Negocierile privind Pachetul Omnibus X Fitosanitar sunt în desfășurare la Bruxelles. Pachetul Omnibus X Fitosanitar este în consultare publică, iar reuniunea cheie a grupului de negociere din Consiliul UE - AGS pe componenta pesticide - este programată pentru 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a formulat poziții tehnice concrete, pe care le-a transmis Copa-Cogeca, cea mai mare organizație agricolă europeană. Totodată, marți – 17 martie 2026, AAC a solicitat Guvernului și Parlamentului României să le susțină în toate formatele de negociere ale Consiliului Uniunii Europene.

„Pachetul Omnibus X reprezintă o oportunitate legislativă unică, cu un calendar de negociere definit. O altă ocazie de modificare a acestor regulamente pe cale ordinară nu este previzibilă în orizontul apropiat și apreciem că România trebuie să valorifice această fereastră de oportunitate printr-un front comun și coerent al tuturor actorilor naționali implicați”, transmite AAC.

Astfel, șase propuneri tehnice de amendare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 au fost transmise Copa-Cogeca și sunt integrate în documentele de lucru ale grupului fitosanitar european:

• Recunoașterea dăunătorilor endemici de sol ca «pericol grav»

Definirea explicită a daunelor recurente cauzate de dăunătorii de sol endemici - inclusiv Tanymecus dilaticollis în zona de stepă românească - ca situație de pericol grav, eliminând ambiguitatea juridică actuală. „România cuprinde 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale UE, inclusiv singura zonă de stepă din Uniune. Regulamentul actual o plasează în aceeași Zonă B cu Germania și Austria - fără a impune testarea produselor în condițiile ei specifice. Propunerile noastre corectează acest deficit structural”, precizează Matei Titianu, președintele LAPAR.

• Mecanism de echilibrare risc-beneficiu

Articol inexistent în prezent, România având o propunere originală: când neaprobarea unei substanțe ar prejudicia disproporționat agricultura sau securitatea alimentară față de riscurile implicate, substanța poate fi menținută cu măsuri stricte de atenuare.

• Coordonare obligatorie pentru regiuni biogeografice unice

Statul raportor trebuie să consulte institutele de cercetare din statele cu regiuni biogeografice unice. „INCDPP, INCDA Fundulea și SCDA-urile ASAS dețin date pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”, subliniază Matei Titianu.

• Testare obligatorie în condiții pedoclimatice regionale

Un produs testat în Bavaria nu poate fi considerat automat adecvat pentru Câmpia Română. Dosarul de autorizare trebuie să includă date din regiunile biogeografice specifice neacoperite de statul raportor.

• Tratamentul semințelor - cale legală structurală

România se opune clasificării semănatului semințelor tratate drept utilizare de produse de protecție a plantelor, în sensul articolului 49 și solicită eliminarea acestei prevederi, în linie cu poziția exprimată la reuniunea AGRIFISH din februarie 2026, susținută de Polonia și de un număr semnificativ de state membre. „Reclasificarea ca utilizare PPP introduce bariere juridice și administrative pentru o metodă cu profil de risc demonstrabil mai redus față de tratamentele în vegetație. Art. 49(3)(a): SM nu pot interzice semințele tratate în zone cu presiune endemică documentată. Art. 49(3)(b): modificarea IR 2018/783-785 pentru a activa această derogare - argument effet utile consacrat de CJUE”, explică președintele LAPAR.

• Restabilirea căii de urgență post-C-162/21

Hotărârea CJUE din 2023 a blocat autorizările de urgență pentru substanțe restricționate la nivel unional. Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune reinstaurarea explicită a acestei căi pentru tratamentul semințelor în zone cu presiune endemică documentată.

Dronele agricole

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține adoptarea actului delegat privind utilizarea dronelor agricole într-un termen de maximum doi ani, nu patru ani cum propune Comisia. Un termen mai scurt reduce incertitudinea pentru fermieri și industrie și permite elaborarea rapidă a unui cadru tehnic aplicabil.

