Identificarea de soluții pe termen scurt și mediu pentru absorbirea șocului resimțit de fermierii care-și desfășoară activitatea în sectorul laptelui, ca urmare a supraproducției înregistrată la nivelul UE din cauza dispariției sistemului cotelor de producție, la care s-a adăugat embargoul impus de Federația Rusă la unele produse provenind din UE, fapt care a intensificat concurența pe piața europeană, a reprezentat subiectul principal al discuțiilor care au avut loc joi, 19 mai 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, eveniment la care au participat ministrul Achim Irimescu, reprezentanții fermierilor și procesatorilor din sectorul laptelui, precum și reprezentantul rețelelor de retail.

În cadrul dezbaterilor s-a stabilit că fermierii au fost cei mai afectați de criza înregistrată pe piața laptelui și că sunt necesare măsuri urgente pentru sprijinirea acestora.

„Situația cu care se confruntă în prezent sectorul laptelui impune identificarea de măsuri urgente, pe termen mediu și lung. E necesar ca aceste soluții să îi mulțumească pe cei de pe întreg lanțul alimentar, fermieri – procesatori – comercianți. Nu-mi doresc dispariția niciunuia de pe lanț, dar trebuie să avem în vedere că greul cade în special pe fermier, trebuie ajutat fermierul, care este în prezent sub presiunea prețului extrem de scăzut la lapte. De aceea, toți cei adunați în această sală trebuie să colaborăm pentru a mișca lucrurile rapid și să salvăm acest sector”, a afirmat ministrul Achim Irimescu, conform unui comunicat de presă.

Astfel, s-au evidențiat o serie de soluții, aici amintind posibilitatea reducerii costurilor de colectare a laptelui autohton de către procesatori, știut fiind că infrastructura precară din zonele rurale montane afectează parcul auto al procesatorilor, repercutându-se în final în prețul de achiziție (analiza posibilității reducerii accizei la motorină pentru laptele colectat de către procesatori de la producătorii români); plata subvențiilor în zootehnie de către APIA începând cu data de 25 mai 2016; elaborarea unui set de măsuri care să vizeze ca Programul «Laptele în școli» să fie alimentat din lapte provenind de la fermele locale; conservarea sub formă de lapte praf a surplusului de lapte achiziționat de procesatori de la fermieri, concomitent cu identificarea unor posibilități de acoperire a pierderilor, astfel încât să nu fie afectat nici sectorul de procesare; organizarea unui monitor al prețurilor la lapte, dar și la alte produse, format din reprezentanți ai fermierilor, procesatorilor și ai MADR care să urmărească fluctuațiile pieței și să decidă cu celeritate măsurile de intervenție, astfel încât prețurile să nu scadă sub nivelul costurilor de producție etc.

Surse care au fost prezente la negocieri afirmă că după discuția de ieri, circa 60% din fermele cu peste 15 vaci ar urma să fie salvate, la fel și procesatorii.

Ministrul Achim Irimescu i-a asigurat pe fermieri că în perioada imediat următoare vor fi luate toate aceste măsuri de sprijin, ele urmând a fi acompaniate pe termen mediu și lung de alte măsuri care să vizeze stabilitatea sectorului și a fermierilor, indiferent de turbulențele conjuncturale ale pieței

Joi, 19 mai 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a avut loc o reuniune de lucru la care au participat ministrul Achim Irimescu, reprezentanții fermierilor și procesatorilor din sectorul laptelui, precum și reprezentantul rețelelor de retail.

Prețurile lactatelor cresc pe bursele internaționale

Prețurile lactatelor au crescut pe GlobalDairyTrade pentru a patra lună la rând, pe fondul discuțiilor că vremea rece și costurile de achiziție mici scurtcircuitează creșterea producției de lapte materie-primă din Uniunea Europeană, fapt confirmat și de achizițiile în creștere realizate de procesatorii români de la producătorii autohtoni.

Prețurile lactatelor, conform măsurătorilor indexului GlobalDairyTrade, s-au majorat cu 2,6%, marți, 17 mai 2016, până la cel mai înalt nivel înregistrat în ianuarie a.c., revenirea spectaculoasă fiind înregistrată la produsele care conțin grăsimi din lapte.

Într-adevăr, prețurile laptelui bătut s-au majorat cu 16,2 procente, cu valori ale grăsimii anhidre din lapte crescând cu 4,9 la sută, în timp ce costurile de achiziție ale laptelui praf integral (zonă care reprezintă majoritatea produselor comercializate la licitații) se află în creștere cu 3%, până la un nivel de 2.252 dolari americani tona (cel mai înalt nivel înregistrat în 2016).

Revizuirea în creștere a valorilor laptelui praf integral este în contrast cu contractarea de 0,9 la sută, până la un nivel de 1.658 dolari americani în medie, a prețului laptelui praf degresat. Astfel, bonusurile obținute la tranzacționarea laptelui praf integral a ajuns la 593 dolari tona, cel mai mare înregistrat din octombrie 2013 pe GlobalDairyTrade, mai exact cu ocazia licitațiilor-etalon care sunt organizate de două ori pe lună de către Fonterra, gigantul neozeelandez.

Primii 500 de pui crescuți de Fănel Bogoș au fost chiar în domiciliul propriu, într-una dintre cele trei camere pe care le deținea în primii ani de căsnicie, climatul propice pentru dezvoltarea acestora fiind întreținută de o sobă de fier și de propriul „termometru”, în realitate propria piele a administratorului Vanbet.

De atunci, prin perseverență, tenacitate și mai ales previziune pe piața românească, Vanbet a crescut și a ajuns să producă nouă milioane de pui pe an, peste 450.000 de ouă pe zi, devenind astfel cel mai mare producător român de ouă din țară.

„Prima fermă a fost în casă. Am crescut primii 500 de pui în casa în care locuiam; aveam trei camere. În una aveam bucătăria, în una aveam copilul și soția și în cealaltă cameră am crescut primii 500 de pui. (...) Primii pui crescuți în casă au avut parte de încâlzire cu sobă de fier și primul senzor de temperatură eram chiar eu. Dormeam cu puii în cameră. În momentul în care mie îmi era frig, automat mă trezeam, alimentam focul; puii erau deja adunați toți sub sobă. În momentul în care eu dormeam lejer, în maiou, puii stăteau foarte bine”, a declarat Fănel Bogoș cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate a companiei sale, cât și a unui an de când Vanbet a aderat la cooperativa „Țara mea”.

