Răspunsul la întrebarea din titlu ar putea fi școala și oamenii învățați. Dezvoltarea personalității, cunoașterea și formarea de abilități pot fi acumulate în școală. Totodată, prin educație, integrarea în societate este mult mai lină. Prin învățare, oamenii dobândesc competențe și acumulează experiențe care le modelează viața. Cu rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, am discutat despre viitorii antreprenori ai României, despre nevoia de forță de muncă specializată, despre digitalizarea din ce în ce mai prezentă inclusiv în sectorul agroalimentar. Crizele cu care ne confruntăm și posibilele soluții sunt, de asemenea, subiecte atacate în rândurile de mai jos. Dar, înainte să porniți citirea interviului, vă invităm să-l cunoașteți pe omul Nicolae Istudor (57 de ani), născut și crescut în județul Buzău, în satul Grăjdana, comuna Tisău. A absolvit liceul economic, după care a urmat Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului (ASE), pe care a terminat-o ca șef de promoție și, pas cu pas, a urcat treptele ierarhice de promovare. Până la absolvirea facultății se vedea muncind la o fermă, ca economist ori șef de exploatație. A venit Revoluția, s-au deblocat posturile în învățământ și astfel Nicolae Istudor a ales această cale pe care-l găsim și astăzi. Este căsătorit și are doi băieți.

De ce vin tinerii la ASE?

Nicolae Istudor: Tinerii în ziua de astăzi doresc să devină antreprenor. Noi avem un studiu făcut şi principalul motiv pentru care vin la ASE este că doresc să devină antreprenori. Sigur, nu toţi vor ajunge antreprenori, dar noi sperăm ca cei mai mulţi din ei să devină antreprenori şi să lucreze în interesul economiei naţionale, pentru că statul român face eforturi, apropo şi de discuțiile din ultimul timp despre burse. Suntem unul dintre puţinele state din Europa şi din lume care acordă burse studenţilor şi elevilor. Nu că ar fi rău, dar ideea este că poate ar trebui să schimbăm sistemul de acordare a burselor.

În cadrul ASE București avem 13 facultăţi, în acest an oferta fiind destul de generoasă, cu 3.000 de locuri pentru studenţii din România la buget şi 130 de locuri pentru românii de pretutindeni, un total de 3.130 locuri la buget. Per total avem o ofertă de 7.200 de locuri, adică avem foarte multe locuri şi la taxă, pentru că de acolo ne completăm veniturile. Universitatea noastră are o finanţare dublă, o finanţare de la Ministerul Educaţiei, de la bugetul statului, precum şi o finanţare din venituri proprii. Ceea ce primim de la bugetul statului nu acoperă decât 75% din fondul de salarii, ca atare trebuie să găsim soluţii pentru a face veniturile, astfel încât să acoperim bugetul. Sigur că locurile sunt structurate în funcţie şi de domeniile prioritare, avem două domenii prioritare, cibernetică-statistică şi informatică economică, şi, respectiv, economie agroalimentară şi a mediului, iar aici ne apropiem un pic de prima dragoste a mea, pentru că eu sunt absolvent de Economie agrară şi mă bucură faptul că în ultimul timp absolvenţii de liceu aleg această facultate ca primă opţiune. Pe lângă cele două domenii prioritare, avem o facultate care creşte frumos în ultimul timp, este vorba de Administrarea afacerilor, cu predare în limbi străine, engleză, franceză şi germană. Spun că această facultate creşte frumos pentru că am dublat numărul de locuri, ce e drept, la taxă, şi se ocupă toate, cu medii destul de bune. Celelalte facultăţi sunt facultăţi vechi, care pregătesc economişti de bază, cum ar fi finanţe, contabilitate, relaţii economice internaţionale, economie teoretică şi aplicată, avem cea mai tânără facultate de drept din România, pe care am înfiinţat-o acum cinci ani şi am acreditat-o anul acesta, ceea ce înseamnă că, din acest an universitar, absolvenții vor susţine lucrarea de licenţă la noi în universitate.

Avem, de asemenea, un program frumos de management şi de marketing, adică suntem direcţionaţi într-o formă diversificată de pregătire şi, bineînţeles, un domeniu pe care noi trebuie să-l exploatăm mai mult în viitor, este vorba de business şi turism. Această secţie de turism şi ea creşte frumos şi eu cred că România are nevoie de specialişti în turism.

Avem facultăţi care au limbi de predare şi în română, şi în engleză. Adică, din totalul programelor, 20% din programe şi din studenţi sunt incluşi în forma de pregătire cu predare în limbi străine, atât la licenţă, cât şi la masterat.

Sunt studenţi români care se pregătesc în limbile străine. Aveți și studenți străini? În ce procent?

Nicolae Istudor: Din cei 24.640 de studenţi, peste 1.200 sunt studenţi străini. Vorbim de studenţi care vin din afara Europei, studenţi care vin din bazinele noastre vechi – Asia, Africa. Din toată lumea. Şi trebuie să recunoaştem că ne ajută foarte mult aici, pentru a atrage către noi aceşti studenţi, şi poziţia în clasamentele europene. Mi-aduc aminte, în 2016 când am venit prima dată la conducerea ASE, nu aveam prea multe solicitări, pentru că nu eram în clasamentele internaţionale. N-aveam solicitări din afară. Astăzi, avem. Asta înseamnă că străinii se uită pe clasamentele internaţionale, iar noi stăm bine din punctul acesta de vedere. Ştiţi bine că în clasamentul Times Higher Education, unul dintre cele mai complexe clasamente internaţionale, suntem pe prima poziţie în România de șase ani, undeva în primele 800 de universităţi din lume pe tot ce înseamnă clasamentul complet şi pe poziţia 201 din punctul de vedere al obiectivelor de dezvoltare durabilă. Adică poziţii destul de bune şi ne străduim să rămânem acolo, chiar să înaintăm în clasament.

Academia de Studii Economice București este una dintre beneficiarele fondurilor europene. Ce proiecte cu bani europeni derulați?

