Importurile de carne și lapte-materie prima, alaturi de importurile de produse alimentare din carne si lapte, au crescut in ultima perioada intr-un ritm care a determinat plasarea celor doua sectoare pe marginea prapastiei.

Ultimele date oficiale, precum si luarile de pozitie ale oficialitatilor din Romania, impreuna cu cele ale reprezentantilor principalelor asociatii profesionale din Romania, atrag din ce in ce mai des atentia asupra necesitatii cresterii productiei interne dar, mai ales, asupra necesitatii stringente a cresterii sprijinului pe care statul ar trebui sa il acorde FERMIERILOR si PROCESATORILOR care se vad coplesiti de patrunderea pe piata a marfurilor din import.

Cu siguranta, asa cum au anticipat organizatorii Expo-Conferintei Internationale Meat & Milk 2016, situatia importurilor va fi, poate, cel mai dezbatut subiect al evenimentului care se va desfasura in zilele de 12 si 13 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brasov, sub titlul ”SUBFINANTARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI-Ziduri in calea unui business de succes, intr-o economie aflata in dezechilibru”.

Alaturi de alte aspecte, tema importurilor va fi analizata in urmatoarele dezbateri:

Workshop FERMA: ”Cat mai poate lupta fermierul roman cu importurile de carne si lapte-materie prima?” (13:20-14:00. Speakeri: Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Dorin Valter Enache-Director DSVSA-Brasov)

Workshop CARNE: ”Preturi, Importuri, Calitate” (13:20-14:00. Speakeri: Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Vlad Manastireanu-Director Executiv ARC, Florin Capatana-Vicepresedinte AMRCR)

Workshop LAPTE: ”Multi am fost, putin am ramas, ce va fi maine?” (13:20-14:00. Speakeri: Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Dr. Ing. George Grecu-Consultant GERAMO, Dana Tanase-Director ANSVSA)

Tema importurilor si a masurilor care trebuie adoptate pentru protejarea fermierilor si procesatorilor romani va fi abordata si de urmatorii speakeri:

Viorica Dancila-Europarlamentar (12 mai, Sedinta generala, ora 9,15)

Simona Allice Mann-Secretar de Stat MADR (12 mai, Sedinta generala, ora 9,35 si Sesiunea ”Liber la cuvant”: 12 mai, ora 15:00-16:30)

Paul Anghel-Director General ANPC (12 mai, Sesiunea ”Liber la cuvant”, ora 15:00-16:30)

Din punct de vedere al sigurantei alimentare si al calitatii produselor, tema importurilor va fi analizata de:

Andrei Butaru- Presedinte ANSVSA (Sedinta generala-13 mai, ora 10:30)

Bogdan Marcel Pandelică- Presedinte ANPC (Sedinta generala-13 mai, ora 11:00)

Situatia generala a sectoarelor de carne si lapte din Romania, inclusiv problema importurilor, va fi si pe agenda Mesei rotunde din ziua de 13 mai, orele 12:00-13:30), la care au confirmat participarea ca speakeri:

Andrei Butaru-Presedinte ANSVSA, Bogdan Marcel Pandelica-Presedinte ANSVSA, Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Stefan Padure-Presedinte APAR.

Subliniem ca domnul Achim Irimescu-Ministru al Agriculturii, a confirmat participarea la eveniment, subiectul importurilor pe care le-a atacat recent, cu vehementa, urmand sa fie abordat si de Domnia Sa.

Informam pe aceia care si-au anuntat participarea, cat si pe aceia care dorsc sa se inscrie, ca, nediminuand cu nimic importanta reprezentatilor asociatiilor profesionale din domeniile vizate, reprezentantii autoritatilor le transmit dorinta de a dialoga direct, nemijlocit, cu fermierii si procesatorii romani, cu toti aceia care au afaceri in domeniile carnii si laptelui.

INSCRIE-TE, PARTICIPA, IMPLICA-TE, INTRA IN DIALOG!

NU LASA PE ALTII SA HOTARASCA IN LOCUL TAU, FII ACOLO UNDE LUCRURILE SE INTAMPLA CU ADEVARAT, PARTICIPA LA MEAT & MILK 2016!

Meat & Milk 2016, DISCUTII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!

Doar 5% din mierea românească se mai găsește în unele borcane achiziționate de consumatori din anumite magazine sau din comerțul nefiscalizat, restul fiind completat cu importuri din China, Argentina, Mexic sau Ucraina, aceste „surogate” fiind un motiv în plus de presiune asupra producătorilor, pe lângă vremea capricioasă și consumul relativ mic din România, a precizat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România, în deschiderea Târgului Național al Mierii care are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj.

Pentru a veni în ajutorul apicultorilor, șeful ACA s-a adresat cu o solicitare de interzicere a cupajării mierii atât Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, cât și ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să fie modificată legea astfel încât să nu se mai permită amestecul de miere românească cu alta adusă din alte ţări, să nu mai fie scris pe etichetă miere non UE sau UE, iar consumatorul să poată alege ceea ce vrea să consume.

„Am sesizat Parlamentul, în speţă Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. Am primit un răspuns şi chiar s-au făcut ceva controale. De asemenea, am solicitat ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, la ultima întâlnire când discutam de Programul Național Apicol (PNA), și am ridicat această problemă. Dânsul s-a arătat, sigur, interesat să ne sprijine. Probabil, modificarea legii va fi cea care va permite să respectăm această rigoare, în sensul în care mierea românescă să nu mai fie cupajată, amestecată cu produse din te miri ce alte țări și care, în general, din punct de vedere calitativ, sunt sub limita de consum”, a afirmat șeful ACA. „Se aduce miere din import și se cupajează, se amestecă cu miere românească în procent 2-5% din totalul volumui respectiv, restul fiind miere din import, din China, Argentina sau alte țări, fapt care a dus chiar la o scădere a prețului la raft. (...) Mai nou, exportă și Ucraina, o țară mare cu peste 3,5 milioane de familii de albine, aproape de trei ori cât are România, care produce peste 70.000 de tone de miere și care a primit libertatea de a duce în Europa câtă miere dorește, fără a fi contingentată sau verificată”.