În prezent, fermierul deține două FNC-uri și propriul sistem de incubație, construit după ultimele norme de tehnică în domeniu. Bogoș are în proprietate și un abator propriu, ferme de reproducție și ferme de creștere pui-carne. Pe lângă toate acestea, administratorul Vanbet deține o fermă de 1.500 de capre, o fabrică de lapte unde procesează laptele obținut și scoate pe piață mai multe produse de nișă, cum ar fi sana, iaurt, kefir, brânzeturi maturate, foarte căutate de consumatori.

„Avem în județul Galați șapte ferme, iar în județul Vaslui avem 11 ferme. (...) Județul Vaslui deține locul primordial în producția avicolă, asta datorită și modului de asociere pe care l-am practicat cu ceilalți producători încă din anii 2003-2004. Pe atunci ne-am adunat laolaltă, am pus bazele unei firme de colectare și de comercializare ouă; ne întâlneam săptămânal. În concluzie, datorită organizării și asocierii dintre producători, județul Vaslui a ajuns din cel mai sărac județ pe toate domeniile, cel mai bogat județ în sectorul avicol”, a adăugat Fănel Bogoș. „Am făcut și o făbricuță de lapte tot pe fonduri proprii. Am inaugurat inclusiv o rețea de magazine. La ora aceasta avem 18 magazine în Bârlad, Vaslui și Iași și, în următoarele trei-patru luni, tindem să ne extindem activitatea de desfacere prin magazinele proprii către Tecuci și Galați”.

Investiții pentru viitor

Bogoș spune că programul investițonal al societății Vanbet este continuu, 1,5 milioane euro urmând să fie direcționate către un FNC, echipamente de abatorizat, depozitare și producția de ouă și carne bio.

„Mai avem de investit, însă nu în mărirea capacității deocamdată, pentru că nu putem vorbi de viitor. Viitorul îl voi face de mâine. Astăzi, avem un credit aprobat de 1,5 milioane de euro din care vrem să investim 500.000 euro într-un alt FNC în localitatea Sălcioara, județul Vaslui, gata probabl în 3-4 luni, în dotarea cu echipamente a abatorului de înaltă performanță (utilaje de atmosferă controlată, construirea unui depozit de 2.000 de tone de congelate pentru a ne depozita producția pe perioada în care poporul român ține post, iar desfacerea este mai proastă), cât și în orientarea către produsele de nișă, să ne facem o fermă bio de găini de ouă și o fermă bio de pui de carne cu creștere lentă.  Pe acest segment, conversia o să dureze trei ani”, a mai afirmat administratorul Vanbet.

Fermierul nu a încetat niciodată să privească în viitor și să fie deschis la nou. El a realizat și două proiecte pentru accesarea fondurilor europene în 2005 și 2008. De atunci, Bogoș recunoaște că n-a mai accesat fonduri europene pentru că producția i-a permis să se dezvoltăm cu fonduri proprii și cu credite de la bancă.

„Fondurile europene au fost pentru modernizarea adăposturilor, iar abatorul a fost construit pe fonduri proprii, chiar și FNC-ul”, a mărturisit el.

Fănel Bogoș recunoaște că infuzia de capital european prin subvenții este benefică și solicită Guvernului găsirea de soluții la dispariția plăților pe bunăstare din 2017.

„Bunăstarea actuală, pe pasăre sau pe celălalte categorii de specii de animale, este o subvenție pe care o avem până în 2017. Atâta timp cât celelalte state din UE au fonduri, nu se poate ca la nivel național să găsim și noi o formă de subvenționare a agriculturii. Eu cred că după 2017 va funcționa în continuare această subvenție, sub o formă sau alta, pentru că suntem totuși membri UE și trebuie să fim protejați”, a punctat șeful Vanbet.

Nu în ultimul rând, el consideră că importurile din comunitatea europeană nu îi încurcă pe producătorii români din sector, pentru simplul motiv că România este țară membră a Uniunii Europene și beneficiază de fonduri europene.

„Sectorul avicol, datorită mai bunei organizări aș putea spune și la nivel național, cât și datorită producătorilor pe care noi îi avem, prin perseverența și munca pe care au desfășurat-o, s-au făcut investiții foarte mari și suntem competitivi din toate punctele de vedere cu producția europeană”, a declarat Bogoș.

Hormoni de creștere nu există. Când am intrat în cooperativă, am fost controlați

Administratorul Vanbet declară fără putință de tăgadă că vestiții hormoni utilizați în creșterea forțată a puilor „nu există”, în ideea în care verificările făcute atât intern, cât și cele realizate în supermarketuri nu pot fi înșelate.

„Hormoni de creștere nu există. Să-m spună mie orice medic, orice producător sau orice ziarist că se dau hormoni în furaje. Hormoni pentru creșterea puilor nu există. Este scris eronat pe pancartele diferitelor firme «pui fără hormoni». Apoi, în furajare noi nu avem cum să introducem substanțe care sunt nocive sănătății populației deoarece există o declarație pe propria răspundere, în care noi, de exemplu, în abator tăiem într-o zi 50 de tone de carne; 40 de tone pleacă pe cale refrigerată la diferiți clienți, dar restul cărnii rămâne, se congelează și nu se știe la ce oră și la ce dată ajunge într-un supermarket, iar la o simplă sesizare sau la un simplu autocontrol al supermarketului se pot depista aceste reziduuri. Nu este de joacă cu alimentația umană, sunt niște măsuri foarte drastice și foarte bine puse la punct de control al calității produselor alimentare. Nu se poate vorbi de influențe negative ale cărnii de pasăre în alimentația umană”, consideră șeful Vanbet.