Nicolae Istudor: Avem mai multe categorii. Vreau să vă spun că în 2009, când a fost prima perioadă în care s-au depus proiecte, ASE a depus foarte multe. La vremea aceea era responsabil cu fondurile europene profesorul Dumitru Miron, care fusese secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi ştia foarte bine fenomenul. Am depus multe proiecte, în ideea că poate nu le vom câştiga pe toate. Şi totuși am câştigat atât de multe proiecte, încât a trebuit să deschidem o linie de finanţare. Bine, şi finanţarea era mai dificilă atunci, nu se dădea prefinanţare, plăţile se făceau la luni, poate chiar la un an după ce depuneam cererea de finanţare şi aşa mai departe. Şi a trebuit să deschidem linie de finanţare. Acum ne organizăm aşa de bine, încât şi prin sistemul de prefinanţare, dar şi prin alte sisteme de finanţare, găsim surse, astfel încât să ducem la bun sfârşit proiectele.

Aş împărţi pe mai multe categorii proiectele. Cele mai importante sigur că sunt proiectele care se adresează studenţilor, şi aici vorbim de proiecte de practică, de proiecte care se adresează sistemelor de informatizare, digitalizare, de proiectul care este foarte important pentru masteratul didactic şi pentru tot ceea ce înseamnă pregătirea din sistemul educaţional, proiectele noi care acum o lună au început şi din care dorim să obţinem profesori de liceu mai bine pregătiţi. Adică, a fost foarte bună ideea Ministerului Educaţiei când a optat pentru astfel de soluţii. Găsim proiecte de cercetare, finanţate atât prin UEFISCDI, dar şi prin PNRR.

Una dintre liniile de finanţare, foarte interesantă, vizează proiectele aşa-numite I8, care înseamnă cercetare cu echipe mixte, echipe la care coordonatorul este un expert străin, condiţiile au fost destul de dure, noi am preferat să selectăm şi să aducem aceste proiecte şi am câştigat 8 proiecte, înseamnă peste 12 milioane de euro în total, din care am adus colegi de-ai noştri care predau în străinătate, i-am atras. Ei oricum veneau acasă, dar eu cred că acum vin cu mai multă tragere de inimă când vin şi cu un proiect de a lucra cu echipe de cercetători, mai ales cu tineri asistenţi, lectori, pentru a-i orienta pe acest drum al cercetării.

Mai avem proiectele de infrastructură, la care ţinem foarte mult, dorim să modernizăm instituţia.

Avem şi lucrări care vizează modernizarea de laboratoare, avem proiecte care vizează modernizare de clădiri, cum este corpul Moxa B, de foarte mult timp el fiind dezafectat, am dori să-l readucem în circuit.

Şi continuăm să depunem proiecte, suntem în evaluare cu un proiect de la Şerban Vodă, este o clădire cu bulină roşie, adică cu risc seismic ridicat, şi noi sperăm să câştigăm proiectul, astfel încât să putem să readucem în acea clădire Facultatea de Administraţie Publică, pentru că ei acolo s-au înfiinţat şi acolo au stat până când a trebuit să-i mutăm. Şi proiectul acela este frumos, este o bijuterie.

Performanță prin forţă de muncă înalt calificată

Domnule rector, agricultura nu vă e străină deloc, îi știți plusurile și mai ales minusurile. Un subiect mult discutat este digitalizarea agriculturii...

Nicolae Istudor: Sigur că, în acest moment, nu mai putem discuta despre munca fizică în agricultură. Este şi o anomalie, uitându-ne la populaţia ocupată în agricultură, că este mare. Şi de acelaşi randament, productivitatea muncii, ca indicator de calitate, nu este chiar bună, ba chiar este destul de slabă. Adică suntem pe penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei. De ce? Pentru că, după părerea mea, nu aceea este populaţia ocupată în agricultură, acolo se ascunde şi un şomaj mascat. Dar e o altă discuţie.

Deci, practic, dacă ne dorim să devenim competitivi, trebuie să acordăm atenţie maximă la o serie de soluţii moderne, printre care şi aceste aspecte legate de utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură. Ştiţi că am fost împreună la lansarea laboratorului nostru de la Economie agroalimentară şi a mediului, şi acolo am văzut cum, prin intermediul senzorilor, ştiam cât trebuie să aibă planta, câtă umiditate trebuie să aibă, în ce situaţie se află, care este stadiul de vegetaţie. Sigur că este un sistem costisitor, şi aici este o presiune mare pe fermier, pentru că va trebui să găsească sursa de finanţare. Dar, cu tact şi cu un program de finanţare la care să participe şi Ministerul Agriculturii, pentru că aici trebuie să intervină ministerul, prin politici şi sisteme de finanţare, să se ajungă astfel încât să putem să extindem aceste sisteme. Pentru că randamentele şi rezultatele, eficienţa economică, sunt indicatori care determină competitivitatea. Or, noi, fără competitivitate, de produse şi de fermieri, şi de organizaţii din zona agroalimentară, nu putem să ne păstrăm pe piaţa europeană.

Competitivitatea e legată de calitate şi de cost. Ambele, şi calitatea, şi costul, necesită investiţii, inclusiv în această soluţie de informatizare şi de digitalizare, de modernizare tehnologică, care sigur că este costisitoare.

Aş mai aduce în discuţie un sistem de monitorizare a trasabilităţii. Să ştiţi că nu vorbesc prostii, acest sistem de monitorizare a trasabilităţii, dacă s-ar implementa, părerea mea este că am avea de-a face şi cu limitarea importurilor, cu reducerea deficitului de balanţă de comerţ exterior şi cu asigurarea unor produse mai sănătoase pentru cetăţenii României. Sunt lucruri legate. Am atins problema monitorizării trasabilităţii pentru că există proiecte, chiar noi, la ASE, am făcut pe sectorul vitivinicol şi pe sectorul creşterii porcinelor, de ani buni, şi sistemele sunt la Ministerul Agriculturii, probabil că ele pot fi găsite acolo şi îmbunătăţite, aduse la zi şi folosite. Şi acolo înseamnă un cost suplimentar, dar măcar am şti ce mâncăm şi că mâncarea este sănătoasă. Este şi un obiectiv al Politicii Agricole Comune, siguranţa şi sănătatea alimentelor. Cu toţii trebuie să urmărim aceste lucruri, pentru că altfel vor creşte cheltuielile din Sănătate. Pentru că, dacă nu mâncăm sănătos, ne vom îmbolnăvi.