Oficialul ACA a explicat că nu are cum să existe miere la raft la un preț de 8-9 lei, în condițiile în care nimeni nu produce la un anumit preț și apoi vinde sub acel nivel.

„Atâta timp cât în România, anul trecut de exemplu, se cumpăra mierea polifloră cu 12-13 lei, am găsit pe raft, miere, aceeași cantitate la 8-9 lei. Nu se poate întâmpla acest lucru. Nimeni nu produce la un preț și să vândă sub el; e anormal ce se întâmplă. (...) Aducem în România tot felul de surogate care fac o presiune deosebit de mare asupra producției interne, ceea ce va duce la limitarea dezvoltării acestui sector”, a adăugat Fetea.

Statisticile spun că aceste surogate importate depășesc uneori chiar și 2.000 de tone, ceea ce înseamnă peste 20 la sută din consumul intern, și așa mic, de aproximativ 500 de grame pe locuitor.

„Tot am crescut de la 400, 450 și din datele INS am văzut că s-a ajuns undeva la 500 de grame. Este totuși puțin”, s-a plâns Fetea.

În contradicție cu fenomenul, circa 50% din producția internă de miere este exportată, adică 10.000 – 20.000 de tone în funcție de an.

Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare

Că sunt probleme în piața de profil, o confirmă inclusiv Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro. Prezent și el la eveniment, acesta a declarat că „surogatele” la care făcea referire Ioan Fetea fac o concurență neloială mierii autohtone.

Situația în care ne aflăm, în opinia șefului Pro Agro, este cauzată de pasivitatea autorităților sanitare veterinare.

„(...) Există suspiciunea (n.r. - cupajării mierii), comparând prețurile de producție ale producătorilor din industria agroalimentară românească și cu ce se comercializează la raft. Practic, aceste produse, în primul rând, fac o concurență neloială pentru că este clar că ele utilizează tot felul de produse în compoziția lor, care sunt la limita legii. Nu vă pot da eu o cifră, dar este un fenomen care se întâmplă”, a precizat Dumitru. „Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare și care se răsfrânge până la urmă în a deschide calea acestor produse străine fără niciun fel de rezerve și asta pentru că nu facem controale cum se întâmpă în alte state, foarte riguroase și cu un procent mai mare. Dacă nu controlăm decât cinci la sută și mergem să controlăm doar firmele care știm noi că aduc produse bune, iar celelalte care practică concurență neloială și mai fac și evaziune fiscală și mai schimbă și facturile în vamă de pe o firmă pe alta, pe aceștia nu-i prindem niciodată”.

ACA are câteva obiecțiuni la Programul Național Apicol 2017-2019

Cu privire la Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019, Ioan Fetea a spus că o variantă a fost transmisă deja la Bruxelles, însă asociația pe care o conduce a avut câteva obiecţiuni. Una dintre ele este și redirecționarea unei sume din PNA către dotezea cu aparate de analiză a laboratoarelor statului, chiar dacă sumele sunt destinate apicultorilor.

„PNA trebuie să apară de la Bruxelles; MADR a trimis deja o variantă. ACA a avut unele obiecţiuni şi sperăm ca forma trimisă să fi ţinut cont de ceea ce am cerut. În primul rând s-a dorit să se ia 400.000 de euro din cele 7 milioane euro alocate anual ca să doteze cu aparate de analiză laboratoarele statului, deşi banii din program sunt pentru apicultori. Au dorit, de asemenea, să crească pragul privind efectivele pentru cei care cumpără stupi sau material biologic, de la 50 la 75 de familii de albine, deşi în România mai mult de 50% din stupine sunt cu mai puţin de 50 de familii de albine şi aşa nu-i ajutăm pe cei mici. Am cerut ca apicultorul să meargă direct la APIA cu cererea de finanţare, nu prin forme asociative, pentru că sunt deja 20 de procese cu APIA pentru nereguli care nu ne aparţin nouă. Ne transferă aceste responsabilităţi şi chiar ne iau şi banii”, a precizat Fetea.

Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 - 2019 prin PNA este de peste 7 milioane de euro pe an, respectiv 21 de milioane de euro pe trei ani.

România produce, în medie, 22.000 - 24.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.

Târgul Național al Mierii are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj, Bd. Ficusului 42, sector 1, București.

Vedeta evenimentului de acest an este vinul „suav” din miere, sec sau demisec – Vinum Apini.

În următorii doi ani, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) urmează să angajeze nu mai puțin de 600 de specialiști la nivel de țară în vederea definitivării cadastrului sistematic, a declarat fostul director general al ANCPI, Arthur Ursu, într-o dezbatere care a succedat prima conferință din cadrul campaniei „Cadastrul pe înțelesul tuturor. Nouă chiar ne pasă!”.

Cu această ocazie, Ursu a spus că tinerii ingineri geodezi, de cadastru sau de măsurători terestre nu vor căuta prea mult de lucru în următorii 20-25 de ani în condițiile în care este necesară întreținerea acțiunii de cadastru sistematic.

„Legat de viitorul celor care (...) îmbrățișează această nobilă meserie de inginer geodez, inginer de cadastru sau de măsurători terestre, pot spune că în următorii 20-25 de ani cel puțin, vor avea foarte, foarte mult de lucru în țară și nu vor fi nevoiți să plece peste hotare, așa cum se întâmplă poate în alte meserii”, a afirmat Ursu. „Spre bucuria lor, noi, Agenția Națională de Cadastru, chiar zilele acestea avem nenumărate concursuri în desfășurare pentru a angaja astfel de specialiști. Acum, trebuie spus că pentru realizarea cadastrului sistematic, numai ANCPI avem în vedere de a angaja în jur de 600 de specialiști, în următorii unu - doi ani. În afară de noi, pentru a finaliza lucrările de cadastru sistematic (și nu numai) este nevoie de specialiști și în cadrul firmelor care vor executa astfel de lucrări. Este nevoie de astfel de specialiști și la primării. Să nu uităm că lucrurile nu se vor finaliza o dată cu finalizarea lucrărilor de cadastru sistematic. Aceste lucrări vor trebui întreținute, vor trebui duse mai departe. (...) Degeaba facem cadastru astăzi. Dacă nu-l întreținem, mâine este perimat, după cinci minute este perimat. Piața imobiliară nu stă în loc”.

