Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – inclusiv Pachetul 7 - angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2026, solicitând finanțare pentru intervențiile indicate mai sus. Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile implementate de APIA prevăzute în Convenție. Adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Mecanismul de garantare a acestor credite este asigurat de instituții specializate, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM).

APIA reamintește fermierilor că dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 8%. În acest context, APIA recomandă fermierilor o analiză atentă a ofertelor de finanțare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate (inclusiv comisioane), în vederea selectării soluțiilor optime, adaptate necesităților individuale de finanțare.

În vederea simplificării procedurilor administrative, optimizării fluxurilor de comunicare și reducerii impactului asupra mediului, solicitarea adeverințelor poate fi realizată și prin mijloace electronice, prin transmiterea cererilor către centrele APIA.

5 iunie 2026, termenul limită pentru depunerea Cererilor de plată

În cadrul Campaniei 2026, termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată este 5 iunie, inclusiv. Până în prezent, au fost depuse 389.020 de cereri, pentru o suprafață de 2.454.956 ha.

Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, APIA recomandă fermierilor să respecte programările stabilite de funcționarii Agenției și să depună cererile în timp util.

Reamintim că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii completează declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Soia (Glycine max L.) este o cultură cu o capacitate redusă de creștere și competiție în primele faze de vegetație, în special în raport cu buruienile. Perioada critică de îmburuienare este cuprinsă între răsărire și închiderea rândurilor (BBCH 10-30), interval în care prezența buruienilor poate conduce la diminuări semnificative ale producției și la îngreunarea lucrărilor chimice și tehnologice ulterioare. În acest context, controlul cu produse pentru protecția plantelor reprezintă o verigă esențială în tehnologia de cultură, iar utilizarea erbicidelor preemergente, cu efect rezidual și eficacitate ridicată asupra buruienilor, contribuie la menținerea culturii curate în fazele timpurii de dezvoltare.

Pledge 50 WP este un erbicid preemergent, pelicular, cu efect rezidual la sol, destinat combaterii buruienilor din culturile de: soia, porumb, floarea-soarelui, cartof și ceapă, având la bază substanța activă flumioxazin - din grupa inhibitorilor enzimei PPO (protoporfirinogen oxidază). Produsul acționează prin pelicula formată, stopând germinarea și răsărirea semințelor de buruieni, dar și prin contact, având efect rapid asupra buruienilor dicotiledonate anuale și un rol important în reducerea presiunii de îmburuienare încă din primele faze de vegetație.

Flumioxazinul inhibă biosinteza clorofilei prin blocarea enzimei PPO, ceea ce determină acumularea de compuși fotodinamici în celulele plantelor sensibile. În prezența luminii, acești compuși generează specii reactive de oxigen, care distrug membranele celulare, conducând la necrozarea rapidă a țesuturilor. Efectele sunt vizibile la scurt timp după aplicare, în condiții favorabile de temperatură și lumină.

Pledge 50 WP este eficient împotriva unui spectru larg de buruieni dicotiledonate, inclusiv specii de buruieni problemă precum: Solanum nigrum (zârnă), Amaranthus spp. (știr), Chenopodium album (lobodă), Datura stramonium (ciumafaie), Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Stelaria media (hrana vacii), Lamium purpureum (sugel puturos), Matricaria spp. (mușețel), Plantago major (limba oii), Galinsoga parviflora (busuioc de câmp), Xanthium strumarium (cornuți) sau Veronica spp. (șopârlița).

Aplicarea produsului Pledge 50 WP se va face în preemergență, imediat după semănat, pe un sol bine pregătit, mărunțit și cu umiditate suficientă pentru activarea substanței active. Se va evita aplicarea produsului dacă sunt anunțate ploi torențiale sau precipitații abundente în următoarele trei - patru zile de la momentul aplicării.

Doza omologată este de 90 g/ha, iar volumul de soluție recomandat este de 200 - 400 L/ha, pentru asigurarea unei pelicule uniforme a suprafeței tratate.