Toate aceste sisteme noi, digitale, au nevoie de oameni cu o pregătire profesională adecvată. Cum stăm la acest capitol?

Nicolae Istudor: Aţi atins şi problema legată de pregătire profesională. Să ştiţi că pe mine mă bucură două aspecte legate de relaţia cu mediul economico-social. Noi ne-am propus, echipa pe care o conduc, deşi s-a mai schimbat pe alocuri din 2016, să fim deschişi, să fim o universitate deschisă şi să lucrăm împreună cu reprezentanţii mediului economico-social şi cu cei din zona politică, astfel încât să găsim soluţii fundamentate ştiinţific la problemele cu care se confruntă economia României. În agricultură avem suficiente probleme, avem şi proiecte în sensul acesta, proiecte finanţate de către firme, anul trecut am avut vreo 15 proiecte în valoare de 1,5 milioane euro, destul de interesant, am dat câteva soluţii, sper să le şi folosească cei care au finanţat proiectele. Deci mă bucură această colaborare, noi suntem deschişi, au venit organizaţiile economice, facem conferinţe, facem mese rotunde, facem fel de fel de întâlniri, Aula Magna a ASE în fiecare zi este plină, şi se dezbat problemele. Au venit şi absolvenţi de-ai noştri, pentru că de ei vorbim, nu vin întâmplător, au venit absolvenţi de-ai noştri care au funcţii de conducere şi ne-au ajutat în modernizarea laboratoarelor, în sprijinirea studenţilor, acordare de locuri de internship şi aşa mai departe, dar au venit şi cu aceste propuneri de pregătire continuă a angajaţilor din sistem.

Unul dintre marile proiecte pe care l-am pornit cred că de la finalul anului 2024 este cel cu Clubul Fermierilor Români, care vizează chiar această componentă a digitalizării, informatizării în sectorul agricol.

Cursuri postuniversitare, masterat?

Nicolae Istudor: Da, un curs postuniversitar pe care îl organizăm împreună. Cum am făcut şi cu alte organizaţii. Experţii din ASE şi experţii din zona practică, pentru că noi considerăm că toți trebuie să ne folosim expertiza, astfel încât să aducem nu numai copiii fermierilor, ci şi angajaţii, care sunt la început sau au oarecare vechime, dar mai trebuie să-şi mai îmbunătăţească anumite cunoştinţe. Pentru că, până la urmă, ce spuneam despre competitivitate, calitate şi costuri performante, nu le putem obţine fără forţă de muncă înalt calificată. Iar dacă am trecut prin crize, şi aţi văzut că am avut poate prea multe crize în ultimul timp – am început cu criza COVID, cu criza energetică, cu războaiele care se întreţin, cu criza economică şi toate pe care le-am mai avut – Doamne, fereşte! să ajungem într-o criză acută de forţă de muncă înalt calificată, pentru că celelalte crize aţi văzut, de bine, de rău le depăşim, 2, 3, 5 ani, nu se ştie, dar le depăşim. Cum am depăşit-o şi pe cea din 2009, o depăşim şi pe aceasta, pentru că sunt cicluri pe care trebuie să le parcurgem şi trebuie să fim mai atenţi la luarea deciziilor, mai ales pe zona economică.

Dar, dacă ajungem într-o criză acută de forţă de muncă calificată, această criză nu va trece într-o perioadă scurtă. Asta înseamnă un ciclu mult mai larg, dacă luăm din zona în care intră în clasa I până ajunge cu studii superioare, ţine minimum 15 ani. Adică foarte mult ar însemna o astfel de criză. Şi trebuie să fim atenţi, astfel încât toţi responsabilii de această pregătire profesională să aducem contribuţii, astfel încât să menţinem trează intenţia acestor copii de a învăţa. Şi să ştiţi că, faţă de ce am văzut eu în lume, încă avem la această vreme copii care vor să înveţe. Sigur, a crescut numărul de locuri. Pe vremea noastră, dacă luăm strict Facultatea de Economie agroalimentară şi mediu, eram 75 în serie. Atâţia absolvenţi am fost. Acum avem peste 300. E clar că sunt mulţi, dar din ei trebuie să-i alegem pe cei care sunt cei mai buni, şi eu vă spun că sunt 50-60, fără doar şi poate, pe care anual economia României se poate baza, astfel încât să putem să ajungem la obiectivele pe care ni le-am propus.

„Dacă merge bine ţării, o să ne meargă bine la toţi”

Suntem într-un moment de criză economică. Asistăm la o serie de măsuri pe care Guvernul le ia în acest moment, greu de suportat de populație. Uitându-ne la agricultură, observăm că tot ceea ce producem, materia primă, pleacă în afară, fiind și prost plătită. Ce e de făcut, din punctul dvs. de vedere?

Nicolae Istudor: Aş începe de la o cifră care sigur spune totul. Şi nu este o cifră trecătoare, întâmplătoare. În anul 2024, balanţa de comerţ exterior pentru produse agroalimentare este deficitară cu 3,4 miliarde de euro. Şi atunci, noi trebuie să ne punem un semn de întrebare. România are un potenţial fantastic agricol, agroalimentar. Şi atunci, de ce ajungem la astfel de situaţii? Noi am făcut o analiză, pentru că avem un program prin care, din banii primiţi de la Ministerul Educaţiei pentru cercetare, există o sumă de 100 de milioane alocată pe an pentru toate universităţile, nouă ne revin 3,5 milioane. Alocăm câte 100.000 de lei pentru fiecare facultate care primeşte o temă de cercetare, dar din mediul de afaceri. De la minister, organizaţii publice sau private. Şi noi, Facultatea de Economie agrară, acum un an am avut acest proiect cu măsuri de echilibrare a balanţei de comerţ exterior. De aceea ştim cifrele. Şi mă uitam pe categorii de produse. Nu avem decât cinci categorii de produse unde avem excedent, şi aici avem la cereale, aşa este de ani buni, avem la animale vii, la floarea-soarelui, pentru că e vorba de plante uleioase, şi mai avem la tutun şi produse din tutun. Şi mai sunt alte produse de vreo 7 milioane euro, dar cel mai mare excedent îl avem pe cereale. Restul, la toate celelalte produse, deficit. Pe care putem să le producem noi. Şi nu carne. Carnea are peste 2 miliarde.