„Utilizarea dronelor va genera beneficii practice - precizie în aplicare, reducerea expunerii operatorilor, eficiență agronomică - doar dacă este corelată cu recunoașterea mutuală automată la nivel de zonă, în temeiul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Fără această corelare, statele membre cu piețe mai mici, inclusiv România, rămân mai puțin atractive pentru investiții în extinderi de autorizații pentru noi metode de aplicare”, menționează AAC.

AAC solicită ca actul delegat să includă mecanisme clare de recunoaștere automată, la nivel de zonă, a extinderilor de autorizații acordate de un stat membru pentru aplicarea prin intermediul dronelor, fără proceduri naționale suplimentare.

Biopesticidele, fără tratament preferențial

Pachetul Omnibus X acordă biopesticidelor un tratament preferențial față de produsele convenționale. AAC susține accesul la biopesticide și la inovație, însă biopesticidele nu sunt scutite de riscuri.

„O substanță de origine biologică poate fi toxică, persistentă sau cu efecte nedorite asupra organismelor non-țintă. Managementul integrat al dăunătorilor (IPM) înseamnă prin definiție complementaritatea instrumentelor - convenționale și biologice - în funcție de eficacitate, condiții locale și profil de risc. A favoriza reglementar biocontrolul în detrimentul produselor convenționale nu este IPM, ci este o falsă dihotomie care lasă fermierii fără soluții”, avertizează Matei Titianu.

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut Ministerului Agriculturii includerea pozițiilor AAC în mandatul național pentru negocierile Omnibus X și susținerea lor activă în AGS, SCoPAFF, COREPER și Consiliul AGRIFISH, în coordonare cu ANF, ANSVSA și institutele de cercetare.

Totodată, AAC a solicitat Comisiilor parlamentare de specialitate - agricultură, afaceri europene și mediu - trei acțiuni concrete: contribuție oficială la consultarea publică Omnibus X, coordonare cu europarlamentarii români din comisiile AGRI și ENVI ale Parlamentului European, precum și control parlamentar asupra mandatului Guvernului înainte de 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Zootehnia românească are nevoie de o autoritate tehnică stabilă și specializată, capabilă să asigure aplicarea legislației europene, coordonarea programelor de ameliorare genetică și conservarea resurselor genetice animale, subliniază Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o adresă către Parlamentul României, în care solicită menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie și modernizarea activității acestei instituții aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis o adresă către comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului sesizate pentru raport și avizare în cadrul procesului legislativ al Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2025 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a unor instituții aflate în subordinea acestuia.

Astfel, AAC își exprimă poziția privind menținerea Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” ca instituție distinctă, cu personalitate juridică, în subordinea MADR, concomitent cu implementarea unor măsuri de reformă instituțională și eficientizare a activității acesteia.

Alianța atrage atenția că toate statele membre ale Uniunii Europene au câte o singură autoritate competentă în domeniul zootehniei, responsabilă de aplicarea reglementărilor europene și de colaborarea cu autoritățile competente ale celorlalte state membre. În aceste condiții, fragmentarea atribuțiilor la nivelul direcțiilor agricole județene ar crea disfuncționalități majore și ar pune România în dificultate în ceea ce privește aplicarea legislației europene.

Totodată, AAC subliniază că propunerea de desființare a Agenției Naționale pentru Zootehnie, după aproape o sută de ani de la înființarea instituției (8 noiembrie 1926), sub forma Institutului Național Zootehnic, transmite un mesaj negativ pentru întreg sectorul zootehnic românesc, pentru fermieri și operatorii din domeniul însămânțărilor artificiale, dar și pentru profesia de zootehnist și pentru facultățile de zootehnie.

„Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) are un rol important în aplicarea legislației europene în domeniul zootehnic. Conform Regulamentului (UE) 2016/1012 privind ameliorarea animalelor, ANZ este autoritatea competentă desemnată de România pentru implementarea normelor zootehnice și genealogice, pentru recunoașterea și controlul societăților de ameliorare și pentru efectuarea controalelor oficiale privind programele de ameliorare. Activitatea instituției este raportată Comisiei Europene, iar autoritatea română face parte din sistemul autorităților competente ale statelor membre. Totodată, în sectorul apicol, ANZ are atribuții în implementarea Programului Național Apicol și în raportarea datelor către Comisia Europeană, iar în domeniul identificării și înregistrării ecvinelor administrează baza națională de date și sistemul de emitere a pașapoartelor pentru aceste animale, activitate care a fost evaluată în cadrul mai multor misiuni de audit ale Comisiei Europene”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Pe lângă atribuțiile prevăzute de legislația europeană, ANZ desfășoară activități importante pentru sectorul zootehnic din România, printre care autorizarea și controlul operatorilor însămânțători din România, responsabili de obținerea noilor generații de animale, autorizarea și controlul programelor de ameliorare pentru toate speciile de animale de interes zootehnic și evaluarea competențelor profesionale pentru ocupația de operator de însămânțări artificiale.

Instituția gestionează, de asemenea, programele de conservare a resurselor genetice animale, banca națională de gene pentru material genetic animal și centrul național de biotehnologii de reproducție. Totodată, în cadrul ANZ funcționează Centrul Național de Formare Profesională în Zootehnie, structură unică în România, iar laboratorul acreditat RENAR pentru analiza calității laptelui crud operează prin patru puncte regionale ca laborator independent pentru garantarea parametrilor calitativi ai laptelui. Agenția administrează și baza națională de date pentru ecvidee și emite pașapoartele pentru cabalinele de rasă prin opt centre de printare existente la nivel național.

Toate aceste activități sunt realizate cu aproximativ 230 de angajați la nivel național, ceea ce confirmă caracterul tehnic și specializat al instituției.

Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, economia bugetară care ar putea rezulta din reorganizarea instituției ar fi nesemnificativă în raport cu riscurile și pierderile pe care sectorul zootehnic le-ar putea înregistra. În toate statele cu zootehnie dezvoltată există autorități zootehnice funcționale și puternice, care coordonează, susțin și controlează întreg sistemul de producție animală.

În același timp, AAC susține necesitatea modernizării și eficientizării activității Agenției Naționale pentru Zootehnie, în concordanță cu concluziile studiului de impact privind ameliorarea raselor de animale realizat la nivel guvernamental cu sprijinul Băncii Mondiale. Printre direcțiile de reformă propuse se numără simplificarea structurii organizatorice, organizarea instituției pe servicii tehnice regionale, digitalizarea și interconectarea bazelor naționale de date din zootehnie cu sistemele ANSVSA și APIA, consolidarea capacităților științifice ale instituției și dezvoltarea laboratorului de genetică animală, precum și modernizarea băncii naționale de germoplasmă animală.

De asemenea, Alianța consideră necesară elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare a zootehniei, corelată cu planificarea strategică și bugetară, astfel încât sectorul zootehnic românesc să își poată valorifica potențialul și să rămână competitiv.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 13 martie 2026, la București, a avut loc ceremonia de absolvire a serie a șaptea a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români.

60 de noi absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură se alătură unei comunități de aproape 500 de tineri fermieri formați în șapte serii succesive, cel mai amplu program de leadership și mentorat dedicat noii generații din agribusiness-ul românesc. Absolvenții Seriei a VII-a gestionează împreună aproape 25.000 de hectare, o dimensiune care ilustrează impactul economic direct al programului asupra sectorului.

44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, doar 12% au sub 40 de ani, iar aproape 90% dintre tinerii fermieri sub 35 de ani nu dețin studii specializate pentru administrarea afacerilor agricole. Acestea sunt cifrele care au stat la baza construirii acestui program, ele reflectând o provocare structurală pentru agricultura românească. Tineri Lideri pentru Agricultură a fost conceput ca răspuns direct la această realitate, prin module de leadership, management financiar, negociere, digitalizare agricolă și reprezentare instituțională.