Pentru obținerea unei eficacități maxime, este important ca aplicarea să fie realizată pe un pat germinativ bine nivelat, fără bulgări mari, iar precipitațiile ulterioare sau o ușoară irigare să favorizeze activarea erbicidului în stratul superficial al solului.

Integrarea erbicidului Pledge 50 WP în programele tehnologice pentru culturile de soia contribuie la un management eficient al buruienilor dicotiledonate și la protejarea potențialului productiv al culturii, în special în condiții de presiune ridicată de îmburuienare.

Scheme de utilizare în fermă a erbicidului Pledge 50 WP

1. Cultura de soia

• Aplicare: preemergență, imediat după semănat
• Doză: 0,09 kg/ha

Schemă recomandată:

• Pledge 50 WP (preemergent) → erbicidare postemergentă (în funcție de spectrul de buruieni).

Avantaj: Menține cultura curată în perioada critică (răsărire - închiderea rândurilor), când soia este foarte sensibilă la competiția cu buruienile problemă precum zârna, căprița, teișorul, știrul sau ambrozia.

2. Cultura de porumb

• Aplicare: preemergență, imediat după semănat
• Doză: 0,09 - 0,120 kg/ha în funcție de tipul de sol

Schemă recomandată:

• Pledge 50 WP (preemergent) → erbicidare postemergentă (recomandare: Iseran - mezotrionă + clomazonă).

Avantaj: Reduce presiunea inițială de buruieni și permite o fereastră mai largă pentru aplicarea în postemergență.

3. Cultura de floarea-soarelui

• Aplicare: preemergență
• Doză: 0,09 - 0,120 kg/ha în funcție de tipul de sol

Schemă recomandată:

• Pledge 50 WP (preemergență) → erbicid specific sistemului de cultivare (Clearfield / Express, unde este cazul).

Avantaj: Controlează buruienile dicotiledonate dificile încă de la început, inclusiv ambrozia, reducând concurența timpurie.

4. Cultura de cartof

• Aplicare: preemergență, după plantare sau rebilonare
• Doză: 0,09 - 0,120 kg/ha în funcție de tipul de sol

Schemă recomandată:

• Pledge 50 WP (preemergență) →  erbicid postemergent, în funcție de infestare.

Avantaj: Asigură un start fără buruieni, esențial pentru uniformitatea culturii și reducerea lucrărilor mecanice.

5. Cultura de ceapă

• Aplicare: preemergență si postemergență timpurie
• Doză: 0,08 kg/ha

Schemă recomandată:

• Pledge 50 WP (preemergență sau postemergență timpurie) → intervenții cu erbicide postemergente.

Avantaj: Protejează o cultură foarte sensibilă la îmburuienare, în fazele de creștere lentă.

Utilizarea produsului trebuie realizată în conformitate cu recomandările de pe etichetă.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre Pledge 50 WP, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.

Material furnizat de Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat luni, 4 mai 2026, procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 pentru aprobarea plafoanelor alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul de cerere 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026, valoarea plafonului este de 180.750.799 euro și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cuantumurile stabilite de APIA:

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Legea nr. 268/2001, care stabilește cadrul legal pentru utilizarea terenurilor agricole degradate aflate în proprietatea statului, a fost modificată și completată printr-o Ordonanța de urgență aprobată pe 4 mai 2026.

Prin utilizarea terenurilor degradate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Printre principalele măsuri adoptate se numără:

• Stabilirea cadrului normativ pentru utilizarea terenurilor degradate aflate în proprietatea statului;

• Reglementarea procedurii de concesionare prin licitație publică, inclusiv condițiile de derulare, termenele și clauzele contractuale;

• Stabilirea duratei contractelor de concesiune și a posibilității de prelungire a acestora;

• Măsuri pentru simplificarea și digitalizarea procesului de autorizare, inclusiv prin mecanisme de aprobare tacită.

Prin aceste modificări, se urmărește utilizarea eficientă a terenurilor aflate în proprietatea statului și crearea unui cadru predictibil pentru investiții.