Atunci, spunem aşa: exportăm cereale, din păcate unele sunt luate direct din câmp, la recoltare, pentru că n-avem depozite, iar depozitele – nu vreau să vorbesc cu păcat şi să nu fiu înţeles greşit că ar fi ceva în neregulă – nu sunt depozite româneşti. Ele sunt depozite ale unor firme străine şi acele cereale se duc în ţările acelea, cu această chestiune legată de faptul că valoarea adăugată este foarte mică la materie primă. În loc să le folosim pentru creşterea animalelor. Noi spunem numai de industrializare, dar haideţi să vedem în istoria agriculturii cât de reprezentativ este sectorul zootehnic. Noi am pierdut foarte mult pentru faptul că n-am mai investit în zootehnie. Eu ţin minte subvenţia, prin 2001-2004, când eram secretar de stat în Ministerul Agriculturii: ajunsesem să echilibrăm: 50% pe producţie vegetală, 50% pe creşterea animalelor. Aici trebuie văzut. Pe două canale trebuie lucrat. Sigur, industrializarea fără doar şi poate, dar ea presupune şi industrializare de produse zootehnice, care înseamnă valoare adăugată şi mai mare, că vine valoarea adăugată de la materia primă pe producţie vegetală, valoare adăugată de la creşterea animalelor, continuă cu industrializarea şi se închide cu distribuţia, unde în acea zonă găsim şi profiturile cele mai mari. Şi atunci, trebuie realizată o înţelegere pe întreaga filieră a produsului. În această filieră toată, cel care pierde, din păcate, este fermierul şi aici nu este în regulă. În ultimul timp, prin proiectele astea pe care le-am avut cu supermarketurile, am avut vreo trei proiecte cu marile supermarketuri din România, sunt interesaţi, au constatat că şi pentru ei este avantajos să vândă produse româneşti.

Vedeţi, partea aceasta de comercializare este o altă problemă. Poate că ar trebui ca producătorii să se asocieze real, să-și întemeieze cooperative, să-și deschidă propriile magazine...

Nicolae Istudor: Știți bine, sunt o serie de sechele legate de cooperative. Dar, cei care au trăit cooperativizarea, din păcate, nu mai sunt printre noi. Ar trebui să gândim în viitor. Cooperativa nu va mai fi niciodată confiscată de stat. Dar la fel de adevărat este că trebuie să avem un management performant, să aducem oameni pregătiţi în zona marketingului, cooperativa care să se ocupe, după părerea mea, de studii de piaţă, de contractare, iar în spate să aibă producţia, iar producătorul să înţeleagă că el nu poate să pună la întâmplare numai cereale, pentru că ştie că exportă în pierdere, cum spuneţi, ci trebuie să facă o structură a culturilor, respectiv o structură în ce priveşte zootehnia şi tot ce înseamnă furnizare de materie primă pentru industria alimentară. Pentru că, vedeţi, noi vorbim de costuri competitive, pentru că preţul e fixat la piaţă. De aceea vorbesc eu de cost. Fiecare dintre noi, dacă ar avea afaceri în industria alimentară, în agricultură sau în distribuţie, are un cost. Preţul este la piaţă. Dacă avem costul sub preţ, atunci suntem performanţi. Şi atunci, acest cost trebuie să vedem noi cum reuşim să-l optimizăm. Pentru că, după ştiinţa mea, avem capacităţi de procesare, chiar moderne. Ele au început să se modernizeze de la programul SAPARD, apoi cu tot ce înseamnă programe de dezvoltare rurală. Dar cred că n‑am dimensionat bine capacităţile de procesare. Şi atunci, gradul de utilizare al capacităţii de procesare nu este cel optim. Nu zice nimeni să fie sută la sută, nu zice nimeni să se mai lucreze în trei schimburi, ca pe vremea lui Ceauşescu, n-ai cum. Este imposibil. Dar măcar într-un schimb să utilizăm 80%, 85%, 90% grad de utilizare a capacităţii de producţie, pentru că obţinem cel mai mic cost pe unitatea de produs. Pe măsură ce se reduce gradul de utilizare a capacităţii de producţie, costul fix mediu creşte, şi atunci costul total creşte şi ne duce în afara pieţei.

Punctele de sacrificare, micile făbricuţe de procesare locale, pot determina o dezvoltare mai bună la nivel regional?

Nicolae Istudor: Da. Tot în sistem cooperatist, tot în sistem organizat. UE a găsit o denumire ca să mute atenţia dinspre cooperative, le-a zis „grupuri de producători”. E tot aia, grup de producători nu înseamnă altceva decât cooperativă. Deci tot printr-un sistem de asociere prin care să se strângă mai mulţi la un loc, ca să poată să aibă ce procesa. Şi sigur că aici totul trebuie să fie şi controlat. Adică noi trebuie să realizăm că nu se poate vinde nimic pe piaţă decât sub control sanitar-veterinar. Altfel nu reuşim. Haideți să nu luăm din lumea europeană sau din toată lumea numai ce ne convine nouă, ci să luăm ceea ce se pliază pe economia noastră şi care e în avantajul României, pentru a ajunge la a nu mai avea balanţă de comerţ exterior deficitară. Am văzut măsurile, astea sunt, n-avem ce face, ele sunt de urgenţă, de o stare foarte delicată a economiei, dar noi dacă nu ne gândim pe viitor să producem, că dezvoltarea noastră, creşterea PIB-ului, este prin importuri, nu prin producţia noastră. Că, dacă ar rămâne banii şi profiturile aici, s-ar investi şi atunci economia s-ar dezvolta. Noi degeaba mergem numai pe reduceri de cheltuieli şi pe creşteri de taxe. Trebuie să gândim programe de susţinere a producţiei interne, a producţiei agricole sau a ceea ce putem să producem noi. Nu e normal să importăm ceea ce putem să producem noi. Dacă se uită cineva în „Cartea produsului” a lui Parpală, cel mai mare specialist în economie agrară din sud-estul Europei înainte de 1989, recunoscut de Europa, nu de noi, spunea aşa: producţia agricolă a României trebuie să fie remanentă. Producem ce este necesar, surplusul îl exportăm şi importăm numai ce nu putem produce. E total valabil. Este scris de un om de dinainte de 1989, dar să ştiţi că n‑are prefaţă în care să-l laude pe Ceauşescu. Dacă vă uitaţi pe acea carte, eu am de gând să o public în mai multe volume şi să le transmit că ceea ce a scris profesorul înainte de 1989 se justifică la vremea asta. Eu am lucrat şi într-o organizaţie, mi se spunea adeseori că „teoria ca teoria, practica ne omoară”. Sunt bune amândouă. Teorii, principii economice trebuie să le ştim şi să le aplicăm în practică. Nu pot funcţiona una fără alta. Dacă noi îi învăţăm pe copii numai teorie, nu e destul. De aceea noi facem practică şi la programul de licenţă, dar la masterat avem foarte mulţi din mediul de afaceri. Pe anumite teme, ei vin şi explică de la firul ierbii, din procesul de producţie, de la locul de muncă. Locurile de practică, la fel, le negociem foarte clar, şi cu Ministerul Agriculturii, dar şi cu organizaţiile cu care avem parteneriate, astfel încât copiii să meargă acolo şi să vadă cu ochii lor. Aşteptăm cu mare interes, deşi tragem de ea din 2009, să intrăm şi noi în posesia Staţiunii de Sfeclă de Zahăr şi Substanţe Dulci de la Fundulea, e pe circuit pentru semnături, astfel încât să avem bază de practică pentru copiii de la economie agrară, să mergem acolo şi să le arătăm efectiv activităţi de producţie, laboratoare şi tot ce înseamnă cercetare.