Că nu are voie să greșească nici măcar o dată, este dat poate și de faptul că Vanbet este membră a cooperativei „Țara mea”. De un an de zile, societatea face parte dintr-o organizație de producători organizați pe baze similare cu ale altor coperative din vestul Europei.

„Firma noastră a împlinit 15 ani de activitate neîntreruptă și un an de când a intrat în cooperativa «Țara mea» cu care colaborăm foarte bine. Este cel mai bun mod de a te organiza. Probabil, modelul a fost preluat din țările din vest. Producătorii trebuie să fie organizați în cooperative agricole care le asigură o mai bună putere, au lideri, le pun punctul de vedere, deci au în permanență o legătură coerentă cu Guvernul”, spune Bogoș. „În cooperativa «Țara mea» sunt asociați producători atât din industria de creștere a porcului, cât și din cea a creșterii bovinelor, respectiv sectorul vegetal. Avem reprezentanți la București, pe președintele consiliului de administrație, Florin Burculescu (n.r. - cel care controlează grupul de firme BFA), care ține în permanență legătura între fermieri, supermarketuri și autoritățile tutelare. Odată cu intrarea în cooperativă, aceștia și-au trimis specialiștii pentru a ne face o evaluare în ceea ce privește calitatea produselor obținute. Au văzut potențialul productiv firmei noastre și ne-au primit chiar cu mare drag în cooperativa lor”.

Cu un număr de circa 1.000 de lucrători, incluzând și zilierii, producția Vanbet se ridică în prezent la o medie de 450.000 de ouă/zi și 9 milioane de pui de carne pe an. Circa 40% din producție se vinde acum prin cooperativa „Țara mea”, care are ca partener Kaufland.

În 2015, Vanbet a înregistrat o cifră de afaceri de 33 de milioane de euro în creștere cu 40%, față de 2014.

„Această creștere se explică prin achizițiile de ferme pe care le-am făcut. Am crescut mult prin abatorizare. Produsele noastre ajung, la ora actuală, în aproape toată țara. Ne gândim și la export, dar după ce piața românească va fi saturată. Și acum vindem 3-5 tone/zi în Ungaria, 2-3 tone/zi în Bulgaria”, a adăugat Fănel Bogos.

Societatea Vanbet a fost înființată în anul 2001 având ca obiect de activitate creșterea păsărilor și ierbivorelor. În prezent, deține nouă ferme de pui de carne, patru ferme de găini pentru ouă de consum, două ferme de găini de reproducție rasă grea, două ferme tineret înlocuire, incubație, o fermă de capre, o fabrică de procesare lapte de capră și un FNC. SC Vanbet deține și mai multe mărci înregistrate la OSIM: “Puiul campion”, „Puiul haiducesc”, „Găina Gospodină”. De asemenea societatea a dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și a încheiat contracte de vânzare de carne pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Cooperativa “Țara mea” a început să funcționeze în luna iulie 2014 cu 200 de legumicultori, membri ai Cooperativei de producători din Izbiceni și Vișina, județul Olt, care este afiliată la Federația Agrostar. În prezent, din cooperativă fac parte mai mulți producători de carne de pasăre și ouă, producători de legume și de produse din lapte de oaie și capră.

Producătorii de lapte par să aibă noroc după aprobarea unui act normativ care modifică și completează HG 160/2016  pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1853 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, urmând să primească sprijinul doar pe oferta scrisă de a contracta, făcută de un prim-cumpărător.

„Având în vedere că orice livrare de lapte crud a unui producător către un prim-cumpărător de lapte crud trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi sau prim-cumpărătorii trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta, prin această Hotărâre de Guvern se reglementează faptul că, pentru a beneficia de sprijin, producătorii pot dovedi că sunt în activitate şi prin oferta scrisă de a contracta făcută de un prim-cumpărător, valabilă la data depunerii solicitării şi a cel puţin unui document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent ofertei de a contracta”, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

În cazul în care banii cuveniți producătorilor eligibili din sectorul laptelui şi produselor lactate, fie depăşesc, fie nu epuizează plafonul alocat sectorului, actul normativ reglementează modul de repartizare a diferenţei în deficit sau exces, în cadrul aceluiaşi sector, către aceiaşi beneficiari eligibili, recalculându-se cuantumul unitar alocat pe beneficiar sau pe cantitatea de producţie realizată în perioada de referinţă.

De asemenea, prin prezentul act normativ se modifică data ratei de schimb euro – lei, de la 17 octombrie la 30 septembrie 2015, potrivit art.40 din Regulamentul delegat (UE) nr.907/2014 al Comisiei 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014.

Perioada în care fermierii pot depune cereri este stabilită între 30 mai – 6 iunie 2016, în vederea distribuirii întregii sume către beneficiarii eligibili. Pentru obţinerea ajutoarelor financiare producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice.

Hotărârea a fost aprobată în ședința Guvernului din 18 mai 2016 și care care modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr.160/2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1853 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Fermierii care vor beneficia de ajutoarele excepţionale sunt producătorii agricoli crescători de vaci de lapte şi producători agricoli crescători de porcine.

Ameropa Grains pune accentul pe respectarea mediului de afaceri în care activează, a cadrului legislativ şi a tuturor normelor ce se impun, se arată într-un comunicat de presă transmis la redacție.

Contrar raportului publicat ȋn luna martie a acestui an de către Agenţia Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ȋn care figurează ca fiind contribuabil cu obligații restante către bugetul de stat, compania mai sus menționată își asumă printr-un comunicat de presă că şi-a ȋndeplinit corespunzător, ca de fiecare dată, responsabilitățile sale fiscale.

„Ȋncepând din octombrie 2015, Ameropa Grains a solicitat, conform procedurilor fiscale, compensarea obligațiilor către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale scadente dupa 25 octombrie 2015, cu sumele reprezentând TVA de recuperat ȋn valoare de 14.855.378 RON, astfel ȋncât la 31 martie 2016 Ameropa Grains, de fapt ȋncă mai avea de recuperat de la stat un total de 294.132 RON”, se arată în document, în fapt un răspuns la articolul publicat de Revista Fermierului, bazat pe date oficiale transmise de ANAF.