Actul normativ aprobat de Executivul de la București face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește simplificarea și digitalizarea procedurilor, precum și reducerea termenelor de autorizare a proiectelor pentru producerea de energie din surse regenerabile amplasate pe terenurile aflate în administrarea Autorității Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură.

„Se desemnează zone de accelerare prin includerea terenurilor degradate administrate de Autoritatea Națională de Administrate a Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură pentru investițiile în surse regenerabile de energie, iar procedura de autorizare pentru astfel de proiecte va avea o durată maximă de 6 luni. Prin această reformă contribuim la accelerarea tranziției către o energie verde și, totodată, valorificăm terenurile degradate ale statului, deschizându-le către investiții în energie regenerabilă, prin proceduri simplificate și accelerate. De asemenea, prin îndeplinirea acestui angajament asumat prin PNRR, facem un pas major pentru a evita o penalizare de 771 de milioane de euro, fonduri europene care vor putea fi astfel utilizate pentru dezvoltarea țării”, a declarat Tánczos Barna, ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de creșterea costurilor și de efectele secetei, Guvernul a adoptat, în ședința de luni - 4 mai 2026, o hotărâre care permite decontarea cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații aferentă anului 2025 până la 31 mai 2026.

Potrivit actului normativ, costurile cu energia electrică pentru irigații vor fi acoperite din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), în limita fondurilor alocate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cotă de până la 50%.

De asemenea, hotărârea stabilește un calendar accelerat pentru efectuarea plăților:

• în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare, va fi emis ordinul ministrului Agriculturii pentru stabilirea cotei de decontare;

• ulterior, ANIF va solicita deschiderea creditelor bugetare necesare efectuării plăților către beneficiari. 

„Prin această hotărâre, asigurăm decontarea în cotă de până la 50% a cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații, o măsură concretă de sprijin pentru fermieri într-un context dificil. Chiar dacă facturile au fost transmise cu întârziere, garantăm că aceste costuri vor fi acoperite din bugetul alocat, astfel încât agricultorii să își poată continua activitatea fără blocaje financiare și să pregătească în bune condiții noul an agricol”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Conform MADR, decizia a fost necesară în contextul întârzierii transmiterii facturilor de energie de către furnizori și al constrângerilor bugetare din anul 2025, care au făcut imposibilă decontarea în cursul anului. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate”, în perioada 2025 – 2027. Astfel, sunt aprobate resursele financiare necesare plății ajutorului de minimis beneficiarilor eligibili ai Programului pentru cererile depuse în anul 2026.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp, echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp. Sumele aferente ajutorului de minimis vor fi plătite ulterior finalizării tuturor verificărilor privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate și a situațiilor centralizatoare a beneficiarilor eligibili.  

Schema de ajutor de minimis se aplică pe o perioadă de trei ani pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate și are ca obiectiv stimularea producției autohtone de legume, precum și valorificarea acesteia pe piață.

Resursele financiare alocate acestei scheme sunt în valoare de 275 milioane lei, fonduri prevăzute și aprobate în bugetul alocat MADR pe anul 2026.

„Prin această măsură, MADR continuă sprijinirea fermierilor români, contribuind la dezvoltarea sectorului legumicol, sporirea producției autohtone și consolidarea exploatațiilor agricole”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Hotărârea privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2026 a fost adoptată în ședința de Guvern de luni, 4 mai.

Actul normativ stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, din care 39.044.600 lei alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 98.156.500 lei pentru speciile ovine şi caprine. De asemenea, sunt pevăzute credite bugetare în valoare totală de 142.319.600 lei, din care 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 103.275.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se încadrează în plafonul total maxim pentru perioada 2023-2027, respectiv 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenţionate și se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 13 și 14 iunie 2026, la Ferma Dacilor, în zona Dealu Mare, va avea loc evenimentul „Târg Gastronomic Experiențial – VATRĂ ȘI OGRADĂ, de la gospodari la gurmanzi”. Vatră și Ogradă aduce împreună peste 80 de producători locali, artizani alimentari, crame, chefi și un spațiu dedicat producătorilor din comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, într-un eveniment care propune produsul local ca parte esențială a experienței turistice de weekend.