Care ar fi, în opinia dvs., soluţiile de rezolvare a crizei actuale, şi economice, dar cu deosebire pentru agricultura României?

Nicolae Istudor: Soluţiile nu se găsesc de azi pe mâine şi nu le poate da un singur om. Din analizele pe care le-am făcut noi, pentru că orice soluţie trebuie să aibă în spate analize, și aş pleca de la ce am discutat puţin mai devreme, cu acest deficit pe balanţa de comerţ exterior la produsele agroalimentare. Să facem în aşa fel şi să avem programe prin care să producem noi ceea ce putem produce în interior şi să nu mai importăm. În agricultură, aş pune un accent foarte mare şi i-aş sprijini foarte mult pe tinerii fermieri. Trebuie ca noua generaţie să preia frâiele afacerilor în agricultură, astfel încât să asigurăm că acest sector, care este cu un potenţial fantastic, să contribuie nu doar la echilibrarea balanţei de comerţ exterior, ci să avem excedent, adică să putem să acoperim deficite din altă parte. Apropo de deficit, ştiţi că, la nivel de România, avem peste 33 de miliarde de euro, la toate produsele. Deci, practic, 10% din deficit îl avem în agricultură, ceea ce nu este în regulă. Accentul pe tineri pregătiţi trebuie pus în toate domeniile de activitate. Noi avem un program foarte bine pus la punct, astfel încât să-i selectăm pentru doctorat pe cei mai buni absolvenţi de la programele de doctorat, să-i putem lua şi în echipele de cercetare şi să-i putem ţine în învăţământ, să asigurăm viitorul acestei universităţi.

O altă soluție pe care aş vedea-o, de data aceasta mă gândesc la economie în general. Ar trebui să se ţină cont mai mult de către decidenţii politici de părerile avizate, de soluţii care sunt fundamentate ştiinţific. Sigur, sunt o serie de măsuri pe care trebuie să le luăm rapid, dar ele sunt temporare. Ar trebui supuse analizei, după care să se ia o decizie în funcţie de soluţii fundamentate, fără patimă politică. Şi… să dea Dumnezeu să fim mai uniţi, românii să nu fie dezbinaţi. Acum alegerile s-au terminat, sunt funcţiile bine stabilite în stat, după părerea mea n-avem ce să comentăm, trebuie să-i respectăm pe cei care sunt în funcţie şi toţi să participăm la bunul mers al ţării, că, altfel, să ştiţi că din afară nu vin soluţii neapărat care să ne ajute pe noi. Am trăit acolo şi am văzut. Când ne duceam pe la Bruxelles, ne dădeau soluţii care sunt general valabile. Soluțiile bune trebuie să le găsim noi, în interior. Noi trebuie să avem grijă să ne rezolvăm problemele în interior, că ne va fi bine la toţi. Dacă merge bine ţării, o să ne meargă bine la toţi.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

În cadrul celei de-a 9-a ediții a Global Food Forum, organizată de Farm Europe, dezbaterile au reunit aproximativ 200 de fermieri și reprezentanți ai lanțului agroalimentar european, în prezența comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen, precum și a miniștrilor agriculturii din Franța – Annie Genevard, Italia – Francesco Lollobrigida și Polonia – Stefan Krajewski, alături de mai mulți membri ai Parlamentului European.

La Global Food Forum au participat din partea Forumului APPR Alina Crețu – director executiv și Cristina Cionga – director adjunct, care au transmis mesajul organizației: „Agricultura este un pilon al autonomiei strategice a Uniunii Europene, iar viitorul său nu poate fi lăsat la discreția unor politici fragmentate sau subfinanțate”. Dincolo de bugetul „ring-fenced” de 300 miliarde euro propus pentru PAC, s-a subliniat necesitatea identificării a încă 120 miliarde euro pentru a susține investițiile structurale necesare adaptării și creșterii competitivității agriculturii europene.

În cadrul sesiunilor de lucru, Forumul APPR a subliniat că, dincolo de obiectivele generale privind decarbonizarea, digitalizarea sau bioeconomia, există două priorități absolut strategice pentru perioada 2028–2034: apa și gestionarea riscurilor.

Infrastructura de irigații și adaptarea la schimbările climatice

Forumul APPR a argumentat că fără o politică europeană coerentă și ambițioasă privind apa, autonomia alimentară și competitivitatea UE sunt puse în pericol. „Schimbările climatice au transformat episoadele de secetă și de exces hidric în realități recurente, iar investițiile în infrastructura de irigații, retenția apei, modernizarea sistemelor existente și eficiența utilizării resurselor trebuie să devină o prioritate strategică la nivel european”, a punctat Alina Crețu.

Nu este vorba doar despre adaptare climatică, ci despre securitate alimentară și stabilitate economică. Forumul APPR a susținut lansarea unei strategii europene integrate pentru apă în agricultură, finanțată atât prin PAC, cât și prin instrumente complementare (InvestEU, BEI, fonduri structurale), cu indicatori clari de performanță și criterii unitare la nivel UE.