La finele lunii octombrie 2015, ANCPI scotea peste 200 de noi posturi la concurs, în toată ţara, pentru realizarea Programului naţional de cadastru. Noii angajaţi urmau să lucreze pe perioadă determinată de trei ani în cadrul Agenţiei, iar remunerarea avea să se facă la nivelul de salarizare din ANCPI şi instituţiile subordonate. Se căutau pe atunci 99 de registratori carte funciară și asistenți, 77 de consilieri cadastru şi 40 de consilieri şi referenţi.

Întregul buget al Programului naţional de cadastru şi carte funciară este de 1,2 miliarde de euro, din care 900 de milioane de euro sunt fonduri proprii ale ANCPI, iar 312 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile.

Programul naţional este administrat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliare (ANCPI) şi are ca obiectiv înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari și eliberarea certificatelor de moștenitor în cazul succesiunilor nedezbătute.

Pentru a se finaliza cadastrul sistematic până în 2018 (2020 fiind anul de trecere la plata unică a subvenţiei pe fermă), trebuie întabulat cât mai mult din extravilan în cartea funciară, demers aproape imposibil de realizat în procent de 100%.

Până în prezent, doar 12-15 la sută din totalul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară (8.666.026 proprietăți cadastrate, situate în intravilan și extravilan la data de 24 martie 2016) se află în extravilan.

Peste 60 la sută din terenul arabil aflat pe raza comunei Livezile, județul Timiș (4.000 ha suprafață arabilă și 800 de hectare cu pășuni), se află deja în proprietatea străinilor (în majoritate italieni și austrieci), a mărturisit pentru Revista Fermierului, nu demult, primarul liberal Ștefan Varga.

Neoficial, surse din Primărie ne-au declarat că totalul real ar ajunge chiar și la 75 de procente din terenurile agricole și pășuni vândute către resortisanți străini (firme cu patronat străin).

„O spun în premieră pentru țară: nu știu cum este în altă parte, însă la noi în jur de 60 la sută din suprafața terenului arabil este înstrăinată către firme străine, către patroni străini și, de aceea, mă mândresc mai mult cu diferența de 40 la sută care este muncită cu încăpățânare pot spune de către fermierii, consătenii noștri, care vor să ducă agricultura românească mai departe”, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului Ștefan Varga, primarul comunei Livezile, județul Timiș.

Edilul recunoaște că „zi de zi” primește solicitări de înstrăinare de terenuri din partea resortisanților străini. Din păcate, explică el, pentru români este „o imensitate financiară” achiziția de teren, localnicii neavând parte de nicio facilitate menită să-i ajute să reușească să cumpere suprafețe arabile. El spune că Legea 17 doar a încetinit procesul de vânzare de suprafețe către străini, nu l-a și stopat.

Varga a explicat că suprafețele arabile sunt vândute de nevoie străinilor chiar de către români, în fapt incapabili de a-l mai lucra performant și/sau de a mai plăti impozite. Chiar și românii care se încăpățânează să facă agricultură au rămas puțini, în mare parte bătrâni. În plus, cei câțiva tineri români care arendează terenuri sunt nevoiți să vândă la prețurile impuse tot de străini (în acest caz depozitari). Potrivit afirmațiilor lui Radu Dumitru Briscan, secretarul Primăriei comunei Livezile, în prezent, pe raza comunei, există un procent în jur de 40 la sută care lucrează suprafețe de teren variate, între 10 și 200 ha.

„Terenul, pământul, îl vindem pe nimic pentru că suntem săraci, suntem oropsiți. În momentul în care îl avem, devine o povară a plății impozitelor pe el și imposibilitatea de a-l lucra modern, ceea ce și afectează pe mulți în ziua de astăzi, pe mulți agricultori. Noi mai muncim și cu calul, și cu Universal 650M. În momentul în care paralel cu tine lucrează alte alte tractoare de firmă cu capacități mari și consum mult mai reduse, oricât s-ar încăpățâna țăranul român, nu reușește să facă față prețurilor de producție. Fermierii de ieri, din 1990 încoace, care au ținut steagul sus agriculturii și zootehniei în zona noastră, au ajuns la o vârstă de 70-80 de ani. Copiii lor au ales calea străinătății pentru un ban mai consistent, iar bătrânii au rămas să gestioneze terenurile și toate cele”, a precizat primarul din Livezile. „Apoi, partea de vânzare. Să nu uităm: toate bazele de cereale care au fost înainte, prin care se colectau și se revindeau mai departe cerealele respective, sunt și ele privatizate tot de firme străine care își fac jocurile cu prețurile și nu-ți oferă niciodată mai mult decât îți oferă piața, poate chiar mai puțin știind că agricultorul român nu are altă șansă și o altă variantă de a-și vinde producția și de a-și transforma grâul, porumbul sau celelalte cereale în bani decât prin ei și atunci suntem la mâna lor, nu avem ce face”.

2020, anul în care vom afla cât teren am vândut străinilor

Abia în anul 2020 s-ar putea să aflăm adevărul cu privire la proprietarii reali ai terenurilor arabile din România, despre ponderea investitorilor străini sau români în acest sector, în momentul în care se va face cadastrarea, declara nu demult pentru Revista Fermierului drd. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu.

Într-un interviu pe tema situației reale a terenurilor arabile din România, în fapt o analiză ad-hoc realizată de Steluța Neacșu, fondatoarea programului Agrointelligence SISA și doctorand în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, aceasta ajunge la concluzia că actuala legislație care reglementează piața funciară este „permisivă investitorilor străini”.

Potrivit spuselor sale, străinii au reușit în anii de la Revoluție încoace să acapareze suprafețe importante de teren prin achiziții cu ajutorul intermediul firmelor înființate în România sau prin arendă cu „clauze abuzive”, pe câte 10-20 de ani. Dacă LAPAR, cea mai importantă organizație de fermieri din România, apreciază că ne apropiem de 30% suprafață deținută de străini în România, Steluța Neacșu este de părere că procentajul este invers. Și n-ar fi departe de adevăr, în condițiile în care fonduri de investiții (inclusiv Rabo Farm) cumpără din ce în ce mai mult teren pentru a-l comasa, a produce sau a-l vinde la prețuri speculative.