Potrivit INS, în 2025, turiștii români au reprezentat peste 80% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică din România, confirmând rolul major al turismului intern pentru destinațiile locale. În același timp, conform Statista, 79% dintre români preferă produsele locale, un procent superior celui raportat pentru țări precum Suedia, Italia sau Ungaria.

Organizatorii târgului gastronomic experiențial propun o abordare în care produsul local devine parte din povestea unei destinații: este gustat, explicat, asociat cu un vin, fotografiat, povestit mai departe și, ideal, căutat din nou după întoarcerea acasă. Evenimentul își propune să fie o platformă de vânzare, testare, expunere și comunicare pentru producători locali, artizani alimentari, crame, ferme, carmangerii, brutari, producători de brânzeturi, meșteșugari, apicultori și mici antreprenori care au nevoie de întâlniri directe cu publicul.

„Turistul român nu trebuie privit doar ca un simplu vizitator. El poate deveni cumpărător, ambasador și client recurent, dacă produsul local este integrat într-o experiență memorabilă. România are foarte mulți mici producători, dar mulți dintre ei au nevoie de contexte reale în care să ajungă la consumatori. Vatră și Ogradă creează exact acest tip de întâlnire: publicul nu vine doar să cumpere, ci să vadă, să guste, să întrebe, să înțeleagă și să îi cunoască pe cei care le produc mâncarea”, afirmă Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei EconomieRurala.ro și parte din echipa de organizare a evenimentului.

Produsul local, ambasador al destinației turistice

Oamenii de la Vatră și Ogradă consideră produsele locale „ambasadori” cu personalitate ai destinațiilor din care provin. Într-o escapadă de weekend, mâncarea locală poate deveni unul dintre cele mai puternice motive pentru care un turist își amintește un loc, îl recomandă sau revine.

La eveniment, vizitatorii vor putea descoperi preparate realizate cu ingrediente locale, multe dintre ele provenite de la producători din Prahova și Buzău, dar și din întreaga țară. Publicul se va bucura de produse de la Carmangeria Burebista, brânzeturi maturate cunoscute iubitorilor de brânzeturi sub brandul Ferma Dacilor, vinuri din Dealu Mare, produse artizanale și experiențe gastronomice gândite pentru oameni mari și mici.

Un punct important al evenimentului va fi Slow Food Corner, organizat de comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova. Spațiul va fi inspirat de deja cunoscuta „Piață a Artizanilor” din Buzău și va aduce în fața publicului producători locali din comunitatea Slow Food Buzău, dar și alți mici producători artizanali invitați din țară.

Brânzeturi maturate, masterclass-uri și educație gastronomică

Iubitorii de brânzeturi vor avea parte de o zonă dedicată degustării și înțelegerii brânzeturilor maturate. Publicul va putea descoperi brânzeturi realizate din lapte de vacă, oaie și capră, dar și exemple locale de brânzeturi produse de artizani din România.

Pe 13 iunie, Andreea Popa, trainer oficial Academy of Cheese, va susține masterclass-uri dedicate degustării brânzeturilor. Experiența va fi completată de Marian Damu, consultantul care are peste 20 de ani de experiență în domeniul brânzeturilor, format inclusiv prin contact cu maeștri brânzari din Italia.

Gastronomie live, ateliere și experiențe pentru întreaga familie

Programul va include mangaliță la proțap, gastronomie live cu trei chefi invitați, brutărie vie, cu frământare, dospire și coacere, atelier de făcut paste, atelier de gogoși, atelier de țesut, pictură pe față pentru copii, loc de joacă, activități pentru cei mici, plimbări cu calul și degustări de vinuri din Dealu Mare.