Gestionarea riscurilor și a crizelor majore

Consolidarea mecanismelor europene de gestionare a riscurilor a fost un alt subiect abordat de Forumul APPR în cadrul Global Food Forum. „Solidaritatea europeană este mult mai eficientă și mai puțin costisitoare decât abordările fragmentate național”, a argumentat Cristina Cionga, care a adăugat că, rezerva de criză este un pas pozitiv, dar insuficient fără mecanisme clare și automate de declanșare; fără definirea responsabilităților între fermier, stat membru și UE; fără instrumente financiare robuste pentru acoperirea riscurilor climatice, geopolitice și de piață; cât și fără stabilitate bugetară pe termen lung pentru a proteja investițiile agricole.

Forumul APPR susține că lipsa predictibilității în gestionarea crizelor descurajează investițiile, afectează capitalizarea fermelor și fragilizează lanțurile agroalimentare europene.

„Este relevant faptul că atât comisarul Hansen, cât și miniștrii agriculturii invitați, din Franța, Italia și Polonia, au mers convergent către aceleași două direcții strategice: investiții în apă și consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor. Această convergență politică este un semnal important în perspectiva negocierilor pentru PAC 2028–2034. Rămâne esențial de urmărit în ce măsură aceste priorități se vor reflecta concret în: structura viitorului buget PAC; alocările dedicate investițiilor în infrastructura de irigații; arhitectura instrumentelor de gestionare a riscurilor; menținerea caracterului comun al PAC, evitând fragmentarea în 27 de strategii concurente”, spune Cristina Cionga.

Pentru Forumul APPR, miza este clară: fără investiții strategice în apă și fără un sistem european solid de gestionare a riscurilor, obiectivele privind creșterea producției, autonomia strategică și tranziția climatică rămân declarații politice, nu realități economice. PAC 2028–2034 trebuie să transforme aceste priorități în instrumente operaționale concrete.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Copa-Cogeca a publicat un document de poziție privind valorificarea lânii, prin care subliniază că lâna este tratată din ce în ce mai mult ca o povară, în ciuda oportunităților de utilizare a acesteia. Organizația fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană solicită factorilor de decizie din UE să elimine barierele de reglementare care împiedică în prezent exploatarea pe deplin a lânii ca resursă agricolă durabilă, circulară și regenerabilă.

Potrivit Copa-Cogeca, deși lâna este regenerabilă și biodegradabilă, fermierii și cooperativele din UE se confruntă cu obstacole juridice și administrative semnificative. În conformitate cu legislația UE, în special Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 privind subprodusele de origine animală, lâna brută provenită de la animale sănătoase este clasificată într-un mod care impune constrângeri disproporționate asupra manipulării, comercializării și utilizării acesteia.

Prin urmare, lanțul valoric european al lânii a slăbit considerabil, iar prețurile s-au prăbușit, adesea nereușind să acopere nici măcar costurile de bază cu tunsul. Capacitatea limitată de prelucrare a UE și închiderea principalelor piețe de export au agravat situația, ducând la stocarea în ferme și la eliminarea pe scară largă a lânii, ca deșeu. Acest lucru este nesustenabil din punct de vedere economic și contradictoriu din punct de vedere ecologic, având în vedere Strategia UE privind Bioeconomia și Economia circulară.

Recomandările Copa și Cogeca vizează deblocarea potențialului neexploatat al lânii prin încurajarea comercializării și valorificării acesteia, revizuirea clasificării sale juridice, încurajarea utilizării lânii în fermă (mulcire, fertilizare, materiale izolatoare etc) și sprijinirea inovării și dezvoltării lanțului valoric. Aceste măsuri ar transforma lâna dintr-o daună într-un coprodus valoros, contribuind la sănătatea solului, la sustenabilitatea exploatațiilor agricole și la obiectivele Pactului Verde, subliniază Copa-Cogeca în documentul său de poziție.

Prin eliminarea barierelor juridice inutile, UE poate transforma o problemă din ce în ce mai mare într-o oportunitate pentru o agricultură durabilă. În concluzie, Copa-Cogeca solicită acțiuni concrete în cadrul Strategiei UE pentru Bioeconomie și al viitoarei Strategii europene pentru sectorul zootehnic.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, organizația din România membră a Copa-Cogeca, susține demersul și solicită autorităților europene și naționale să trateze acest subiect cu prioritate.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru intervenția DR-19 „Investiții neproductive la nivel de fermă” se deschide pe 3 martie 2026 și se închide pe 30 aprilie 2026, sau după epuizarea fondurilor alocate, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 11,76 milioane de euro, finanțarea fiind 100% nerambursabilă și putând ajunge până la 200.000 euro per beneficiar.

De pildă, fermierii care doresc înființarea perdelelor naturale de protecție pentru culturile agricole beneficiază de 200.000 euro.

Prin intervenția DR-19 se pot finanța următoarele investiții:

• Înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole la nivelul fermelor, inclusiv pentru plantații pomicole și viticultură, în baza costurilor standard (prevăzute în Anexa 6 la Ghidul solicitantului);

• Completarea golurilor în anii II și III, conform costurilor standard aferente acestei operațiuni;

• Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului.

Depunerea cererilor de finanțare se face on-line, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform precizărilor din Ghidul solicitantului, care este disponibil pe www.afir.ro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 26 februarie, la Agri Trade Summit 2026, Corteva Agriscience a subliniat rolul strategic al geneticii Pioneer^® în consolidarea agriculturii românești. Cu 100 de ani de expertiză globală în inovarea hibrizilor și cinci decenii de prezență continuă în România, Pioneer^® reprezintă astăzi un reper pentru performanță, fiabilitate și parteneriat pe termen lung în agricultură.

