăbind capacitatea sectorului de a face față schimbărilor climatice care afectează productivitatea și reziliența fermelor. Pentru a combate acest fenomen, fermierii pot apela la metode durabile, precum reducerea sau eliminarea lucrărilor solului, care ajută la menținerea sănătății solului și la susținerea ecosistemelor diverse.

Una dintre cele mai eficiente strategii pentru promovarea sustenabilității agricole și reducerea pierderii biodiversității, conform unor studii recente^1,2, este adoptarea sistemelor minime sau fără arături ale solului. Aceste metode agricole presupun reducerea perturbării solului, ceea ce ajută la conservarea structurii naturale a ecosistemului, având beneficii atât asupra productivității culturilor, cât și asupra biodiversității.

Practicile convenționale precum arătura, deși utilizate frecvent pentru pregătirea câmpurilor în vederea plantării, pot duce la eroziunea solului, pierderea materiei organice și distrugerea habitatelor pentru multe organisme benefice. Această pierdere a biodiversității solului afectează direct productivitatea, făcând mai dificil pentru fermieri să mențină sisteme agricole sănătoase și reziliente.

Sistemele minime de lucrare a solului, pe de altă parte, au demonstrat^1,2,3 că îmbunătățesc sănătatea solului prin reținerea umidității, reducerea eroziunii și promovarea sechestrării carbonului. Aceste practici creează un mediu favorabil pentru organisme benefice din sol, ajutând totodată la retenția resurselor de apă în sol, care joacă un rol crucial în ciclul nutrienților și fertilitatea solului. La rândul lor, această retenție crescută a umidității și sănătatea solului îmbunătățesc reziliența culturilor, permițându-le să reziste mai bine presiunilor cauzate de schimbările climatice, dăunători și boli.

Hibrizii performanți completează tehnologia de cultură

Pentru a maximiza și mai mult beneficiile sistemelor de lucrări minime, fermierii pot integra hibrizii de înaltă performanță care să completeze aceste practici. Spre exemplu, Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, a dezvoltat hibrizii Optimum^® AQUAmax^®, special concepuți să prospere în condiții de resurse limitate de apă. Acești hibrizi sunt proiectați pentru toleranță la secetă, fiind o alegere ideală pentru a fi folosiți împreună cu sistemele minime de lucrări, valorificând expertiza științifică a companiei pentru a dezvolta soluții cuprinzătoare pentru fermieri.

Pentru sezonul de primăvară următor, fermierii pot alege hibrizii Optimum^® AQUAmax^® de la Corteva, cum ar fi hibrizii de porumb P9889 și P9757, care și-au demonstrat capacitatea de a exploata eficient apa disponibilă în sol, oferind producții remarcabile chiar și în condiții persistente de secetă, cu productivitate constantă și fiabilitate pe termen lung. Într-o perioadă în care schimbările climatice devin tot mai evidente, alegerea acestor hibrizi reprezintă o mișcare strategică esențială pentru a asigura o producție agricolă sustenabilă și sigură în viitor.

Cosmin Iancu, fermier și administrator al societății Picmar Prod din județul Ilfov, explică cum a ales să gestioneze producția agricolă într-un mod durabil: „Temperaturile extrem de ridicate și seceta persistentă din ultimii ani au devenit o preocupare constantă pentru fermierii din România. Este esențial să adaptăm proactiv practicile agricole pentru a face față acestor provocări. Din experiența mea de fermier, trecerea la un sistem de lucrări minime și utilizarea hibrizilor Optimum^® AQUAmax^® mi-a demonstrat că pot obține în continuare producții bune, chiar și în condiții extreme de secetă. Acum mă simt pregătit pentru anul ce vine, care se anunță plin de provocări”.

În concluzie, viitorul agriculturii va depinde de fermierii care pot ajusta tehnicile lor și pot utiliza soluții noi pentru a se adapta la condițiile actuale. Viteza cu care aceste schimbări sunt asimilate accelerează dezvoltarea sustenabilă în managementul strategic al fermei. Prin urmare, Corteva Agriscience este angajată să sprijine fermierii cu soluții care facilitează accesul acestora la o productivitate crescută, chiar și în scenarii meteorologice extreme.

Autor: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!