Evenimentul se adresează atât gurmanzilor, cât și familiilor care caută o experiență de weekend aproape de natură și de lumea rurală. Ferma Dacilor se află la aproximativ o oră de București, cu acces facil pe autostradă, ceea ce transformă evenimentul într-o opțiune potrivită pentru o escapadă gastronomică de weekend.

Dealu Mare, promovat și ca destinație gastronomică

Vatră și Ogradă contribuie la poziționarea zonei Dealu Mare ca destinație gastronomică și de weekend. Pe lângă vinurile pentru care zona este deja cunoscută, evenimentul aduce în prim-plan mâncarea locală, producătorii, brânzeturile, meșteșugurile și experiențele rurale care pot transforma o simplă ieșire de weekend într-o experiență turistică memorabilă.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În cadrul unei întâlniri în Senat la Comisia pentru Agricultură, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a semnalat o problemă din piața inputurilor agricole care afectează grav fermierii români. Este vorba de mecanismul discountului condiționat la produsele de protecție a plantelor, care funcționează fără nicio reglementare clară, generând dezechilibre majore și riscuri financiare severe.

Mecanismul, larg răspândit în distribuție, presupune facturarea la prețul de listă, urmată de acordarea unui discount substanțial (30-50%) doar dacă plata se face la termenul exact. Orice întârziere, chiar și minoră, duce la pierderea integrală a discountului, aplicarea de penalități contractuale și multiplicarea datoriei, uneori de două-trei ori față de valoarea inițial considerată de fermier. Au fost semnalate cazuri concrete în care fermieri au achitat sume confirmate de furnizor, doar pentru a primi ulterior somații de executare silită din cauza anulării retroactive a discountului.

La audierea din Senat, Matei Titianu, președintele LAPAR, a subliniat vulnerabilitatea fermierului în lanțul agricol. „Fermierul este veriga cea mai slabă, cu lichiditate sezonieră limitată, putere de negociere redusă și fără instrumente juridice eficiente. Avem nevoie de reguli clare care să facă mecanismul previzibil pentru toate părțile, fără a bloca un instrument comercial legitim. Orice intervenție trebuie calibrată atent, mai ales că distribuitorii au fost deja afectați de OUG 4/2025”, a arătat Matei Titianu.

De asemenea, Vlad Macovei, președintele AFF și membru în conducerea AAC, a fost însoțit de un fermier afectat, care a descris public experiența sa: odată intrat în întârziere, fermierul se blochează într-o spirală din care este extrem de dificil să iasă. Penalitățile cresc, discountul dispare, datoria se amplifică, iar accesul la inputuri pentru sezonul următor devine condiționat de achitarea unei datorii insuportabile și de noi comenzi. Fermierii semnează contracte de adeziune, cu putere minimă de negociere, devenind vulnerabili în fața poziției dominante a distribuitorilor. „Atât timp cât există distribuitori care impun condiții comerciale inechitabile de pe o poziție de forță, avem o problemă structurală care nu se rezolvă de la sine. Cadrul legal trebuie să reflecte această realitate”, a declarat Vlad Macovei.

Liliana Piron, director executiv LAPAR, susține că problema nu este conjuncturală. „Fermierii din țara noastră traversează o criză de finanțare structurală, acumulată pe parcursul a șase ani în care autoritățile au gestionat fiecare șoc în parte fără să abordeze cauzele de fond. Seceta, pandemia, războiul din Ucraina, efectele culoarului solidarității și concurența neloială generată de lipsa clauzelor în oglindă în acordurile comerciale externe au erodat, rând pe rând, capacitatea financiară a fermelor. Între crize nu a existat nicio perioadă de refacere, pentru că nu a existat nicio politică de refacere. Această indiferență instituțională are și un simbol: un fost prim-ministru al României a declarat public că este mai ieftin să importăm mâncare decât să o producem. Această afirmație nu a rămas fără consecințe. Ea reflectă o viziune care a permis declinul competitivității agriculturii românești să continue nesancționat. În acest context, băncile și-au retras apetitul pentru finanțarea sectorului agricol, iar întârzierile cronice în plata subvențiilor APIA, inclusiv a BISS, au agravat situația: fermierii cu restanțe la plată acumulează istoric negativ de credit și devin neeligibili tocmai când au cel mai mult nevoie de finanțare. Rezultatul este că mulți au ajuns să se împrumute prin IFN-uri sau să depindă de creditul furnizor, nu pentru că au ales acest lucru, ci pentru că nu au mai avut altă opțiune”, a punctat Liliana Piron.