În prezentarea sa, pe scena Agri Trade Summit 2026, Maria Cîrjă - director de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a abordat provocările tot mai mari pe care fenomenele meteo extreme le-au generat pentru producția de porumb din România în ultimii ani. Expertul Corteva a punctat că ultimele sezoane au pus la încercare sistemele agricole din întreaga țară, accentuând importanța geneticii capabile să protejeze producția în condiții de stres hidric și să asigure performanță constantă, în special în zonele neirigate. „Astfel, nevoia de hibrizi rezilienți, de înaltă performanță, capabili să ofere stabilitate în fața secetelor recurente și a volatilității climatice în creștere, a devenit esențială. În acest context, hibrizii Pioneer^®, în special portofoliul Optimum^® AQUAmax^®, au demonstrat performanțe constante peste mediile naționale în fermele românești. Datele interne Corteva Agriscience arată că între 2020–2025 fermierii au obținut, în medie, 8–9 tone/ha în sistem neirigat și 12–15 tone/ha în fermele irigate, reflectând o stabilitate ridicată a producțiilor și o toleranță crescută la stresul hidric”, a arătat directorul de marketing.

Privind către sezonul 2026, Maria Cîrjă a subliniat că nivelul favorabil al apei din sol oferă oportunități importante pentru fermieri, însă volatilitatea vremii rămâne o provocare locală ce necesită genetică de înaltă performanță, capabilă să protejeze potențialul de producție în condiții de secetă.

Directorul de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova a prezentat cele mai importante repere ale brandului la nivel global și local și, totodată, a evidențiat angajamentul de durată al Pioneer^® față de fermierii din țara noastră prin investiții locale, capacități integrate de producție și o rețea națională puternică de suport. Maria Cîrjă a menționat dezvoltarea stației de procesare semințe din Afumați, județul Ilfov, investițiile cumulate de 84 de milioane USD și capacitatea de producție de două milioane de unități, toate contribuind la o prezență solidă în agricultura românească. De asemenea, a subliniat poziția de lider a Pioneer^® pe piața porumbului din România din 2020 până în prezent și sprijinul acordat unui număr de peste 20.000 de fermieri.

„În agricultură, adevărata performanță începe în câmp — cu semințe care înțeleg solurile locale, clima locală și provocările reale ale fermierilor. În România, prioritatea noastră la Corteva este să sprijinim fermierii cu puterea geneticii Pioneer, susținută de producție locală, agronomie dedicată și sfaturi practice pe tot parcursul sezonului. Debutul puternic al acestui sezon le oferă fermierilor optimism, dar reziliența rămâne esențială. Rolul nostru este să oferim hibrizi care transformă condițiile favorabile în recolte stabile și care continuă să performeze chiar și atunci când clima devine imprevizibilă”, a declarat Maria Cîrjă, adăugând că, pentru sezonul următor, hibrizii Pioneer^® de la Corteva Agriscience continuă să extindă portofoliul cu soluții fiabile, adaptate diversității mediilor agricole din România, susținând fermierii în menținerea productivității, profitabilității și rezilienței pe termen lung.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 27 februarie 2026 are loc o nouă conferință din seria „Eco-Advance Agritech”, organizată de Andermatt Biocontrol România în parteneriat cu Facultatea de Horticultură a USAMV București.

„Eco-Advance Agritech” este un eveniment dedicat inovației și progresului în agricultura sustenabilă. Conferința „Bicontrol & Smart Farming: Practici integrate pentru reziliență” se adresează specialiștilor și producătorilor agricoli, oferind un cadru în care inovația se îmbină cu soluțiile practice pentru o agricultură durabilă.

„Vom prezenta soluții inovatoare de biocontrol și tehnologii de smart farming, concepute pentru a crește reziliența culturilor și a oferi fermierilor instrumente practice care să îi ajute să se adapteze la cerințele pieței, la schimbările climatice și la nevoia tot mai mare de practici agricole sustenabile. Participanții au posibilitatea să descopere soluții de ultimă generație aplicabile atât în agricultura ecologică, cât și în cea convențională. În contextul unei cereri tot mai mari din partea consumatorilor pentru alimente fără reziduuri și produse în conformitate cu standarde care respectă mediul înconjurător, Andermatt susține producția de alimente sănătoase, contribuind totodată la menținerea unui mediu sănătos”, precizează Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România.

Conferința cu tema „Bicontrol & Smart Farming: Practici integrate pentru reziliență” va avea loc vineri – 27 februarie, la Facultatea de Horticultură a USAMV București, începând cu ora 9,30.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

BCR Social Finance, în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, lansează un program dedicat susținerii tinerilor antreprenori din agricultură și domeniul agroalimentar, activi în mediul rural și în orașele mici.

Proiectul este finanțat printr-un grant de aproximativ 1,3 milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, și urmărește sprijinirea antreprenorilor cu vârsta sub 35 de ani printr-un mix de educație antreprenorială aplicată și înlesnirea accesului la finanțare.

Programul se adresează unui grup de 240 de tineri antreprenori din agribusiness, care vor beneficia de formare, mentorat și coaching. Cel puțin 80 dintre participanți vor avea, de asemenea, acces la microcredite cu dobândă subvenționată pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Impactul acestei inițiative se bazează pe crearea de locuri de muncă, susținerea economiei rurale și reducerea migrației, dar și consolidarea securității alimentare pentru comunitățile locale.

„Transferul generațional reprezintă una dintre provocările strategice majore ale agriculturii românești. În următorii 10-15 ani, peste 60% din fermierii actuali vor ieși din sistem, iar fără o pregătire adecvată a noilor generații, riscăm să pierdem atât expertiza acumulată, cât și competitivitatea sectorului. Programul YAS, dezvoltat în parteneriat cu BCR Social Finance, nu doar că înlesnește accesul tinerilor la finanțare, ci construiește un ecosistem integrat de competențe antreprenoriale adaptate realităților agricole moderne. Investim în tinerii care vor transforma agricultura românească într-un sector competitiv la nivel european”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul dezvoltat de BCR Social Finance și Clubul Fermierilor Români se întinde pe o perioadă de 12 luni și include:

• Cursuri de management pentru agribusiness și educație financiară personalizată;

• Mentorat de grup și coaching individual;

• Vizite de studiu la ferme performante;

• Sprijin pentru dezvoltarea și structurarea planului de afaceri.