Statisticile spun că prețul terenurilor agricole a crescut în România chiar și de 25 de ori în ultimul deceniu, cu un ritm mediu de apreciere anuală de 40%. În ultimii ani trendul este totuși unul de scădere, fiind limitat de nivelul subvențiilor și de declinul cotațiilor din piața cerealelor și semințelor oleaginoase. Țara noastră are a șasea suprafată agricolă din UE cu 13,6 milioane de hectare, dintre care 8,5 milioane de hectare arabile și o poziție privilegiată în ecuația mondială a materiilor prime agricole prin ieșirea de la Marea Neagră.

Una dintre provocarile continue ale procesatorilor de carne si lapte din Romania, dar si una dintre cele mai mari, este aceea de a fi in permanenta competitivi, ba, mai mult, de a fi capabili in orice moment sa raspundă cerintelor pietei atat din punct de vedere al calitatii si sigurantei alimentare a produselor, cat si din punct de vedere al pretului si al diversitatii gamei sortimentale. Alaturi de ei, fermierii sunt direct interesati de competitivitate, mai ales din cauza importurilor de carne si lapte-materie prima.

Pentru a raspunde cu succes la aceste provocari, sunt necesare mai multe conditii. Dar, una dintre cele mai importante este aceea a mentinerii unui nivel tehnologic la cel mai inalt nivel. Investind in tehnologie investesti in profit, iar asta o stiu toti jucatorii din lantul economic.

Cu scopul de a veni in sprijinul acestora, Agentia infoGROUP, organizatoare a Expo-Conferintei Internationale Meat & Milk 2016, care se va desfasura in zilele de 12, 13 mai la Hotel Alpin din Poiana Brasov, demareaza campania ”Focus pe TEHNOLOGIE”, campanie care va dura pana la finalul anului 2016 si care va avea doua momente de varf: Expo-Conferința Meat & Milk si targul Indagra.

Campania se adreseaza furnizorilor de tehnologii destinate fermelor de de carne si lapte (utilaje si echipamente, nutritie, mediu, sanatate animala etc.); furnizorilor de tehnologii destinate procesatorilor (procesare, ambalare, siguranta alimentara, mediu, soluții IT etc.), respectiv procesatorilor (prezentarea unui model de afacere de succes, inclusiv din punct de vedere tehnologic si produse Premium din carne si lapte.)

Toti acestia sunt invitati sa rezerve spatii de prezentare ale produselor si serviciilor din portofoliu in Workshop-urile Ferma, Carne-Procesatori si Lapte-Procesatori, care se vor desfasura in cadrul Expo-Conferintei Meat & Milk, in ziua de 12 mai, intre orele 11:00-14:00. Concomitent, firmele interesate pot rezerva spatii de expunere in cadrul Sectiunii B2B-Expo.

Suplimentar, companiile care vor sustine prezentari vor avea oportunitatea de a-si publica oferta in editiile on-line ale revistelor Fabrica de Carne si Fabrica de Lapte. Totodata, firmele pot beneficia de mediatizarea ofertei lor in editiile speciale care vor fi tiparite pentru a fi distribuite gratuit, la targul Indagra.

Nu uitati! Tehnologiile dumneavoastra trebuie sa fie mereu in vizorul beneficiarilor. Profitati de oportunitatile oferite de Expo-Conferinta Internationala Meat & Milk 2016 si revistele Fabrica de Carne si Fabrica de Lapte!

Meat & Milk: DISCUTII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!

Detalii si înscrieri pe www.meat-milk.ro si la telefon: 021.223.25.21

Crescătorii care au livrat direct sau prin terți și au clasificat porci în abatoare autorizate, potrivit prevederilor HG nr. 267/2004, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, respectiv au livrat şi/sau au transferat scroafe şi/sau scrofiţe de reproducţie în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015 sunt așteptați la APIA în vederea depunerii cererilor pentru ajutorul excepțional până la data de 8 aprilie 2016, inclusiv, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că primește cereri pentru ajutorul excepțional reglementat de HG nr. 160/16 martie 2016 destinat crescătorilor de porcine care dețin exploatații autorizate sanitar veterinar de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru creșterea, îngrășarea și/sau reproducţia porcinelor, înregistrate în RNE și care au livrat direct sau prin terți și au clasificat porci în abatoare autorizate, potrivit prevederilor HG nr. 267/2004 privind instituirea sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, respectiv au livrat şi/sau au transferat scroafe şi/sau scrofiţe de reproducţie în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015”, se precizează într-un comunicat de presă.

Sprijinul financiar destinat fermierilor din sectorul cărnii de porc se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

Suma totală pentru sectorul de creștere porcine este de 2.372.804 euro, echivalent în lei la cursul BCE din data de 16 octombrie valabil și pentru data de 17 octombrie 2015, respectiv 4,4167 lei/euro. Suma este împărțită în 2.072.804 euro pentru activitatea de creştere şi îngrăşare din exploataţii și 300.000 euro pentru activitatea de reproducţie din exploataţii.

Beneficiarii care au ferme sub angajament în cadrul Măsura 215 vor depune cereri la Centrele județene APIA unde au depus cererea de ajutor/plată aferentă Măsurii 215 - Pachet (a). Beneficiarii care nu se află sub angajament în cadrul Măsurii 215 - Pachet (a), pot depune cererea de solicitare ajutor excepțional la Centrul județean APIA unde își au înregistrat sediul social.

Documentele specifice care însoţesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar

Specialiștii APIA precizează că actele care vor însoți cererea pentru acordarea ajutorului financiar excepțional sunt copii de pe avizele de însoţire şi rapoartele de clasificare care să ateste sacrificarea în abatoare autorizate proprii, copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare, care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, copii de pe facturile de livrare a scrofiţelor de reproducţie, de pe avizele de însoţire a scrofiţelor de reproducţie de la o fermă la alta a aceluiaşi crescător, de pe actul de mutaţie a scrofiţelor de reproducţie la categoria scroafe, documentul de mişcare lunară şi cumulată a efectivelor de scroafe, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, respectiv fişa urmăririi activităţii la porcine, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015.