Exploziv! ANAF a publicat lista contribuabililor care înregistrau obligații restante la bugetul de stat până la data de 31 martie 2016. Mari producători de cereale, procesatori, traderi și distribuitori de inputuri, și ei datornici

Societatea se află ȋn topul celor mai mari comercianți de materii prime agricole din România. Este parte a grupului elveţian Ameropa Holding, jucător principal pe piaţa internaţională a cerealelor şi a ȋngrăşămintelor pentru agricultură. Compania ȋşi desfăşoară activitatea cu profesionalism şi integritate, fiind dedicată construirii unor parteneriate solide şi atingerii performanţei ȋn comerţul agricol an de an, se mai precizează în comunicat.

Mizând pe dezvoltare, societatea amintită anterior contribuie major la afirmarea poziţiei de top a României ȋn sectorul de comerţ internaţional cu cereale. Continuă să obţină rezultate excepționale şi ȋn acest sezon comercial, fiind lider ȋn ceea ce priveşte exporturile de cereale către Egipt şi investind ȋn extinderea infrastructurii de colectare şi stocare a cerealelor, prin achiziția de silozuri ȋn locații cheie din România.

Fondată în 1948, compania despre care am vorbit este un trader internaţional de cereale şi îngrăşăminte, din Elveţia, care acoperă pieţe tradiţionale, cum sunt Statele Unite, America de Sud, Europa, Asia şi Australia, dar şi pieţe emergente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Ameropa are peste 4700 de angajaţi pe glob şi intermediază anual 10 milioane de tone de îngrăşăminte şi 10 milioane de tone de cereale.

După zece ani de prezență pe piața românească, compania WineRo, producătorul deja celebrelor vinuri roșii și roze Alira, a decis să-i satisfacă și pe iubitorii vinurilor albe.

Text și foto credit: Mihaela Prevenda

Pe 17 mai 2016 s-a lansat primul vin alb din portofoliul cramei - Alira Sauvignon Blanc, producție din recolta anului 2015. Evenimentul s-a bucurat de participarea a numeroși invitați din mediul de afaceri și cel academic, din lumea vinului, oameni de cultură, jurnaliști și bloggeri de vin. Lansarea a fost găzduită de Nomad Skybar, local din Centrul Vechi al Capitalei, un decor care îmbină într-un mod neconformist oțelul și sticla cu structurile clasice ale clădirii. Nu întâmplător a fost ales acest spațiu. Așa cum lui Ghenadie Bobeică îi place să spună că „vinul Alira este ca o fată frumoasă pe care nu o poți uita, după ce-l întâlnești, după ce guști vinul Alira, mereu te vei întoarce la el”, la fel se zice despre Nomad Skybar „e un loc în care dacă ai intrat, măcar și din curiozitate, îți va fi greu să nu revii”.

18.000 de sticle, DOC Murfatlar

Noul vin al Cramei Alira, ieșit din mâinile francezului Marc Dworkin și ale italianului Nicola Centonze, este obținut din strugurii de pe o plantație de lângă Cernavodă. Prin urmare, nu sunt struguri din podgoria WineRo de la Aliman, însă provin dintr-o vie atent supravegheată de oenologul Marc Dworkin. Aceasta este și explicația că vinul are Denumire de Origine Controlată CMD Murfatlar și nu DOC – CMD Oltina, cum sunt restul vinurilor Alira.

În 2015 s-au recoltat 38 de tone de struguri din care s-au produs 18.000 de sticle cu Sauvignon Blanc. Dar nu toate sunt destinate segmentului HoReCa, ci doar aproximativ jumătate din cantitate, restul îndreptându-se către retail sub brandul Flamma.

De ce s-a ales Sauvignon Blanc și nu un alt soi de struguri albi? Deoarece este un soi internațional pe care renumitul oenolog francez Marc Dworkin, creatorul vinurilor Alira, îl cunoaște foarte bine.

„Încă de la primele arome vinul etalează note vibrante de flori de soc, pomelo, lime și ananas. Alira Sauvignon Blanc este o armonie desăvârșită între prospețime și eleganță”, descrie primul vin alb din portofoliul Cramei Alira managerul WineRo – Ghenadie Bobeică.

Încet, încet podgoria de la Aliman va fi extinsă și cu soiuri albe

„Se spune că omul sfințește locul. Uneori, însă, locul este deja hărăzit cu tot ce-i trebuie. Iar omul, dacă a găsit acest loc, are grijă de el. Cu dragoste, cu pasiune, cu atenție pentru detalii, cu gândul la viitor și la ceea ce va scoate din acest pământ. Un asemenea loc este cel din care își trag seva vinurile Alira, un ținut în care soarele Dobrogei și Dunărea Veche fac cea mai bună alianță pentru cultivarea viței-de-vie. Renașterea acestor locuri a avut loc acum un deceniu, în 2006, atunci când celebrul enolog francez Marc Dworkin a simțit forța și complexitatea pe care le pot dărui vinului strugurii crescuți aici. Împreună cu omul de afaceri și pasionatul de vin Karl Hauptmann a decis să dea o nouă imagine vinului românesc și terenurilor de la Aliman. Au realizat un proiect vitivinicol, parte dintr-un program internațional. Scopul: realizarea unor vinuri după filosofia bordoleză, însă respectând amprenta locală românească.

Vinul a primit numele Alira, ca un tribut adus localităților Aliman și Rasova, în apropierea cărora s-au plantat noile vii”, povestește Ghenadie Bobeică.

În prezent, la Aliman în județul Constanța sunt pe rod 80 de hectare cu viță de vie din soiurile: Merlot (47 ha), Cabernet Sauvignon( 23 ha) și Fetească Neagră (10 ha).

Intenția este ca pe viitor să se planteze și soiuri albe, pentru început, o suprafață mică va fi destinată plantării cu viță de vie Sauvignon Blanc, iar dacă rezultatele sunt cele așteptate, atunci podgoria de la Aliman se va extinde și cu alte soiuri albe.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, INCDA Fundulea a acceptat invitația AISR de a deveni membru onorific al AISR care reprezintă în acest moment aproximativ 70 la sută din piața de semințe a României.

