Pe 25 august 2026, la Agromec Gîrbovi, din județul Ialomița, fermă administrată de Iulia Blagu, a avut loc prima ediție a Zilei Agriculturii Reziliente. Evenimentul dedicat culturii sorgului a adus mai aproape de fermieri informația aplicată, testarea în câmp și dialogul profesional relevant pentru agricultura românească.

Organizat de Sorghum ID, împreună cu Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și FNPSMS, evenimentul a adus împreună fermieri, specialiști și reprezentanți ai companiilor din sector pentru un dialog despre adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

„Mai mult decât un nou eveniment în calendarul FAPPR, Ziua Agriculturii Reziliente reprezintă un concept care prinde realitate: un spațiu dedicat culturilor, tehnologiilor și soluțiilor prin care fermele își pot consolida reziliența și viabilitatea economică. Ziua Agriculturii Reziliente aduce o perspectivă relevantă pentru agricultura românească. În contextul actual, ne propunem să continuăm această inițiativă și să aducem în atenție culturi și tehnologii importante pentru viitorul fermelor”, a arătat Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prima ediție a adus în prim-plan sorgul, o cultură cunoscută pentru toleranța la secetă și la temperaturi ridicate, analizată atât din perspectivă agronomică, cât și din punctul de vedere al utilizărilor și oportunităților de piață.

„În fiecare an, seceta ne determină să căutăm alternative la cultura porumbului. Am ales sorgul pornind de la toleranța sa la deficitul de apă. Reziliența este cuvântul de ordine, pentru că trebuie să vedem ce ne rezervă viitorul și cum putem rămâne sustenabili”, a transmis Iulia Blagu, gazda evenimentului.

Potențialul sorgului și perspectivele de valorificare

În cadrul panelului dedicat culturii sorgului, intervențiile au urmărit întregul parcurs al culturii: de la alegerea geneticii și adaptarea tehnologiei până la utilizarea sorgului în zootehnie, evoluția pieței și posibilitățile de valorificare. Discuțiile au evidențiat că sorgul poate reprezenta o alternativă viabilă pentru fermele din zonele afectate frecvent de secetă, însă introducerea sa în structura de culturi trebuie corelată cu particularitățile fermei, destinația producției și existența unor oportunități concrete de desfacere.

Dezvoltarea culturii în România depinde atât de accesul la genetică adaptată și de aplicarea unei tehnologii adecvate, cât și de consolidarea legăturilor dintre fermieri, sectorul zootehnic, colectori și procesatori. Reziliența agronomică trebuie să fie însoțită de viabilitate economică pentru ca sorgul să își găsească un loc stabil în fermele din România.

În același timp, sorgul beneficiază de un interes tot mai mare la nivel european, pe fondul nevoii de adaptare la riscul climatic și al diversității sale de utilizare - de la furajarea animalelor până la industria alimentară și producția de energie.

Platformă demonstrativă cu 15 hibrizi

Dialogul din cadrul panelului a continuat direct în câmp, printr-un tur ghidat al platformei demonstrative. Participanții au putut observa și compara 15 hibrizi de sorg, prezentați de cele cinci companii care au asigurat genetica din platformă: Lidea, KWS, RAGT, Advanta și Alfaseed.

Platforma a fost semănată la 15 mai 2026, la o densitate de 220.000 de semințe/ha, după cultura premergătoare de grâu. De la semănat și până la momentul evenimentului au fost înregistrați aproximativ 260 mm de precipitații. Tehnologia a inclus fertilizare la semănat, erbicidare, fertilizare cu azot, fertilizare foliară și lucrări mecanice de întreținere.

Evoluția platformei la momentul evenimentului a permis evidențierea particularităților hibrizilor și a oferit cadrul pentru un schimb aplicat de informații, pornind de la observațiile realizate direct în câmp.

Prin continuarea conceptului Ziua Agriculturii Reziliente, FAPPR își propune să conecteze experiența fermierilor cu cercetarea, genetica, tehnologia și piața, aducând în atenție soluții aplicabile pentru adaptarea agriculturii românești la noile realități climatice și economice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 10 septembrie 2026, la sediul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (ICDVV) Valea Călugărească se va desfășura ediția cu numărul 11 a Concursului și expoziției de struguri de masă.