Pentru livrările efectuate de beneficiarii care au accesat Măsura 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - Pachetul a) - Porcine din cadrul PNDR 2007 - 2013, rămân valabile copiile documentelor depuse odată cu deconturile justificative, aferente perioadei 1 ianuarie - 31 august 2015, pentru această măsură.

Potrivit comunicatului, suma cuvenită fiecărui producător agricol, în cazul ajutorului financiar se calculează de către APIA, astfel: a) se împarte suma prevăzută la. a) la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, dar nu la mai mult de 300 mii de capete pe beneficiar; b) se împarte suma prevăzută la lit. b) la efectivul mediu de scroafe şi/sau la efectivul de scrofiţe de reproducţie, livrate şi/sau transferate, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015.

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri au protestat miercuri, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile.

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, a fost și Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, a conchis dr. Horia Moruțan.

Alături de el, la proteste, a fost și Vingărzan Vasile din Sântimbru, Alba. Fermierul și-a exprimat nemulțumirea față de cum anume gestionează unele asociații și primării pășunile. El se plânge că instituțiile mai sus menționate nu fac altceva decât să încaseze subvenția, fără însă a se gândi inclusiv la resursa de apă pentru animale, poate cel mai important aspect.

„Pășunile le-au luat asociația. Acolo a fost o măgărie, o porcărie. (...) Eu car apa cu cisterna. (...) Nici măcar drumul în pășune nu există la ora actuală, după 20 de ani. Tu iei banii eu sunt cu stâna. Dacă s-a dat o lege de ce nu o respectă? Eu am respectat-o, că și așa muncesc acolo zi și noapte, dar cei care au luat banii, asociația și primăria, se tot încurajează una pe alta. Dacă tu nu ai drum din sat, drumul care duce la pășunea pe care tu iei banii, la nivel de primărie sau nivel de asociație, atunci despre ce discutăm?”, a mărturisit cu amărăciune în glas Vasile Vingărzan. „Nu există apă! Eu de 20 de ani car apă în pășune. I-am spus și primarului că nu am apă; ridică din umeri toți. (...) Până când trebuie să ne luptăm cu acești oameni? Că aștia sunt mai răi ca fiarele. Cu fiarele ne-am luptat și n-am murit, dar ăștia ne omoară, ăștia sunt mai puternici”.

„Cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate”

Destul de slab vizibil după scandalul Brădet, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a precizat că cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate, restul urmând să fie analizate foarte serios. Concret, el a spus că în ceea ce privește Legea 17 a vânzărilor terenurilor agricole către străini, în perioada următoare se va veni cu amendamente necesare reglementării corespunzătoare a domeniului.

„Eu am avut multe reuniuni cu fermierii şi cred că, în mare parte, revendicările au fost rezolvate, iar restul le analizăm foarte serios şi căutăm soluţii legale ca să nu fie penalizate. De exemplu, Legea 17 privind vânzarea terenurilor agricole pentru străini, nu o suspendăm, ci venim cu amendamente ca să reglementăm mai bine domeniul. Legea cu etichetarea din sectorul laptelui depinde de Parlament, iar taxele de ambalaj de Ministerul Mediului. În ceea ce priveşte amânarea plăţii impozitelor până la plata subvenţiilor, cred că este o treabă delicată şi nu ţine de ministerul nostru, dar o să vorbesc cu ministrul Finanţelor. Oricum subvenţiile pentru crescătorii de animale le vom da până la sfârşitul lunii mai”, a afirmat șeful MADR.

Pe de altă parte, Claudiu Frânc, președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) și unul dintre inițiatorii protestului, a declarat că fermierii solicită în principal modificarea a cinci acte normative, eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici Legea 321 privind vânzarea produselor agricole, dar și altele.

„Este vorba despre pachetul legislativ, cele cinci acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi (miercuri - n.r.), în Comisia de agricultură, a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ceea ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici... ”, a spus șeful FCBR, întărind spusele ministrului de resort că o parte dintre revendicări au fost rezolvate.

La doar câteva ore de la aceste declarații, Frânc adăuga că Legea etichetării laptelui şi produselor lactate va fi operaţională în două luni, iar Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, a declarat, miercuri, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, în timpul protestului din faţa Guvernului.

Acesta a precizat totodată că va intra la discuţii suplimentare cu reprezentanţii Executivului pentru a analiza situaţia subvenţiilor din sector.

"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor şi avem toate garanţiile că Legea etichetării (laptelui şi produselor lactate n.r.) va fi operaţională, în România, în două luni. Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare (n.r. - 28 martie – 1 aprilie 2016) pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru a putea aduce, între timp, modificările de care avem nevoie. Şi tot săptămâna viitoare într-un grup reunit al celor două Camere ale Parlamentului să iniţiem procedura de suspendare a aplicării prevederilor Legii de vânzare a terenurilor agricole către străini, respectiv Legea 117. De asemenea, încercăm că până în iunie să avem funcţională şi modificarea Legii 320 privind comercializarea produselor agricole", a adăugat Frânc.

22 martie, ziua marilor consfătuiri la sediul MADR

Marţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, avea o întâlnire la sediul ministerului cu același Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, cu preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, Gonțea Eugen, şi cu reprezentanţi ai Federației Pro Agro, pentru a găsi o variantă prin care asociaţiile crescătorilor de animale constituite în baza OG 26/2000 şi cooperativele constituite în baza Legii 566/2004 să îndeplinească condiţia de fermier eligibil pentru schema de plăţi directe.

Cu această ocazie au fost discutate aspecte legate de posibilitatea ca aceste forme asociative ale crescătorilor de animale să aibă alocate coduri ANSVSA temporare pe pajiştile concesionate de la consiliile locale unde se deplasează şi păşunează animalele membrilor.

O altă idee desprinsă în urma discuţiilor a vizat necesitatea transmiterii către Asociaţia Comunelor din România şi către Instituţiile Prefectului a semnalelor venite din teritoriu pentru a nu rezilia contractele de arendare ale păşunilor având în vedere cadrul legal existent.

A fost agreată totodată și ideea de a fi continuate discuţiile cu experţii tehnici de la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală privind măsurile de agromediu - schemele aplicate pe partea de dezvoltare rurală în ce priveşte partea de agromediu şi climă.