Claudiu Soare, director adjunct executiv UNCSV, a subliniat că îmbunătățirea accesului fermierilor la finanțare depinde de operaționalizarea rapidă a mecanismului de gestionare a riscurilor, bazat pe reținerea a 3% din plățile directe APIA pentru constituirea unui fond de despăgubire în caz de calamități. „Acest instrument este discutat de mult timp, fiind necesară susținerea lui și trecerea la implementare. Mecanismul ar trebui să aibă un caracter obligatoriu, similar poliței PAID pentru locuințe, ceea ce ar crește predictibilitatea și ar îmbunătăți bancabilitatea fermierilor, facilitând accesul la creditare”, a precizat Claudiu Soare.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune:

• Obligația ca prețul net convenit să fie explicit în contracte și documente;

• Plafonarea penalităților de întârziere proporțional cu prejudiciul real;

• Recunoașterea juridică a confirmărilor de sold emise de furnizor;

• Introducerea unui termen de grație minim înainte de executare silită;

• Extinderea cadrului privind practicile comerciale neloiale, în linia Directivei UE 2019/633, pentru a acoperi explicit relația distribuitor-fermier.

Executarea silită asupra unui fermier nu înseamnă doar pierdere financiară, ci înseamnă utilaje poprite, conturi blocate și imposibilitatea de a continua activitatea în sezonul următor. „Fără un cadru legal echilibrat, aceste situații se vor multiplica”, este de părere Matei Titianu.

Având în vedere caracterul urgent al situației și impactul direct asupra continuității activității fermierilor, AAC consideră necesară analizarea posibilității adoptării unor măsuri prin ordonanță de urgență, pentru corectarea rapidă a principalelor dezechilibre, urmând ca acestea să fie ulterior consolidate printr-un cadru legislativ dezbătut în Parlament.

În acest sens, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Comisiei pentru Agricultură a Senatului să inițieze de urgență dezbaterile legislative pe această temă și se pune la dispoziție cu expertiză tehnică pentru elaborarea unui act normativ echilibrat, care să protejeze fermierii fără a fragiliza rețeaua de distribuție de care depinde întreg sectorul.

Totodată, AAC, împreună cu organizațiile de fermieri prezente la întâlnire, vor transmite într-un termen scurt un set de propuneri concrete de modificări legislative, fundamentate pe spețe reale, în vederea construirii unei poziții comune și coerente la nivelul sectorului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În condițiile în care rezervele de combustibili fosili sunt tot mai limitate, iar consumul este din ce în ce mai mare, când prețul motorinei a depășit orice așteptări, cu influențe directe în prețul produselor agricole, orice posibilitate de economisire a acestui combustibil este benefică atât pentru fiecare producător agricol, cât și pentru reducerea poluării mediului.

Îmi amintesc că prin anii ’50 lucram la un SMT și se făcea mare risipă de motorină. Tractoriștii o foloseau la făcut focul pentru încălzit. Era ieftină, 0,30 lei/l, și nu prea era nimeni interesat câtă motorină s-a consumat. Cu un kilogram de grâu puteai cumpăra 2-3 litri de motorină, iar acum dai 7-10 kg grâu pentru un litru de motorină. Din aceste motive, orice posibilitate de reducere a consumului de motorină la lucrările agricole este în atenția tuturor agricultorilor. Această posibilitate devine reală în funcție de nivelul de calificare al celor ce folosesc tractoarele, de gradul de conștiință al acestora, dublat de o reală cointeresare materială.