„INCDA Fundulea va deveni cel de-al 13 membru al Alianței și singurul institut de cercetare agricolă care sa aderă la AISR. INCDA Fundulea aduce o experiență și expertiză bogată în sectorul semințelor certificate din România. AISR, laolaltă cu INCDA Fundulea, va continua să susțină și să promoveze interesele sectorului semințelor din România prin diferitele proiecte al asociației, precum acțiuni de informare și conștientizare  la nivelul fermierilor şi al autorităţilor publice din domeniul agriculturii, mediului, sănătății și economiei, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate. Împreună, Institutul Fundulea și AISR, își propun să apere drepturile privind proprietatea intelectuală specifică pe teritoriul României prin recunoașterea brevetelor și varietăților de semințe înregistrate conform legislației comunitare și totodată și să combată fenomenul contrafacerilor de sămânță”, se precizează în documentul de presă.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor foarte bune obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, cât şi datorită posibilității valorificării acestor rezultate de către fermierii români.
 
Prin activitatea susținută se continuă bogata tradiție a cercetărilor în domeniul agricol românesc, în scopul abordării științifice și rezolvării unor obiective prioritare și strategice pentru agricultura națională.

Producerea de seminţe în România, se face, de regulă, pe bază de contract între compania de seminţe şi fermieri, se arată în studiul „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de semințe din România”. Principalele judeţe în care se multiplică sămânţa sunt: Brăila, Iaşi şi Călăraşi. Avantajul multiplicării în aceste zone îl constituie: experienta fermierilor privind tehnologia multiplicării seminţelor, posibilitatea de asigurare a spaţiilor de izolare a loturilor semincere, dotarea cu utilaje specifice (maşini de castrat), sistem de irigatii funcţional sau microclimate propice securizării producţiei de seminţe.

În funcție de cultură, se precizează în document, fermierii pot avea venituri de 2-3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura convenţională. Dacă fermierul poate decide în fiecare an să cultive o anumită specie, spre exemplu rapiţă, funcţie de condiţiile meteo ale anului respectiv, compania de seminţe, în schimb, trebuie să îşi planifice producţia de seminţe înainte cu 4-5 ani.

Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de cereale, porumbul a ocupat o suprafaţă cuprinsă între 10-25%,în perioada 2007-2012, restul reprezentând cereale păioase. În medie, cu producţia obţinută la un hectar de lot semincer de cereale păioase se pot înfiinţa 20 hectare de cereale pentru consum, în schimb cu producţia obţintă pe un hectar de lot de hibridare de porumb se înfiinţează 170 de hectare cu porumb comercial. Multiplicarea seminţelor de plante oleaginoase s-a făcut pe 5-10% din suprafaţa totală de loturi semincere. Multiplicarea florii soarelui a reprezentat 33 - 66% din suprafaţa totală de oleaginoase, iar loturile de multiplicare de rapiţă au ocupat între 5 şi 20% din suprafaţa de multiplicare a plantelor oleaginoase. Pentru celelalte culturi, suprafeţele pe care s-au înfiinţat loturi de multiplicare au fost marginale fiind de 5 sau sub 5%, din total.

În condiţiile în care a fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a decis închiderea târgurilor şi expoziţiilor de animale pentru specia porcină pe o perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră aflate în judeţele din nord-estul ţării.

„În data de 12 mai 2016, Ucraina a notificat Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) despre apariţia unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, în Hyrchychna, Dunayevetskiy, Khmel'nitskiy. ANSVSA a informat despre această situaţie factorii de decizie de la nivel guvernamental, instituţiile prefecturale ale judeţelor aflate la graniţele de N-E ale României, în vederea convocării centrelor locale de combatere a bolilor şi a analizei resurselor materiale şi de personal, necesare unei eventuale intervenţii”, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis marţi redacției.

Totodată, Autoritatea a informat asociaţiile din industria porcului despre evenimentul epidemiologic de la graniţele României şi necesitatea intensificării măsurilor de biosecuritate în exploataţiile profesionale de suine.

ANSVSA a transmis instrucţiuni către DSVSA judeţene aflate la graniţele de N-E ale României despre măsura închiderii târgurilor, expoziţiilor şi aglomerările de animale pentru specia suine, pe perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră şi a controalelor bagajelor călătorilor.

Toate structurile teritoriale au fost notificate despre activităţile pe care trebuie să le desfăşoare în perioada următoare, în vederea aplicării măsurilor de profilaxie nespecifică, precizează Autoritatea veterinară.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă fermierilor să nu intre în adăposturile unde cresc porcii, cu încălţămintea şi hainele de pe pe stradă, dezinfecţia la intrarea în adăpost, creşterea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici.

În plus, veterinarii recomandă proprietarilor să nu hrănească animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; să nu dea sub nicio formă porcilor apa provenită de la spălarea cărnii de mistreţ sau resturi de carne de mistreţ; să nu scoată scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; să nu cumpere purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; să nu folosească în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Nu în ultimul rând, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar sau DSVSA judeţeană.

Serviciile veterinare din România sunt din toamna anului trecut în alertă maximă, din cauza apariţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor ţării, când au fost notificate focare la Odessa şi Nicolayv (Ucraina) în 28 octombrie 2015, însă ANSVSA monitorizează boala din anul 2012.

Virusul pestei porcine africane evoluează de câţiva ani în Italia, Letonia şi Polonia, unde s-au înregistrat 1.160 de cazuri, boala apărând şi în exploataţii comerciale. Şi în statele non-UE au fost semnalate cazuri de pestă porcină africană, respectiv Belarus, Rusia şi Ucraina, existând informaţii, neconfirmate însă, că virusul ar evolua şi în Republica Moldova.

De la apropierea virusului de graniţele naţionale, prin notificarea focarelor din Ucraina de la Odessa şi Nicolayv, în 28 octombrie 2015, autorităţile veterinare din România sunt într-o permanentă alertă pentru a-l ţine la distanţă de graniţele naţionale.