Mai mult, în ziua protestului, adică miercuri, 23 martie a.c., același Minister al Agriculturii transmitea că șeful instituției, același Achim Irimescu, avusese tot cu o zi în urmă o altă întâlnire la sediul instituţiei cu reprezentanţi ai Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) şi Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), și ele entități implicate în organizarea protestului.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, principalele teme de discuţii au vizat criza care afectează producătorii români pe fondul embargoului impus de Rusia, dar şi stadiul plăţilor acordate în cadrul angajamentelor de bunăstare a animalelor – Măsura 215 din PNDR.

Reprezentanţii crescătorilor de porci au ridicat pe parcursul discuţiilor mai multe probleme cu care se confruntă sectorul, în special pierderile mari în contextul crizei înregistrate la nivel european, aceştia solicitând un sprijin de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru reglementarea preţului de referinţă la cumpărarea porcilor vii.

Totodată, a fost adusă în discuţie situaţia controalelor sanitare-veterinare la carnea congelată şi preţul foarte scăzut la importurile care intră în România.

„Există indicii că în relaţia cu hypermarketurile nu sunt respectate de către toţi operatorii unele din condiţiile impuse (de exemplu cele referitoare la etichetare), fiind acceptate de către reţelele comerciale şi produse promovate pe piaţă prin practici neloiale sau anticoncurenţiale. A fost prezentată situația importurilor, exporturilor și a consumului de produse avicole în România, concluzionându-se că sunt necesare unele măsuri care să protejeze producătorii români, inclusiv prin întărirea sistemului de supraveghere a importurile și exporturile de produse alimentare şi a preţurilor practicate pe piaţă”, a afirmat în cadrul reuniunii Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Totodată, au fost propuse unele măsuri de relaxare fiscală pentru fermierii din cele două sectoare zootehnice și introducerea în PNDR 2014-2020 a Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor care să fie adresată fermelor noi, dezvoltate sau modernizate prin fondurile europene adresate agriculturii şi dezvoltării rurale şi care nu au în prezent angajamente în derulare pentru bunăstarea animalelor în cadrul Măsurii 215 din PNDR 2007-2013.

La rândul său, șeful MADR a propus o întâlnire cu Parlamentul, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, pentru a identifica soluţii care să vină în sprijinul producătorilor români.

În cadrul discuţiilor s-a agreat totodată necesitatea consultării sistemelor de sancţiuni aplicabile beneficiarilor Măsurii 215 cu reprezentanţii sectoarelor de creştere a porcilor şi păsărilor. Subiectele sensibile semnalate de aceştia se referă la stabilirea eligibilităţii efectivelor de păsări în corelare cu scăderea perioadei ciclurilor de producţie pe fondul îmbunătăţirii performanţelor exploataţiilor de creştere a păsărilor, precum şi la aplicarea sancţiunilor administrative pentru efectivele declarate. Aceste aspecte vor fi analizate în discuţiile tehnice care vor fi organizate în perioada următoare împreună cu reprezentanţii instituţiilor implicate în elaborarea şi implementarea Măsurii 215.

Filmul unui alt protest

Miercuri, 23 martie 2016, fermierii au manifestat în Parcul Izvor, iar în jurul orei 14,00 au plecat spre Piaţa Victoriei, unde au continuat protestul. Inițial, organizatorii au obţinut aprobare de la Primărie pentru 3.000 de persoane, în Piaţa Izvor. Dacă la început protestatarii erau nervoşi, au încercat să forţeze cordonul de jandarmi şi au vărsat lapte pe asfalt, după ora 12:30 spiritele s-au mai liniştit, a fost pusă muzică de fanfară, iar unii dintre ei au început să cânte.

Totodată, protestatarii au agitat clopote şi pancarte pe care scria: „Pentru ce au luptat strămoşii, să vindeţi voi coloşii?”, „Mai multe produse româneşti în magazine”, „Aţi schimbat Guvernul să vindeţi terenul!”, „Ne dorim comerţ echitabil”, „3,5 RON/kg carnea de porc la poarta fermei. Ne sufocăm”, „Preţuri de nimic la poarta fermei, preţuri mari la consumatori. Fermele româneşti falimentează”.

Fostul șef al ANCPI, actualul director al OCPI Timiș, Arthur Ursu, a declarat într-un interviiu că pentru a se finaliza cadastrul sistematic până în 2018 (2020 fiind anul de trecere la plata unică a subvenţiei pe fermă), trebuie întabulat cât mai mult din extravilan în cartea funciară, demers aproape imposibil de realizat în procent de 100%.

„Dacă ar fi să extrapolăm și să discutăm la nivel național, pot face numai presupuneri, însă cred va fi destul de greu de a realiza 100% această cadastrare până în anii 2018-2020, dar nu imposibil, în baza câtorva măsuri oarecum excepționale. Cadastrul sistematic se realizează pe întreg UAT-ul, pe întreaga comună. Poate că ar trebui, pentru a ajunge la acest deziderat, să îndeplinim cât mai mult din întabularea în cartea funciară a terenului extravilan, să luăm o decizie prin care, preponderent în cadrul acestor lucrări de cadastru sistematic, să începem cu partea de extravilan, să finalizăm acțiunea pe această zonă și, de abia după aceea, să intrăm pe partea de intravilan”, a mărturisit șeful OCPI Timiș.

În plus, conform informațiilor pe care Ursu le deține, doar 12-15 la sută din totalul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară (8.666.026 proprietăți cadastrate, situate în intravilan și extravilan la data de 24 martie 2016) se află în extravilan.

Vestea bună dată de Arthur Ursu în cadrul interviului este însă cea conform căreia viitorii proprietari cu acte în regulă nu vor scoate niciun ban pentru cadastrarea sistematică.

„Atât măsurătorile, cât și colectarea documentelor, realizarea documentațiilor tehnice, depunerea acestora la cadastru, plățile de tarife, toate sunt gratuite”, a afirmat directorul OCPI Timiș.

Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.

Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF va beneficia de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.

Revista Fermierului: La data de 24.03.2016, numărul de imobile gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară era de 8.666.026, reprezentând 21,67% din 40.000.000, numărul total aproximat de imobile din România. Ce reprezintă această cifră pentru terenurile aflate în extravilan?