Evenimentul, organizat de ICDVV Valea Călugărească și Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” în colaborare cu Societatea Română a Horticultorilor, reprezintă o inițiativă a cercetării vitivinicole în scopul atragerii atenției asupra necesității reconstrucției sectorului de producere a strugurilor de masă. La concursul și expoziția de struguri de masă, soiurile și clonele create de unitățile de cercetare cu profil vitivinicol vor fi prezentate în comparație cu soiurile consacrate din sortimentul internațional.

Probele de struguri de masă vor fi analizate de către un juriu format din patru specialişti pe probleme de ameliorare a viţei-de-vie, pe grupe, în funcţie de epoca de maturare a soiurilor, cele mai bune soiuri fiind premiate.

Degustarea va avea un caracter secret şi se va desfăşura în sistem închis, fiecare probă fiind prezentată juriului sub un număr de ordine.

La eveniment vor participa producătorii particulari din județele Prahova, Buzău, Iași, Galați, Arad, Olt, Vâlcea, Constanța etc, consumatori de struguri de masă, unitățile de cercetare - dezvoltare din domeniul vitivinicol, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, precum și alte institute și stațiuni de cercetare din România și Republica Moldova.

„Principalele argumente avute în vedere pentru acest demers se referă la scăderea drastică a suprafețelor ocupate cu struguri de masă la doar 6.000 ha în prezent, reducerea drastică a exportului și o creștere a importurilor de struguri de masă, valoarea nutrițională și sanogenǎ ridicată și calitățile gustative ale strugurilor din soiuri românești și, nu în ultimul rând, rentabilitatea acestei culturi”, transmite ICDVV Valea Călugărească.

Sortimentul actual pentru struguri de masă din soiuri și clone românești este diversificat, fiind format din 34 de soiuri pentru struguri de masă, patru soiuri apirene și 15 clone pentru struguri de masă, majoritatea acestora înscrise în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urma promulgării legilor privind instituirea schemelor de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin și suin în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, marți, 25 august 2026, a avut loc o ședință de lucru cu conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiștii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la care a participat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii.

MADR pregătește implementarea celor două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine și a stabilit pașii necesari astfel încât cererile de solicitare a sprijinului să poată fi depuse de către fermieri începând cu 1 septembrie 2026, la centrele județene/locale ale APIA.

APIA va finaliza și va publica, în cursul acestei săptămâni, Ghidul solicitantului, care va cuprinde toate informațiile relevante pentru beneficiari, inclusiv procedura de depunere a cererilor și documentele necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor.

În paralel, MADR pregătește, conform prevederilor legilor promulgate, hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu sumele aferente celor două scheme de ajutor de stat.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul bovin este de 54,4 milioane euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul suin este de 11.540.120 euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și de 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

„Ne bucurăm că aceste scheme de sprijin, inițiate de Ministerul Agriculturii, au fost promulgate și putem trece imediat la implementarea lor. Sunt două sectoare importante ale agriculturii românești, care se confruntă cu dificultăți generate inclusiv de creșterea costurilor în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clafiricările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari”, a declarat Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluarea completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării. Totodată, AAC susține că e nevoie de un pachet de măsuri adecvat pentru exploatațiile afectate.

Organizațiile membre AAC și fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare transmit că situația este deosebit de gravă. În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din anul 2026. Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol.

AAC consideră că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie așezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României. „În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii. Această succesiune de pierderi afectează direct capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale, precum și de a finanța lucrările pentru anul agricol următor. Fără măsuri aplicate la timp, consecințele se vor resimți și în 2027, cu efecte asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Potrivit AAC, intervenția Guvernului României este necesară având în vedere:

• Afectarea cumulată a culturilor de toamnă și a culturilor de primăvară, cu pierderi diferite de la o zonă la alta, care trebuie constatate individual și centralizate oficial;

• Epuizarea rezervei de apă din sol și limitarea posibilităților de irigare în zone în care infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse;

• Reducerea producției de furaje și deteriorarea pășunilor și fânețelor, cu impact direct asupra sectorului zootehnic;

• Blocarea fluxului de numerar al exploatațiilor și creșterea riscului de neplată față de bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat;

• Dificultatea asigurării resurselor necesare pentru lucrările și însămânțările din toamna anului 2026.

Alianța subliniază că amploarea fenomenului trebuie stabilită pe baza datelor transmise de fermieri, a evaluărilor realizate în teren și a informațiilor agrometeorologice. Din acest motiv, procedurile administrative trebuie aplicate unitar, iar termenele relevante trebuie corelate cu realitățile din exploatațiile afectate.