ANSVSA a informat în mod repetat publicul, fermierii, vânătorii şi gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice şi sălbatice infectate mor în urma contactării virusului. Pentru această boală nu există vaccin, din cauza rezistenţei deosebite a virusului în mediu, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Bayer AgroArena își redeschide porțile și în 2016, pentru a demonstra fermierilor că dragostea pentru pământ, efortul și pasiunea pentru agricultură merită să fie recompensate cu cele mai bune soluții agricole.

Aflată la cea de a 10-a ediție, Bayer AgroArena reprezintă azi un brand consacrat în lumea agriculturii de la noi. În cele șase locații, amplasate în zone agricole importante ale țării, compania Bayer invită să participe toți agricultorii interesați să descopere cele mai moderne tehnologii de protecție a culturilor de câmp: grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui, sfeclă pentru zahăr, cartof și soia. La fel ca în fiecare an, un centru de interes va fi și prezentarea în câmp a noilor hibrizi de rapiță de la Bayer.

Evenimentele Bayer AgroArena se vor desfăşura după următorul calendar: Însurăței (Brăila) – 17 mai; Caracal (Olt) – 24 mai; Cărpiniș (Timiș) – 31 mai; Marghita (Bihor) – 7 iunie; Zănești (Neamț) – 14 iunie; Tg. Secuiesc (Covasna) – 21 iunie.

Și în acest an, Bayer AgroArena va include dialoguri cu fermierii, prezentări de tehnologii și informații utile referitoare la produsele inovative Bayer: Falcon Pro, Nativo Pro, Adengo, Propulse. Tehnologiile Bayer acoperă întregul spectru de tratamente fitosanitare de protecție, începând de la semănat, acoperind întreaga perioadă de vegetație până la recoltare, precum și protecția recoltelor împotriva dăunătorilor de depozit.

O noutate constă în lansarea noii platforme de servicii dedicate fermierilor: Bayer AgroServices. Paleta de servicii cuprinde în prezent cartarea agrochimică, analize de apă, servicii financiare, mobile apps – toate oferite sub umbrela celui mai de succes program de loialitate adresat fermierilor, Bayer Fidelis.

Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba și vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, dr. Horia Moruțan, ia din nou în calcul utilizarea presiunii străzii atât în ceea ce privește reactivarea articolelor c și k din Legea vânătorii, prin încetarea producerii de efecte a OUG 60/2015, cât și în ceea ce privește neplata subvențiilor către crescătorii de animale și consideră că „altfel nu se poate în România”.

Mai mult, oierii sunt nemulțumiți de obligativitatea Controlului Oficial al Performanțelor (COP), de anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii fiind obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Adică exact cei care au reușit să facă performanță.

„Presiunea străzii este o variantă care trebuie luată în calcul. Bineînțeles că trebuie să fie ultima, bineînțeles că noi trebuie prima dată să facem treburi serioase, dar dacă nu avem soluții trebuie să ieșim în stradă, nu mai trebuie să dormim. Nu aș prefera ieșitul în stradă, dar dacă ieșitul în stradă reprezintă o variantă, trebuie abordată. Se pare că în România, altfel nu se poate”, a spus Moruțan cu ocazia primei ediții a „Sărbătorii oieritului”, eveniment care a avut loc la Ciugud, județul Alba, în zilele de 8 și 9 aprilie a.c.

O lună mai târziu, șeful sindicatului oierilor anunța printr-un comunicat de presă că ideea de protest vehiculată la „Sărbătoarea oieritului” se va transforma în realitate în cel mai scurt timp. Concret, Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, afiliat la Agrostar, anunța la data de 4 mai 2016 printr-un comunicat de presă că ia în calcul reluarea protestelor, întrucât OUG 60/2015, ordonanță prin care se suspenda aplicarea prevederilor Legii vânătorii, respectiv literele c și k din aceasta, referitoare la perioada de pășunat și numărul de câini, a încetat să mai producă efecte începând cu data de 25.04.2016.

Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România își exprima pe atunci îngrijorarea față de faptul că, deși la protestul organizat în luna decembrie 2015 circa 8.000 de crescători de animale au obținut promisiuni că problema se va rezolva, în acest moment suntem în aceeași situație.

Cu toate că legea vânătorii trebuia să sufere modificări importante, legate nu doar de prevederile ce privesc perioada de pășunat și de numărul de câini pentru care a fost dată ordonanța care a expirat, ci și cu privire la dreptul de proprietate și despăgubiri acordate fermierilor, nimic nu s-a rezolvat.

Mai exact, Ordonanța de Urgență 60/2015 trebuia să devină lege. Proiectul de lege a fost pus în discuția Comisiei pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaților în data de 26.04.2016, practic la o zi după ce Ordonanța de Urgență nu mai producea efecte.

„Degeaba am participat împreună cu Federația Agrostar la diferite ședințe ale subcomisiei formate, nu s-a obținut nici un rezultat. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica această lege. Dacă va trebui să ieșim din nou în stradă, o vom face”, declara vicepreședintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, Horia Moruțan.

Daniel Constantin dă vina pe Guvernul tehnocrat pentru gafa OUG 60/2015

În data de 11 mai 2016, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc la sediul ALDE, moment în care a fost prezentată moțiunea simplă de demitere a ministrului în exercițiu, Achim Irimescu, vicepreședintele partidului și ex-ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, îl taxa pe oficialul tehnocrat și afirma că OUG 60/2015 nu a reprezentat altceva decât o modalitate de amânare a rezolvării problemei oierilor.

Constantin preciza totodată că ordonanța ar fi trebuit să fie întârită printr-o lege și spune că actualul Guvern tehnocrat nu face altceva decât să „stingă focurile”.

„E bine că s-a găsit o soluție rapidă, dar era o soluție de moment, o soluție practic prin care se câștiga un timp de câteva luni de zile. Iată că timpul acela a trecut și trebuie găsită o soluție definitivă. Soluția este aprobarea prin lege a ordonanței respective sau prelungirea prin altă ordonanță a termenului prevăzut în ordonanța respectivă. Ministrul s-a angajat atunci că rezolvă problema, deși exista o activitate la nivelul Parlamentului; a luat taurul de coarne. Este o constantă a Guvernării (n.r. - Cioloș) să stingă focurile. A apărut problema cu avansurile, s-au concentrat puțin atunci. A apărut problema cu câinii de la stână, s-au concentrat încă puțin. Au apărut alte probleme, cu Brădetul... atât. Trebuie să ai o viziune”, a spus Daniel Constantin.