Arthur Ursu: Din câte țin eu minte, acum nu am cifrele de anul acesta, însă la nivelul anului trecut, când încă eram în cadrul ANCPI, știu că partea de extravilan din cadrul acestui procentaj (n.r. - în jur de 21 la sută) se situa undeva între 12 și 15 la sută; mult, mult mai mic decât intravilanul. Cu o inversare de situație, județul Timiș este singurul în care extravilanul are înregistrat mai mult decât intravilan.

R.F.: Cât ne va costa acest Program Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF)? Avem banii necesari?

A.U.: La ora actuală, finanțarea există. UE ne-a acordat în exercițiul bugetar 2015-2020, cu prelungire până în 2023, suma de 312 de milioane de euro pentru realizarea efectivă a PNCCF. În afară de acești bani, Guvernul României, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în anul 2014, a acceptat ca toți banii pe care ANCPI îi încasează, să rămână în bugeul Agenției și să poată fi utilizați expres și numai pentru realizarea lucrărilor de cadastru sistematic la nivelul întregii țări. Dacă luăm în calcul intervalul 2015-2023, sunt șapte ani de zile, aproape opt. Cu o medie de circa 90-100 de milioane de euro pe an, vorbim de aproape 800 de milioane de euro pe care ANCPI îi poate obține din taxele, din tarifele pe care le practică. Dacă adunăm și cele 312 de milioane de euro pe care îi primim de la UE, ajungem la aproximativ 1,1 miliarde de euro, bani, finanțare destinată executării acestor lucrări. Suma pe care am aproximat-o noi și specialiștii din domeniu că ar fi necesară, cu aproximație, ar gravita în juul cifrei de 1,2 miliarde de lei pentru cadastrarea întregii țări.

R.F.: Cine va suporta cheltuielile cu succesiunile, măsurătorile, întabulările în cartea funciară? Statul sau beneficiarii programului PNCCF?

A.U.: Pe beneficiar nu-l va costa absolut nimic. Atât măsurătorile, cât și colectarea documentelor, realizarea documentațiilor tehnice, depunerea acestora la cadastru, plățile de tarife, toate sunt gratuite. Omul nu trebuie decât să sprijine aceste echipe care vor măsura proprietățile, să le pună la dispoziție documentele de proprietate sau de posesie, astfel încât aceste lucruri să putem să le luăm în evidență și să deschidem acele cărți funciare, gratuit, pe care le primesc și le pot folosi pe viitor. În plus, trebuie menționat că susținerea financiară de către stat va exista și acolo unde sunt moșteniri de rezolvat, succesiuni, actualii proprietari fiind moștenitori ai uneia sau mai multor generații în urmă. De multe ori, aici oamenii evită să facă moștenirile pentru că de multe ori taxele de succesiune costă mai mult decât imobilele în sine. Ei, și aceste taxe sunt suportate tot de ANCPI. Urmează să se întocmească un protocol cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR), vizavi de plata acestor tarife standard pentru lucrările de cadastru sistematic. Totul, inclusiv aceste succesiuni sunt gratuite și plătite din acest fond al ANCPI.

R.F.: Începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Știm ce înseamnă acești bani pentru fermierul român. Avem șanse să acoperim o bună parte din nevoia de cadastru pentru zona extravilană, strict pentru ceea ce înseamnă teren arabil, pășuni etc?

A.U.: În acest caz aș aborda problematica distinct. Dacă o discutăm din punct de vedere strict al județului pe care îl reprezint actualmente în calitate de director OCPI, pot spune că Timișul are șanse relativ mari de a obține acest lucru, având în vedere momentul și procentul la care ne situăm astăzi.

Dacă ar fi să extrapolăm și să discutăm la nivel național, pot face numai presupuneri, însă cred va fi destul de greu de a realiza 100% această cadastrare până în anii 2018-2020, dar nu imposibil, în baza câtorva măsuri oarecum excepționale. Cadastrul sistematic se realizează pe întreg UAT-ul, pe întreaga comună. Poate că ar trebui, pentru a ajunge la acest deziderat, să îndeplinim cât mai mult din întabularea în cartea funciară a terenului extravilan, să luăm o decizie prin care, preponderent în cadrul acestor lucrări de cadastru sistematic, să începem cu partea de extravilan, să finalizăm acțiunea pe această zonă și, de abia după aceea, să intrăm pe partea de intravilan.

R.F.: Acest demers presupune o modificare legislativă?

A.U.: Există această Lege 150 din 2015 care a menționat posibilitatea cofinanțării lucrărilor de cadastru sistematic, cu alte cuvinte, orice primărie sau comună interesată din țară poate demara anticipat aceste lucrări de cadastru, iar ANCPI să cofinanțeze aceste lucrări cu 60 de lei pe imobil, așa cum este prevăzut în actul normativ. Acolo poate ar trebui menționat că aceste lucrări să fie făcute pe sectoare și să se înceapă efectiv prioritar cu extravilanul. După terminarea acestor lucrări să se facă plata și, apoi, să se intre pe intravilan.

R.F.: Știm că multe demersuri bune au fost blocate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către entități... nemulțumite. Pot duce la prelungirea termenului de 2023 eventualele contestații pe licitațiile pentru PNCCF?

A.U.: Eu am o viziune puțin mai relaxată vizavi de acest lucru. Poate că aceste contestații care au apărut în cadrul primei sesiuni de licitații pe care ANCPI a organizat-o, au fost și dintr-o oarecare „secetă” de astfel de lucrări pe piață. Trebuie anunțat că în afara licitației pe care agenția a organizat-o acum pentru cele 147 de comune, pentru cadastrul general, în România au mai fost doar două licitații pentru acele lucrări prin programul CESAR; vorbim de 51 de comune în ultimii 25 de ani. Este clar că toate firmele și toți autorizații s-au bătut pe aceste lucrări. Dacă ne gândim însă că în România este de cadastrat 3.100 de UAT-uri, din care vreo 700 sunt orașe mari și foarte mari și dacă luăm în calcul faptul că, la nivel național, avem doar vreo 7.000 de topografi autorizați care au dreptul să facă astfel de lucrări, în această situație dacă va mai fi cazul de astfel de contestații. Eu cred că lucrurile se vor balansa invers. La un moment dat vor fi prea multe lucrări pe piață și nu va avea cine să le facă.