Pentru deblocarea situației și protejarea fermierilor afectați, AAC propune următoarele măsuri:

1. Evaluarea și centralizarea urgentă a pagubelor. Alianța consideră necesar ca MADR, prin direcțiile agricole județene și împreună cu instituțiile competente, să dispună fără întârziere inventarierea suprafețelor afectate și a pierderilor înregistrate. Evaluarea trebuie realizată distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, pășuni, fânețe și sectorul zootehnic, astfel încât datele centralizate să reflecte situația reală din fiecare județ afectat.

2. Constatarea rapidă și unitară a pagubelor. Este esențial ca activitatea comisiilor județene să fie organizată predictibil și unitar, iar acolo unde volumul solicitărilor o impune, acestea să fie suplimentate. MADR trebuie să informeze fermierii, în timp util, asupra termenelor, documentelor și obligațiilor procedurale pentru depunerea înștiințărilor de calamitate și să se asigure că verificările în teren se realizează înainte de recoltarea sau desființarea culturilor afectate. Procesele-verbale trebuie emise într-un termen rezonabil, pentru a putea fundamenta schema de despăgubire și pentru a fi utilizate de fermieri în relația cu autoritățile, finanțatorii, asigurătorii și partenerii contractuali.

3. Instituirea unei scheme naționale de despăgubire și sprijin. AAC solicită adoptarea unei scheme naționale de despăgubire pentru seceta din 2026, care să trateze echitabil toți fermierii cu pierderi confirmate, indiferent de regiune. Măsura trebuie să includă culturile de toamnă și de primăvară, să fie proporțională cu gradul de afectare și să reflecte situațiile în care aceeași exploatație a pierdut producție la ambele categorii de culturi. Pentru fermele calamitate, despăgubirea nu este doar o reparație financiară, ci o condiție pentru achitarea obligațiilor curente și pregătirea campaniilor din toamna anului 2026 și primăvara anului 2027. Criteriile de eligibilitate, culturile incluse, pragul minim de afectare și calendarul plăților trebuie stabilite în consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, astfel încât fondurile să ajungă la timp acolo unde pierderile au fost dovedite.

4. Măsuri pentru menținerea lichidității fermierilor. Pe lângă despăgubiri, exploatațiile afectate au nevoie de soluții financiare tranzitorii până la stabilizarea situației. În acest sens, apreciem că este necesar un dialog instituțional cu Ministerul Finanțelor, instituțiile de credit, societățile de leasing și ceilalți parteneri financiari, pentru identificarea unor opțiuni aplicabile fermelor calamitate, inclusiv reeșalonări, restructurări sau perioade de grație, acolo unde cadrul legal și contractual permite. Obiectivul trebuie să fie evitarea blocării exploatațiilor viabile, nu transferarea riscului către partenerii comerciali sau financiari.

5. Clarificarea aplicării circumstanțelor excepționale și a documentelor justificative. Experiența acumulată de AAC în urma secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020, care a stat la baza emiterii Ordinului ministrului agriculturii nr. 97/2020, a arătat că seceta nu este încadrată automat ca forță majoră. Tocmai de aceea, fermierii au nevoie de reguli clare, aplicate unitar, privind recunoașterea circumstanțelor excepționale și documentele necesare pentru dovedirea pagubelor. Alianța solicită ca APIA și celelalte instituții competente să comunice din timp condițiile, termenele și documentele justificative, astfel încât fermierii cu pagube constatate oficial să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi din cauza unor situații obiective, independente de voința lor.

6. Utilizarea resurselor europene disponibile. Guvernul trebuie să evalueze cu prioritate instrumentele europene care pot fi mobilizate pentru fermierii afectați, inclusiv rezerva pentru agricultură și flexibilitățile prevăzute în Planul Strategic PAC. Totodată, este necesară susținerea unui demers la nivel european pentru regiunile lovite de fenomene climatice extreme, în condițiile în care seceta severă produce efecte economice și sociale care depășesc capacitatea individuală de răspuns a fermierilor.