Întrebat fiind dacă se teme că susține această moțiune redactată chiar de el și susținută atât de ALDE, cât și de PSD, în condițiile în care liderul LAPAR, Laurențiu Baciu, a amenințat că dacă Achim Irimescu este demis prin moțiune scoate 100.000 de fermieri în stradă (afirmație susținută chiar de unii oieri de seamă), fostul ministru al Agriculturii a spus că nu. El a afirmat totodată că, prin acest demers, trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la Minister, „lucrurile nu merg bine”.

„Nu mi-e teamă de nimic. Eu mi-am făcut o datorie ca fost ministru al Agriculturii, ca o persoană care a lucrat în interesul fermierilor trei ani și jumătate, în afară de activitatea precedentă la APIA și în Minister, am tras un semnal de alarmă – lucrurile nu merg bine la Ministerul Agriculturii! Fermierii sunt cei care mi-au spus lucrul acesta. Sigur, dacă sunt și fermieri mulțumiți, pe mine lucrul acesta nu poate decât să mă bucure”, a mai punctat vicepreședintele ALDE.

Că oierii sunt nemulțumiți, o confirmă afirmațiile unui crescător tot din județul Alba. El s-a plâns de neplata la timp a subvențiilor și de obligativitatea Controlului Oficial al Performanței (COP) pentru obținerea sprijinului cuplat. Părerile sunt împărțite chiar și între crescătorii de oi.

„Ciobanii sunt nemulțumiți pentru că nu s-au dat subvențiile, nici până la ora actuală. Acum, de exemplu, ne obligă cu COP-ul. Dacă ai o mie de oi, cum poți face COP-ul în vârf de munte? Nu se poate. Trebuie să-și dea fiecare seama că dacă ai 20-30 de oi, poți face COP-ul, dar la o mie de oi nu. (...) Îl obligăm pe cel care are o mie de oi să țină doar o sută ca să poată face COP-ul”, a afirmat Ioan Moga, oier din satul Leorinț, comuna Rădești, județul Alba.

Condițiile de acordare a sprijinului cuplat au separat crescătorii de ovine în două tabere. La mijloc sunt mai mult de 28 milioane de euro care ar urma să fie împărțiți oierilor.

De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Aceasta convine însă doar celor care au reușit să facă performanță. În acest fel, foarte mulți crescători vor pierde banii. România a notificat la Comisia Europeană 3,5 milioane de capete ovine/caprine pentru care poate fi acordat un sprijin de maxim 7 euro/cap. În realitate însă, efectivul înscris în RG la finalul anului 2015 este mult mai mic: în jur de 505.000 ovine și 53.000 caprine, arată datele ANZ.

Ciobaniada I dădea rezultate după 24 de ore!

Pe 16 decembrie 2016, „Ciobaniada I” părea să dea rezultate dacă este să ne luăm după declarațiile lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloș, afirmații conform cărora Executivul de la București aproba atunci o Ordonanță de Urgență care prorogau două puncte (c și k) din Art.23 al Legii 407/2006, modificată prin Legea 149/2015, motiv principal al protestului masiv al oierilor care avusese loc la București.

Prorogarea era valabilă până la data de 25 aprilie 2016, limită până la care se încearcă găsirea unei soluții legislative noi.

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș își menținea astfel poziția exprimată cu o zi înainte, potrivit căreia o Ordonanță de modificare a Legii 407/2006 (organică) nu este luată în calcul.

Suciu mai preciza atunci că Executivul se va adresa formal conducerii celor două camere din Parlament în vederea justificării urgenței prorogării celor două puncte, aspectul legat de numărul de câini nefiind atât de urgent cum este cazul pășunatului.

„Prima Ordonanță de Urgență pe care a aprobat-o astăzi (n.r. 16 decembrie 2015) Guvernul încearcă să clarifice chestiunile în discuție de ieri, pe care am avut deja o comunicare. Vorbim de o OUG care prorogă două puncte (...), vorbim de litera c, respectiv litera k din Articolul 23 din Legea 407/2006 care vizează și Legea 149 din 2015. Cele două subiecte țin de perioada pășunatului și de numărul de câini. Avem așadar o prorogare a acestor două puncte mult discutate în cursul zilei de ieri. N-avem o Ordonanță de Urgență de modificare, Guvernul își menține aceste rezerve legate de modificare printr-o OUG a unui act legislativ.

În același timp, această prorogare este valabilă până în data de 25 aprilie 2016. Până la sfârșitul lunii aprilie vom găsi o formulă nouă, un proiect de lege noi, fie pe baza celor deja existente în Parlament, fie inițiate de Guvern, prin care să soluționăm definitiv aceste controverse.

Așadar 25 aprilie este data până la care se suspendă cele două articole în discuție, iar în finalul lunii aprilie vom avea o nouă lege care să soluționeze defintiv întreaga chestiune.

Sunt în Parlament o serie întreagă de inițiative legislative pe această chestiune, dar poate și Guvernul să vină cu un proiect de lege, vom vedea cea mai optimă formulă în perioada următoare.

De asemenea, premierul a solicitat o scrisoare celor doi președinți ai Camerelor din Parlamentul României (Camera Deputaților și Senat) prin care noi le sugerăm procedura aceasta și le solicităm, îi rugăm în scris să ne propună sau ne motiveze caracterul de urgență. El sigur se justifică ușor în chestiunea pășunatului pentru că a intrat în vigoare restricția din 6 decembrie, dar înțelegem că restricțiile legate de numărul de câini sunt mai vechi și nu justifică neapărat un caracter de urgență. De aici apărea acea prudență a Guvernului în a emite o OUG de modificare, prudență pe care o menținem. De aceea, vrem să găsim această formulă de înțelegere cu Legislativul. Sigur, nu credem că există probleme. Există un interes comun de a rezolva această problemă. Poate mai aplicat de data aceasta și sper să rămână la fel de aplicat și la nivelul Parlamentului sau al Guvernului în perioada care va urma până la sfârșitul lunii aprilie când trebuie să găsim o formulă mai complexă”, afirma Suciu.