În continuare, prezentăm posibilitățile, care stau la îndemâna mecanizatorilor și fermierilor, de reducere a consumului de motorină.

1. Măsuri generale

a) Înlocuirea motoarelor Diesel cu motoare electrice, cu motoare care funcționează cu hidrogen, cu gaz metan, amestec de motorină cu combustibil verde etc.;

b) Folosirea sistemului de agricultură conservativă care, în medie, folosește 10 l/ha față de 50 l/ha la agricultura convențională;

c) Folosirea sistemului de agricultură de precizie, care prin digitalizare consumă cu 25% mai puțin combustibil;

d) Alimentarea tractoarelor să se facă numai cu furtun, la pompă și nu cu găleata, care pe lângă risipă produce și impurificarea motorinei;

e) Alimentarea mașinilor cu sămânță, cu îngrășăminte, cu soluție etc. să se efectueze pe circuitul lucrărilor, nu să se deplaseze cu tractorul pentru alimentare;

f) Să fie evitat mersul în gol al motorului când tractorul staționează. Cu asigurarea sistemului de pornire funcțional sau deplasarea tractorului în alte scopuri decât în brazdă, în lucru;

g) Lucrările solului să se facă în epoca optimă, când solul este reavăn și nu când este uscat sau foarte umed, când consumul crește cu 40%;

h) Presiunea în pneuri să fie 0,8-1 bari când lucrează în brazdă și de 2 bari pe șosele, când se poate economisi 15% combustibil;

i) Folosirea dronelor la lucrări de fertilizat, erbicidat, tratamente. Dronele pot fi folosite și când nu se poate intra pe teren, fiind umed, astfel evitându-se și tasarea-compactarea solului.

2. Întreținerea și reglarea corectă a tractoarelor și mașinilor agricole

Este necesar ca toate operațiile de întreținere zilnică și periodică, reviziile tehnice și reparațiile să se efectueze conform normativelor, adică după un anumit număr de ore de funcționare.

De asemenea, înainte de a începe orice lucrare agricolă, trebuie să se efectueze corect reglajele specifice acelei lucrări.

a) Sistemul de alimentare al motorului nu trebuie să prezinte scurgeri pe la îmbinări (racorduri), atât pe circuitul de joasă presiune, cât și pe cel de înaltă presiune, iar aparatura de injecție să funcționeze ireproșabil, pentru a asigura arderea completă a motorinei, cu realizarea maximului de energie calorică și mecanică. Periodic, pompa de injecție și injectoarele vor fi verificate și reglate la bancul de centricurbat.

b) Sistemul de răcire, prin corecta sa funcționare, trebuie să asigure menținerea temperaturii normale de funcționare a motorului, care este de 80-90°C. Pentru aceasta, pompa de apă și ventilatorul trebuie să funcționeze normal, să fie curățată crusta depusă pe pereții cămășilor de răcire și pe celulele radiatorului. De asemenea, termostatul să nu provoace strangulări în circuitul lichidului de răcire, ci să permită trecerea acestuia spre radiator numai după ce a atins temperatura normală de funcționare. Sunt greșite unele practici de scoatere a termostatului deoarece, prin aceasta, se prelungește timpul până când se realizează temperatura normală, cu consum nejustificat de motorină.

c) Sistemul de ungere trebuie să asigure o peliculă de ulei între suprafețe în frecare, ușurând mișcarea și reducând uzura. Totodată, uleiul preia o parte din temperatura pieselor cu care vine în contact, contribuind la menținerea temperaturii normale de funcționare a motorului. O bună ungere permite funcționarea motorului la parametri constructivi, previne uzura permanentă și, deci, asigură realizarea puterii motorului fără consum suplimentar de motorină.

d) Filtrele de aer, de motorină și de ulei trebuie să fie bine întreținute și schimbate conform normativului, pentru a nu se îmbâcsi sau colmata cu diferite impurități, fiindcă aceasta opune rezistență în circuitul aerului, motorinei și uleiului, cu consum suplimentar de motorină.