Ca de fiecare dată, alături de ședințele generale, workshop-urile tematice, dezbaterile și mesele rotunde cuprinse în programul Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk, secțiunile B2B-Expo și infoTRIP s-au bucurat de o amplă participare dar și de un real succes.

Mai mult, la fiecare ediție, Sectiunea B2B-Expo a reprezentat un punct central al Expo-Conferinței, companiile prezente având oportunitatea de a-și expune cele mai noi oferte de produse și servicii. Și în acest an, standurile vor fi organizate într-un spatiu de maximă vizibilitate. Totodată, vor fi amenajate spații propice dialogului B2B, prezentării detaliate a ofertelor companiilor expozante, precum și degustării produselor premium din carne și lapte.

La rândul său, programul infoTRIP a fost menținut la solicitarea expresă a celor care și-au anunțat deja participarea, oferind participanților oportunitatea efectuării de vizite de documentare în ferme, unități de procesare a cărnii și laptelui, sau a unui furnizor de produse și servicii adiacente, pentru a afla pe viu modul de dezvoltare a unei afaceri. Programul infoTRIP se va desfasura în ziua de 13 mai, urmând ca în perioada următoare să anunțăm compania care va fi vizitată.

Prețul grâului s-ar putea echilibra într-un an, a declarat Paolo Barbieri, regional director Europe, DuPont Pioneer, însă fermierul român va pierde anul acesta atunci când vine vorba de păioase, în condițiile în care prețul tonei de materie primă la Marea Neagră ar putea ajunge chiar și la 120 de euro, a adăugat Jean Ionescu, operations manager RO-MD al DuPont Pioneer cu ocaiza primului Media Club organizat vineri, 11 martie 2016, la sediul stației de procesare sămânță din Afumați.

„Din păcate, anul acesta, fermierul român va pierde la păioase. Estimarea în bazinul Mării Negre la tona de grâu ar putea ajunge chiar și la 120-125 euro”, a mărturisit Jean Ionescu.

La rândul său, șeful DuPont Pioneer pentru Europa, Paolo Barbieri, a precizat că nu se poate hazarda cu privire la o prognoză clară privind prețurile la grâu pe termen scurt și mediu, însă pe termen lung, „sunt șanse mari de creștere”, informație susținută de altfel inclusiv de analiștii Comsiei Europene.

În plus, în condițiile în care producătorii agricoli din România obțin grâul la costuri mici și îl vând ca atare, în viziunea oficialilor Pioneer, fermierii noștri sunt competitivi.

„Fermierii români sunt într-o situație fericită. Sunt competitivi și au prețuri mai bune. Nu au fost fluctuații mari de preț, iar trendul este de creștere. (...) Intr-un an, prețul se va echilibra”, a precizat Paolo Barbieri.

Pe de altă parte, nici la capitolul porumb nu stăm bine. Dacă prețul grâului va fi de 120 - 125 de euro la bazinul Mării Negre, productivitatea la porumb încă lasă de dorit la noi. Ocupăm, din păcate, ultimul loc la capitolul sămânță certificată utilizată în țările UE și în 2015 nu am trecut de 3,5 tone boabe porumb la hectar ca medie pe țară.

„Ținta de 7-8 tone de porumb la hectar este realizabilă în România în 7 din 10 ani. Aceasta este cantitatea pentru a echilibra balanța investiții-profitabilitate. (...) În 2015 însă, media producției la porumb a fost de 3,5-3,6 tone la hectar în România, în condițiile unei suprafețe cultivate cu sămânță necertificată de maximum un milion de hectare. (...) Dacă investești 3.000 de lei la hectar în cultura de porumb și nu obții minimum 6,5 tone la hectar, ieși din piață. (...) În România sunt încă 1,8 milioane de cultivatori de porumb, însă doar 13.000 - 14.000 de fermieri sunt de interes pentru producția destinată pieței”, a declarat Ionescu.

În altă ordine de idei, Paolo Barbieri a vorbit de noua tendință de revizuire a legislației europene în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală asupra varietăților de cereale și plante tehnice dezvoltate de companii. În prezent, asociația de profil la nivel european apără aceste drepturi, existând un consens în acest sens la nivelul companiilor membre, consens care are drept țintă negocierile cu autoritățile europene.

În ceea ce privește noutățile pe zona organismelor modificate genetic, Pioneer dezvoltă noua tehnologie CRISPUR-Cas, în opinia oficialilor companiei o abordare care ar putea fi mai ușor acceptată de autoritățile europene de profil.

„Comisia Europeană are în vedere o reinterpretare a legislației privind drepturile de proprietate intelectuală a produselor noi (varietăți de porumb etc.). Pe de altă parte Asociația Europeană a Semințelor din care și eu fac parte la nivel de management consideră că drepturile de proprietate intelectuală trebuie apărate. Este un consens. (...) În ceea ce privește plantele transgenice, noua tehnologie CRISPR-Cas, în care ‪#‎pioneer‬ este în situație de lider, are șanse mari să fie mai ușor acceptată de autoritățile europene!”, a spus Barbieri.

În ultimii 10 ani, populația lumii a crescut cu 13%, veniturile cu 30 de procente, consumul de petrol cu 15 procente, cel de carne cu 20 la sută, cu 29 la sută s-a majorat consumul de cereale, soia și bumbac, iar suprafețele recoltate doar cu 10%, spun datele agregate de Pioneer.

Anul acesta, compania sărbătorește 90 de ani de la înființare. În 1926, Henry Agard Wallace a fondat împreună cu un mic grup de investitori locali din statul Iowa o afacere în domeniul agricol.

Primii hibrizi de porumb Pioneer au pătruns în România încă din anii '70. Prima reprezentanță comercială a fost deschisă la București în 1992. În 2002 a fost inaugurată stația de procesare, condiționare sămânță de la Afumați, investiție care a depășit 60 milioane de dolari SUA.

Mai multe detalii despre Pioneer Media Club, în zilele următoare.