În luna martie a.c., oierii ieșeau din nou în stradă

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri aveau să protesteze din nou, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, la data de 23 martie 2016, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile (nici pănă la data publicării acestui material, adică 12 mai 2016).

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, era același Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, conchidea dr. Horia Moruțan.

Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Ciugud, Asociaţia Crescătorilor de Ovine din Judeţul Alba organizau vineri și sâmbătă (8-9 aprilie 2016) „Sărbătoarea Oieritului”.

Partenerii evenimentului erau Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca (USAMV) și Asociaţia pentru promovarea şi conservarea biodiversitatii, a tradiţiilor rurale, a tehnicilor şi produselor tradiţionale.

Oierii sunt în continuare nemulțumiți de neplata la timp a subvențiilor și de lipsa de coerență în ceea ce privește modificarea Legii vânătorii.

O situație comparativă schematică arată clar că la data de 11 mai 2015, nu erau plătite decât 0,35 miliarde de lei prin APIA, în condițiile în care la aceeași dată din 2013 suma totaliza 1,22 miliarde euro, un an mai târziu 1,05 miliarde, iar în 2015 suma de 1,07 miliarde euro.

Anul trecut, România a ocupat locul IV în UE-28 la capitolul șeptel ovin și caprin, după Marea Britanie, Spania și Grecia, cu un total de 11,2 milioane capete, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică.

Mai mult, cu privire la densitatea de oi și capre la 100 hectare de teren, țara noastră se situează tot pe locul patru în Uniunea Europeană, după Grecia, Regatul Unit şi Spania.

Totodată, efectivele de ovine şi caprine au înregistrat creşteri majore, ajungând în anul 2015 la un nivel de 11,249 milioane capete, respectiv cu 33,8% mai mare faţă de anul 2006 şi cu aproape 3% faţă de anul 2014.

Protestul se lasă așteptat.

IPSO va expune nouă modele de tractoare John Deere din seriile 5E, 5GF, 5M, 6MC, 6M, 6R, 7R, 8RT şi 9RX,  noutatea şi totodată vedeta acestei categorii de utilaje urmând să fie tractorul 9RX, lansat de John Deere la finalul anului 2015, și care va fi expus pentru prima oară la AgriPlanta- RomAgroTec, anunță compania printr-un comunicat de presă.

„După ani de proiectare, teste în camp și feedback din partea clienților, John Deere a introdus primul său tractor pe 4 şenile: NOUL 9RX. Cele 4 modele de tractoare dispun de doua motorizari de 13,5 l si 15 l, cu puteri între 470 şi 620 CP. Tractorul este echipat cu transmisie e18 cu efficiency manager. Noul 9RX are un șaşiu mare şi robust şi un sistem pe șenile creat pentru a oferi putere superioară, durabilitate și este mai ușor de condus, în special atunci când îi sunt atașate implemente mari pe câmp”, se precizează în comunicat.

Compacte, versatile şi uşor de manevrat, tractoarele din seria 5E combină în mod ideal calitatea şi fiabilitatea specifice utilajelor John Deere. Acestea sunt dotate cu motor de 2,9 litri cu 3 cilindri PowerTech M cu turbocompresor de 55 CP, 65 CP sau 75 CP, 9 viteze de deplasare înainte şi 3 viteze de deplasare înapoi şi au o capacitate mare de ridicare de pana la 1,8 tone. Tractoarele seria 5E sunt de asemenea ideale pentru fermele specializate care necesită utilaje fiabile care se pot deplasa agil în spaţii mici, producând în acelaşi timp un zgomot minim.

Ideale pentru aproape toate lucrările din livezi sau podgoriile mari, tractoarele din seria 5GF oferă manevrabilitate şi vizibilitate mare, plus capacitatea prizei de putere care uşurează munca pentru cele mai solicitante sarcini.

Seria 5 M cuprinde tractoare destinate fermelor zootehnice. Motoarele de 2,9 litri pentru 75 CP şi 4,5 litri pentru 85 CP, 100 CP şi 115 CP, sunt echipate cu injecţie electronică CommonRail care conduce la o economie de combustibil de 11% şi o pompă hidraulică de 94l/min. Designul robust al cadrului central al tractoarelor 5M este ideal pentru ridicarea greutăţilor mari de către încărcătorul frontal sau orice altă lucrare cu echipamente frontale grele. Construcţia solidă a seriei 5M oferă o stabilitate exceptională şi permite o încărcătură maximă generoasă de 6.500 kg pe tractoarele cu cabină.

Tractoarele John Deere 6MC sunt utilaje capabile şi versatile, echipate cu motoare de 4,5 L PWX cu transmisie PowerQuad Plus 16/16 (40 km/h), în standard sau PowrQuad Plus 24/24 (40km/h) opţional, pentru a oferi un cuplu lin, rapid şi confortabil. Printre caracteristicile modelelor din seria 6MC se numără: saşiu complet, platformă compactă versatilă şi soluţii inteligente GreenStart/ ISOBUS Ready.

Tractoarele din seria 6R au o putere cuprinsă între 105CP şi 255CP, cu motor puternic PowerTech Plus. Acest nou grup propulsator cu sistem ecologic GreenEfficiency oferă o economie de combustibil fără precedent, folosind un singur combustibil.

Tractoarele din seria 7R se caracterizează prin versatilitate, fiabilitate, performanţă şi sunt destinate fermelor mari şi prestatorilor de servicii, având o putere cuprinsă între 201 CP şi 319 CP.

Tractoarele seria 8R/8RT  sunt echipate cu motoare John Deere puternice pentru aplicaţii solicitante: arat, cultivat, discuit, scarificat şi însămânţare.  Motorul cu două turbine de 9.0 L Power Tech PSX eliberează până la max. 420 CP cu Managementul Inteligent al Puterii.