e) Mecanismul de distribuție al motorului trebuie reglat corect pentru a asigura o bună evacuare a gazelor arse și umplerea cilindrilor cu aer proaspăt. Prin aceasta se asigură o bună alimentare cu aer și arderea completă a motorinei, cu degajarea maximului de energie.

f) Instalația de pornire și, în primul rând, bateria de acumulatoare trebuie să funcționeze normal, pentru a nu fi nevoiți să menținem motorul în funcțiune, cu consum inutil de combustibil, când tractorul nu lucrează.

g) Ambreiajul trebuie reglat pentru a nu patina, pentru a nu consuma motorină fără a produce lucru mecanic, prin punerea în mișcare a transmisiei și a organelor de deplasare.

h) Echipamentul de lucru să funcționeze corect în acționarea mașinilor agricole, pentru a nu pierde timp și a consuma inutil motorină, în special la întoarcerile făcute la capetele parcelei în care se lucrează.

i) Agregatele agricole alcătuite din tractor și mașinile agricole purtate sau tractate pot preveni consumul inutil de motorină. Astfel, o mașină agricolă care nu este cuplată corect la tractor opune o rezistență mai mare în lucru și duce, implicit, la consum superior de motorină.

g) Organele active tăietoare (brăzdar, cuțite), dacă nu sunt bine ascuțite, opun rezistență la înaintare în lucru cu creșterea consumului de motorină. S-a constatat că atunci când tăișul brăzdarului de la plug este mai gros de 1 mm crește consumul de motorină la arat cu peste 15%, iar lucrarea este de calitate inferioară.

3. Exploatarea corectă a agregatelor agricole poate asigura economisirea motorinei prin:

a) Alcătuirea de agregate complexe care, la o singură trecere, face mai multe lucrări (pregătirea patului germinativ+semănat+fertilizat) duce la reducerea semnificativă a consumului de motorină;

b) Încărcarea optimă a puterii motorului cu valorificarea a cel puțin 85% din puterea sa contribuie la un consum normal de motorină pentru un volum de lucrări sporite. De exemplu, pentru lucrarea de prășit folosind un tractor de 50 CP se consumă 3,5 l motorină/ha, iar dacă se lucrează cu un tractor de 80 CP (care nu este necesar) se folosește 4,5 l/ha motorină;

c) Organizarea de parcele mari, de formă geometrică regulată, reduce din mersul în gol și reduce consumul. Dacă terenul este la distanță mare, este recomandat să se organizeze tabere de câmp pentru a reduce deplasările inutile;

d) Efectuarea lucrărilor agricole în epoca optimă determină nu numai realizarea unor indici de calitate superioară, ci și consum mai mic de motorină. Spre exemplu, efectuarea arăturii la epoca optimă de umiditate a solului se realizează cu un consum de 20-22 l/ha, pe când în teren uscat se consumă peste 30 l/ha. Întârzierea arăturii cu 10-20 zile a dus la un consum dublu de motorină. La 1 cm adâncime în plus la arătură, se răstoarnă 130 t/ha sol în plus, cu un litru de motorină în plus;

e) Gradul de patinare al tractorului nu trebuie să depășească 15% pe miriște și 20% pe ogor. În vederea reducerii patinării se montează greutăți suplimentare la roți, se introduce apă în pneuri, se montează roți cu zăbrele, se folosesc roți cu balonul mare și presiunea redusă în pneuri etc.;

f) Reducerea la maximum a mersului în gol, când se consumă inutil motorină. Orice remedieri, reglaje și depanări trebuie să se realizeze cu motorul oprit. Trebuie să se interzică scoaterea din brazdă a tractorului pentru a merge după apă, după mâncare etc.

În concluzie, există o multitudine de posibilități de reducere a consumului de motorină, iar bunii gospodari le pot valorifica.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Să avem grijă de pământ, bogăția inestimabilă a României

Terenul trebuie pregătit din toamnă pentru însămânțările de primăvară

Asolamentul, structura și rotația culturilor