7. Analizarea condițiilor pentru declararea stării de alertă. Dacă evaluările oficiale confirmă amploarea fenomenului și extinderea sa la nivelul mai multor județe, AAC susține că Guvernul și Comitetul Național pentru Situații de Urgență trebuie să analizeze îndeplinirea condițiilor legale pentru declararea stării de alertă. O astfel de analiză este necesară pentru activarea măsurilor temporare care pot limita efectele economice și sociale ale secetei asupra fermierilor și comunităților rurale.

„Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal. Deși OUG nr. 21/2004 reglementează declararea stării de alertă, despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură. Evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile. Solicităm convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre ale AAC și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire. Răspunsul public trebuie să fie rapid, proporțional și construit în aceeași logică de solidaritate națională aplicată anterior altor regiuni agricole ale României”, arată AAC.

În același timp, potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, criza actuală confirmă nevoia unui instrument național, funcțional și predictibil de gestionare integrată a riscurilor agricole. „Sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC trebuie să stea la baza unui mecanism real de protecție, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă. Totodată, este necesară lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea acestor intervenții.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 4 septembrie 2026, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală organizează Expoziția de soiuri de struguri de masă din propria colecție - ediția a II-a. La evenimentul cu intrare gratuită, care se va desfășura pe platoul central din campusul USAMV, au fost invitați și cultivatori din Transilvania, între care se află absolvenți ai facultății clujene.

În cadrul evenimentului de la USAMV Cluj – Napoca vor avea loc prezentări ale soiurilor de struguri de masă și pentru vin din Colecția didactică a Disciplinei de Viticultură din cadrul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, precum și ale cultivatorilor invitați din zona Transilvaniei. De asemenea, participanții pasionați de domeniul viticulturii sunt încurajați să adreseze întrebări și să participe la degustările organizate în cadrul evenimentului, care se înscrie într-o paletă mai largă de cursuri sau reuniuni desfășurate în acest an pentru comunitatea clujeană.

„Expoziția organizată de facultatea noastră are scopul de a prezenta publicului larg și pasionaților de viticultură roadele plantației din campusul nostru, în mijlocul orașului, unde studenții de la trei specializări - Horticultură; Peisagistică; Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole - își desfășoară activitatea. Invităm publicul să cunoască strugurii în diferite forme, mărimi, culori și arome. Soiurile prezentate sunt în diferite stadii de coacere, astfel că nu vor putea fi toate degustate, însă vom face prezentările detaliate și vom împărtăși cu drag cunoștințele noastre”, a declarat șef lucr. dr. Anamaria Călugăr, organizatorul expoziției.

Între soiurile care vor fi prezentate în expoziție se vor afla Cardinal, Victoria, Paula, Augusta, Gelu, Muscat Perla de Csaba, Perla de Zala, Corinth, Arkadia, ⁠Preobrazhenie, ⁠Landysh, ⁠Cotton Candy, Gold Finger, ⁠Talisman, Prezentabil, Veles, Muscat Bleu, Zieger, Pamiati, Ucitelia, Early, Gourmet, Joy Seedless, Heliodor Seedless etc, alături de soiuri de struguri de masă obținute la Stațiunea de Cercetare Horticolă a universității, în perioada în care se numea Stațiunea Palocsay: Napoca, Timpuriu de Cluj sau Someșan.

Publicul va avea ocazia să savureze și soiuri de struguri de la Stațiunea Vinea Apoldia Maior, din care se produc, la Apoldu de Sus (jud. Sibiu), vinurile din colecțiile USAMV Cluj-Napoca.

Expoziția este organizată în colaborare cu Societatea de Horticultură și Silvicultură din Transilvania, Asociația Terra Gloria și sub egida Societății Horticultorilor din România și a Proiectului EU GIFT.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum în anul 2026 a fost aprobată în ședința de Guvern de joi – 20 august 2026. Bugetul alocat programului derulat de Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este de 26,625 milioane de lei, iar sprijinul acordat cultivatorilor este de maximum 300 euro/ha, proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

„Față de sprijinul de 700 - 800 de euro pe hectar propus de noi, Guvernul a aprobat un sprijin de 300 de euro pe hectar. În urma discuțiilor, aceasta a fost suma maximă pentru care am putut obține aprobarea bugetului necesar, ca producătorii de cartofi să nu rămână  fără sprijin şi în acest an. Astfel, putem lansa programul înainte de recoltare și, printr-un proces rapid de înscriere și verificare, putem acorda sprijin producătorilor de cartofi, în contextul costurilor de producție tot mai mari și al provocărilor generate de importuri. În același timp, Ministerul Agriculturii continuă să susțină că agricultura are nevoie de un sprijin mai consistent din partea Guvernului și că, mai ales într-un an marcat de situații de criză, fermierii trebuie sprijiniți mai rapid și mai ferm”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Pentru a beneficia de sprijin, producătorii trebuie să cultive o suprafață de minimum 0,3 hectare cu cartof de consum, să obțină o producție de cel puțin 12 tone/ha, să fie înscriși în Registrul agricol și să facă dovada valorificării producției prin documentele justificative prevăzute de actul normativ.