„Pentru BCR Social Finance, obiectivul acestui program este ancorat în dezvoltarea unei noi generații de afaceri agricole competitive, conectate la piață și tehnologie. Punem la dispoziția tinerilor antreprenori din agribusiness instrumente concrete, de la educație aplicată și finanțare adaptată realităților din teren, susținându-i astfel să genereze valoare economică și încredere în comunitățile rurale din România. De asemenea, le mulțumim partenerilor de la Clubul Fermierilor Români pentru profesionalism, susținere și motivația de a crește afaceri sustenabile”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

Proiectul va fi implementat în perioada februarie 2026 - 2028, la nivel național, prin serii regionale dedicate. Inițiativa beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene, în cadrul Fondului InvestEU și al programului FSE+.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală a găzduit, marți – 24 februarie 2026, o sesiune de dezbateri privind proiectul de reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În cadrul discuțiilor au fost analizate implicațiile reorganizării instituționale asupra funcționării structurilor de specialitate și impactul pe care aceste modificări îl pot avea asupra fermierilor și sectorului agroalimentar.

„Am constatat absența ministrului Agriculturii de la dezbateri, în contextul în care clarificările privind fundamentarea și implementarea reformei sunt esențiale pentru asigurarea unui proces legislativ transparent și predictibil”, a transmis Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României.

Reprezentanții mediului asociativ și profesional au susținut ferm necesitatea menținerii Oficiilor de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), subliniind rolul esențial al acestor structuri în elaborarea studiilor necesare accesării fondurilor europene și în monitorizarea calității solului, obligație europeană asumată de România. S-a evidențiat faptul că aceste oficii dețin expertiza tehnică indispensabilă aplicării normelor europene privind monitorizarea solului.

De asemenea, reprezentanții Alianței Industriei Semințelor din România (AISR) au solicitat clarificări privind procedurile de acreditare după intrarea în vigoare a noii legislații, exprimând îngrijorări legate de durata reacreditării și de continuitatea serviciilor pentru care companiile membre achită taxe. A fost subliniat riscul apariției unui blocaj procedural, în contextul în care Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS) urmează să își piardă personalitatea juridică prin reorganizarea propusă.

„Comisia pentru Agricultură din Senat își reafirmă deschiderea totală față de dialog și consultare, considerând că o reformă de asemenea amploare trebuie realizată transparent, cu implicarea tuturor actorilor afectați, pentru a proteja interesele fermierilor și ale specialiștilor din domeniu și pentru a preveni eventuale blocaje administrative sau juridice.”

La discuții au participat instituții de referință și organizații reprezentative, precum: Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (LCCSMS); Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA); Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Federația Națională PRO AGRO; Alianța Industriei Semințelor din România (AISR); Federația Sindicatelor din Agricultură, Administrație, Alimentație, Cercetare, Turism și Dezvoltare Rurală AGRO-STAR 2022; Confederația Sindicală Națională MERIDIAN; Federația Agro Propact; Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (SIND MADR); Sindicatul Fermierilor Patrioți (SFP); Sindicatul Liber Ameliorarea; Asociația Agricolă Țara Loviștei și Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

CITEȘTE ȘI: Dezbaterile privind desființarea ANZ continuă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 24 februarie 2026, Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României a găzduit o sesiune de dezbateri privind proiectul de reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul discuțiilor au fost analizate implicațiile reorganizării instituționale asupra funcționării structurilor de specialitate și impactul pe care aceste modificări îl pot avea asupra fermierilor și sectorului agroalimentar. „Am constatat absența ministrului Agriculturii de la dezbateri, în contextul în care clarificările privind fundamentarea și implementarea reformei sunt esențiale pentru asigurarea unui proces legislativ transparent și predictibil”, transmite Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României.

Sindicatul Liber Ameliorarea a participat la ședința Comisiei din Senat, în care reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) au susținut argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea MADR.

„Un subiect central al dezbaterii l-a constituit situația ANZ, membrii Comisiei analizând impactul reorganizării asupra controlului de stat în zootehnie, asupra programelor de ameliorare și asupra fluxului subvențiilor destinate crescătorilor de animale. Am adus la cunoștința tuturor celor prezenți preocupări serioase privind menținerea coerenței instituționale și a capacității administrative într-un domeniu strategic pentru securitatea alimentară a României”, precizează Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.

Principalele argumente pentru menținerea ANZ:

• Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;

• Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;

• ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;

• Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;

• În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;

• Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 23 februarie, la Bruxelles, s-a desfășurat Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), în cadrul căruia s-a discutat propunerea de reevaluare a Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a arătat că deși aplicarea Directivei 633/2019 a îmbunătățit relațiile contractuale, încă există practici care afectează veniturile fermierilor, precum refacturarea, rabaturile și remizele impuse, dar și limitarea accesului la raft și extinderea excesivă a mărcilor proprii ale marilor rețele comerciale.

În acest context, ministrul român al Agriculturii a evidențiat necesitatea instituirii unor instrumente suplimentare pentru o distribuție echitabilă a valorii adăugate pe lanțul agroalimentar, cu respectarea regulilor pieței unice și a principiului proporționalității. Totodată, accesul echitabil la piață al producătorilor locali este prioritar pentru securitatea alimentară și diversitatea economică a Uniunii.

Șeful MADR a propus patru măsuri pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale: limitarea mărcilor proprii ale retailerilor la maximum 20% din volumul realizat; stabilirea unui adaos comercial similar sau identic pentru aceeași gamă de produse; eliminarea refacturării remizelor și a rabaturilor abuzive; precum și reglementarea clară a discounturilor pentru a preveni vânzarea sub costul de producție. „Introducerea acestor măsuri este esențială pentru echilibrarea pieței și facilitarea accesului producătorilor și fermierilor noștri la rafturile marilor rețele comerciale”, a declarat Florin Barbu. 

România solicită ajutoare excepționale pentru crescătorii de porci

De asemenea, ministrul Agriculturii a semnalat situația dificilă a sectorului cărnii de porc la nivel național și european, afectat de scăderi semnficative ale prețurilor la carcase și porci vii, începând din octombrie 2025. Cauzele principale sunt reprezentate de taxele impuse de China asupra importurilor din UE, restricțiile la export generate de Pesta Porcină Africană și nerecunoașterea regionalizării de către țările terțe importatoare.

În contextul costurilor ridicate de producție și al pierderilor financiare majore pentru fermieri, România a solicitat Comisiei Europene acordarea unor ajutoare excepționale pentru sprijinirea sectorului suin, conform prevederilor europene privind intervenția în caz de perturbări ale pieței.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!