Schema se adresează producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, precum și producătorilor agricoli persoane juridice.

Cererile de înscriere în program se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Acestea pot fi transmise și prin mijloace electronice, poștă sau curierat.

Identificarea suprafețelor și verificarea existenței culturilor se realizează înainte de recoltare, de către echipe mixte formate din reprezentanți ai DAJ și ai centrelor județene APIA. Recoltarea și valorificarea producției se face după verificările în teren și cel târziu până la 18 noiembrie 2026, inclusiv. Documentele care atestă valorificarea producției trebuie depuse până la 23 noiembrie 2026, inclusiv. Plata sprijinului se va efectua până la 22 decembrie 2026.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro pe durata ultimilor trei ani. În situația în care solicitările depășesc bugetul alocat programului, cuantumul sprijinului acordat pe hectar va fi redus proporțional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Divizia Crop Science a Bayer România anunță lansarea în țara noastră a erbicidului Mateno^® DUO 600 SC, o nouă soluție destinată controlului timpuriu al buruienilor din culturile de cereale păioase de toamnă. Produsul este conceput pentru a răspunde provocărilor tot mai frecvente din câmp, generate de răsărirea timpurie a buruienilor în toamnă și de presiunea lor tot mai mare asupra culturilor încă din primele faze de vegetație.

În contextul unor toamne mai lungi și al unor ierni mai blânde, buruienile răsar și se dezvoltă mai devreme, concurând plantele de cultură pentru apă, lumină și elemente nutritive. În același timp, primăverile sunt adesea imprevizibile, iar ferestrele optime de intervenție pot fi limitate de temperaturi fluctuante și de precipitații. Prin MATENO^® DUO 600 SC, Bayer aduce fermierilor o soluție pentru intervenție timpurie, astfel încât cultura să pornească curat, încă din toamnă.

„Inovația este importantă pentru ca fermierii să rămână competitivi, să reducă risipa și să producă mai eficient, cu un impact mai mic asupra mediului. Prin lansarea Mateno® DUO 600 SC, venim cu o soluție practică, ușor de integrat în tehnologia de cultură, care răspunde unei nevoi reale din câmp: un start curat al cerealelor păioase încă din toamnă”, a declarat Alin-Sebastian Nemțișor, Manager Marketing pentru Cereale și Rapiță Bayer România și Republica Moldova.

Mateno^® DUO 600 SC este un erbicid selectiv Bayer, cu acțiune reziduală preponderent la nivelul solului, destinat controlului buruienilor anuale dicotiledonate și al unor monocotiledonate sensibile din culturile de grâu de toamnă, grâu durum de toamnă, triticale și secară. Produsul combină două substanțe active complementare: 500 g/L aclonifen și 100 g/L diflufenican, fiind omologat în România cu certificatul nr. 954PC/07.03.2024. Din punct de vedere al aplicării, produsul poate fi utilizat preemergent sau postemergent timpuriu, în funcție de cultura tratată și de condițiile prevăzute în eticheta omologată.

Prin asocierea celor două substanțe active, Mateno^® DUO 600 SC contribuie la controlul buruienilor încă din faza de germinare și continuă să acționeze și asupra celor deja răsărite. Soluția oferă control timpuriu, acțiune reziduală de durată, reducerea răsăririlor și a infestărilor secundare, precum și avantajul a două moduri de acțiune diferite într-o singură formulare. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă o cultură mai bine protejată de la început, o concurență redusă asupra plantelor de cultură și mai multă flexibilitate în organizarea lucrărilor din primăvară.

Lansarea Mateno^® DUO 600 SC face parte din angajamentul Bayer de a pune la dispoziția fermierilor din România soluții moderne, dezvoltate pe baza nevoilor reale din fermă și adaptate contextului agronomic local. Într-un mediu agricol în care eficiența intervențiilor, flexibilitatea și utilizarea corectă a tehnologiei devin tot mai importante, Mateno^® DUO 600 SC completează portofoliul Bayer cu o opțiune relevantă pentru managementul timpuriu al buruienilor din culturile de cereale păioase.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Summit Agro România anunță că, începând cu data de 16 septembrie 2026, funcția de președinte al companiei va fi preluată de către Valerian Iștoc.

Valerian Iștoc are o experiență îndelungată în sectorul agricol, cunoscând foarte bine compania Summit Agro România, în cadrul căreia a mai activat profesional în trecut. Revenirea sa în companie aduce astfel atât experiență relevantă acumulată în industrie, cât și o bună înțelegere a culturii organizaționale și a specificului activității Summit Agro România.

„Preluarea conducerii de către Valerian Iștoc reprezintă o nouă etapă în evoluția Summit Agro România, cu accent pe continuitatea direcției strategice, dezvoltarea portofoliului și menținerea unei colaborări apropiate cu partenerii din piața agricolă. Summit Agro România, împreună cu Sumi Agro Europa, își reafirmă angajamentul de a continua dezvoltarea pe termen lung, alături de echipă, fermieri, distribuitori și parteneri, cu încrederea că vom crește împreună și vom consolida, în continuare, relațiile construite în agricultura din România”, transmite compania.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Crescătorii de oi și capre traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de pesta micilor rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare.

Exporturile de animale vii sunt blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate.

Organizațiile profesionale ale crescătorilor, încă de la începutul anului, au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele să fie soluționate. Practic, și ANSVSA, și MADR, și Parlamentul n-au văzut, n-au auzit, și-au văzut de treabă. Adică au făcut ce știu mai bine. Au mimat munca.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nici măcar nu s-a sinchisit să ia măsuri pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România, impuse din cauza pestei rumegătoarelor mici sau pentru a ține boala sub control. Or, dacă „specialiștii” veterinari au făcut ceva în acest sens, nu se vede, nu au purtat discuții reale cu crescătorii, nu i-au informat în niciun fel.

În același timp, ca să-și mai demonstreze o dată indolența, ANSVSA a hotărât să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Mai-marii autorității au preferat să facă economii la bugetul instituției, dar nu prin eliminarea angajaților la statul degeaba, ci prin tăierea bugetului alocat acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.

Consecința inacțiunilor ANSVSA, în principal, i-a scos în stradă pe crescătorii de ovine și caprine, mii dintre ei protestând în București, pe 30 iulie.

Principalele solicitări ale fermierilor sunt deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific; suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului; protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.

În urma protestului și a întâlnirii reprezentanților fermierilor cu cei ai Guvernului, personal îmi pare că oficialii au pus un pic de pauză nervilor crescătorilor, prin promisiuni despre care eu cred că nu se vor materializa prea curând. Deh, e vară, perioadă de concedii, șefii instituțiilor și parlamentarii au nevoie de odihnă, ce credeți că e ușor să stai opt ore într-un fotoliu?! Apar probleme pe coloana vertebrală. Dar… asta nu-i grav pentru cei care nu o au.

Revenind la protestul oierilor, acestora li s-a comunicat, la Guvern, că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis către ANSVSA spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale la întâlnirea de la Palatul Victoriei, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.

Fermierii susțin că sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. De asemenea, se solicită ca organizațiile profesionale să fie consultate în timpul construirii măsurilor destinate crescătorilor de ovine și caprine. Altfel, cum s-a dovedit, soluțiile nu vor funcționa în teren.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, le-a comunicat reprezentanților crescătorilor de oi și capre că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de fermieri, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani.

Având în vedere haosul din administrația publică, din viața politică dâmbovițeană, speranțele crescătorilor că autoritățile vor lua măsuri pentru salvarea lor scad cu fiecare zi. Câți fermieri vor mai fi în activitate la următorul protest?

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Agricultura de precizie este asociată frecvent cu GPS, drone și tehnologii digitale. Dar înaintea acestora există o condiție, echipamentul trebuie să aplice corect ceea ce fermierul a decis să aplice. O duză uzată, o presiune incorectă sau o distribuție neuniformă pot compromite chiar și un tratament bine calculat.

Inspecția tehnică periodică a echipamentelor de stropit nu este doar o obligație administrativă, ci reprezintă un instrument prin care pot fi reduse pierderile, poate fi îmbunătățită eficiența tratamentelor și limitată aplicarea inutilă a produselor de protecție a plantelor.

„Pentru fermier, ecuația este simplă: un utilaj verificat înseamnă o aplicare mai precisă, costuri mai bine controlate și o protecție mai eficientă a culturii. Eficiența unui tratament nu depinde doar de produsul de protecție a plantelor folosit, de doză sau de momentul aplicării. La fel de important este echipamentul care îl aplică. O mașină de stropit cu duze uzate, presiune neuniformă, pierderi sau componente reglate incorect poate distribui neuniform soluția: prea puțin în unele zone, prea mult în altele. Aceasta înseamnă costuri mai mari, tratamente mai puțin eficiente și un risc crescut pentru mediu. De aceea, mașinile și instalațiile de stropit folosite în activitatea agricolă sunt supuse inspecției tehnice periodice”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

Inspecția periodică a echipamentelor profesionale de aplicare a produselor de protecție a plantelor este o obligație a tuturor statelor din Uniunea Europeana, fiind prevăzută de Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, transpusă în legislația națională prin OUG nr. 34/2012.

După anul 2020, intervalul dintre inspecții nu poate depăși trei ani, iar echipamentele noi trebuie inspectate cel puțin o dată în primii cinci ani de la achiziție. În România, Autoritatea Națională Fitosanitară este instituția responsabilă cu această activitate.

Peste 5.000 de echipamente inspectate pe an

Datele ANF arată o creștere puternică a activității de verificare.

Sursa: ANF, 2021 - 2025

Dacă în anul 2021 s-au verificat 770 de echipamente de stropit, anul trecut, în 2025, au fost verificate 5.064. În numai doi ani, numărul echipamentelor inspectate a crescut de aproape cinci ori, ceea ce arată extinderea semnificativă a capacității de control tehnic.

Potrivit ANF, ritmul se menține și în 2026. Activitatea de verificare a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor a început pe 23 februarie, iar până la 14 august au fost verificate 1.842 de echipamente, folosind cele șase centre mobile aflate în prezent în dotarea ANF.

Ce verifică inspecția

Principiul este similar unei inspecții tehnice auto, conform ANF: „Faptul că un utilaj funcționează nu înseamnă automat că funcționează corect”. În cadrul inspecției sunt urmărite elementele care influențează siguranța și precizia aplicării: starea echipamentului, eventualele pierderi, sistemele de distribuție, pompa, manometrul, conductele și duzele.

„Obiectivul este simplu: cantitatea stabilită de produs să fie distribuită cât mai uniform și exact pe suprafața tratată. Pentru fermier, aceasta este și o problemă economică. O diferență aparent mică de aplicare, repetată pe sute sau mii de hectare, poate însemna cantități importante de produs utilizate inutil sau, dimpotrivă, o protecție insuficientă a culturii”, explică ANF.

Prin centrele mobile, inspecția se apropie de fermieri

Autoritatea Națională Fitosanitară își extinde infrastructura de inspecție. Astfel, ANF își mărește rețeaua de la 6 la 28 de centre mobile, prin adăugarea a încă 22 de unități, în cadrul Programului RAPID, finanțat prin Banca Mondială.

Procesul este în derulare, iar cele 22 de autoutilitare au fost deja achiziționate, livrate și inscripționate, iar în următoarele săptămâni urmează să fie dotate cu aparatura necesară și distribuite în teritoriu. Se estimează că dotarea completă a noilor centre mobile va fi finalizată până în prima parte a lunii septembrie.

„Extinderea contează mai ales dintr-un motiv practic: utilajele agricole sunt dificil și costisitor de transportat pe distanțe mari. Prin centrele mobile, inspecția se apropie de fermieri, ceea ce reduce timpul și costurile verificării și permite o acoperire mai bună a zonelor agricole”, subliniază ANF.

Fermierii și toți utilizatorii care dețin echipamente de aplicare a produselor de protecție a plantelor au obligația să facă inspecția tehnică periodică a utilajelor de stropit cel puțin o dată la trei ani, iar pentru echipamentele noi o dată în primii cinci ani de la achiziție.

Verificarea utilajelor se face la centrele de inspecție ale ANF, inclusiv la centrele mobile care se deplasează în teritoriu. În urma verificării se obține un document care atestă că echipamentul corespunde tehnic, valabil până la următoarea inspecție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!