„Ne apropiem de acel obiectiv de masă critică pentru transformarea agriculturii. Ne obligă și vremurile să fim mai rapizi și mai mobilizați. Prin fiecare serie consolidăm o rețea de antreprenori agricoli care înțeleg că performanța în fermă și reprezentarea în politicile publice sunt două fețe ale aceleiași responsabilități”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul parcurge, de-a lungul celor șase luni, module intensive de leadership, management financiar, contabilitate, negociere, vânzări și public speaking. Procesul culminează cu Maratonul de Business, ultimul pas înainte de absolvire și, totodată, un test real de maturitate antreprenorială. Cursanții primesc sarcina de a concepe o idee de afaceri, de a dezvolta un plan de business detaliat și de a-l susține în fața unui juriu format din experți în agribusiness, într-un format de pitch competitiv. Primele trei proiecte clasate vor fi prezentate Consiliului de Coordonare al Clubului Fermierilor Români în vederea finanțării.

„Îmi doream să mă înscriu în program încă din clasa a XII-a, chiar dacă nu îndeplineam criteriul de a fi absolventă de facultate. Simt că am intrat într-o comunitate de profesioniști, oameni care vor să preia afacerea familiei. Este un accelerator de dezvoltare personală și profesională”, a subliniat Alexandra Dinu, absolventă a Seriei a VII-a.

Tineri Lideri pentru Agricultură este un program coordonat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover. Tinerii se pot înscrie pe tot parcursul anului, procesul de selecție pentru seria cu numărul 8 începând în luna mai a anului 2026.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin societatea sa comercială - Agronomia Agro Food Innovation SRL, și în parteneriat cu Liceul Tehnologic Agricol Bistrița, anunță lansarea HUB-ului Educațional „Clubul AgriSmart”, organizat în cadrul activităților de mentorat și tutorat - Proiectul PNRR „AGRISMART – Inovare și Educație în Agricultură”.

Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea competențelor și formarea profesională în domeniul agricol a elevilor de la Liceul Tehnologic Agricol Bistrița. Pentru implementarea activităților au fost cooptate cadre didactice cu expertiză în domeniul agricol din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Activitățile cuprinse în planul proiectului se desfășoară atât la sediul liceului, cât și la sediul universității, oferind participanților acces la resurse educaționale și infrastructură academică de specialitate.

HUB-ul Educațional „Clubul AgriSmart” dorește să devină un spațiu de învățare și inovare pentru agricultura viitorului, un cadru nonformal de învățare colaborativă destinat atât elevilor, cât și studenților, cadrelor didactice, antreprenorilor, persoanelor interesate de agricultura modernă, tehnologie și inovație.

„Parteneriatele dintre mediul universitar, învățământul preuniversitar și sectorul antreprenorial sunt esențiale pentru formarea unei noi generații de specialiști în domeniile științelor agricole și medicinei veterinare, capabili să integreze cunoștințele teoretice cu experiența practică și să răspundă provocărilor societății actuale și viitoare”, a declarat prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca.

Participanții înscriși în HUB-ul Educațional „Clubul AgriSmart” își vor putea consolida competențele practice, digitale și antreprenoriale, prin activități interactive, schimb de idei și proiecte realizate în echipă. De asemenea, vor forma o comunitate activă de învățare și colaborare, înlesnind organizarea unor întâlniri periodice – fizice sau online – menite să susțină schimbul de  bune practici, diseminarea experiențelor și testarea unor soluții educaționale inovatoare.

„Implicarea în proiectele educaționale din sectorul agricol este esențială pentru formarea viitorilor specialiști, de aceea ne propunem să creăm o legătură între educația preuniversitară, cea universitară și mediul antreprenorial, să oferim elevilor și studenților oportunități de învățare practică, acces la resurse moderne și interacțiune directă cu specialiști din domeniu. În acest fel, contribuim la pregătirea unei noi generații de profesioniști capabili să răspundă provocărilor unei agriculturi moderne, bazate pe inovație, tehnologie și sustenabilitate”, a precizat ing. dr. Cristina Colciar, administrator Agronomia Agro Food Innovation SRL.

USAMV Cluj-Napoca îi invită pe cei interesați să se alăture HUB-ului Educațional „Clubul AgriSmart”, prin completarea formularului de aderare: https://tinyurl.com/5n6d75nh.

Cod QR:

Detalii despre HUB-ul Educațional „Clubul AgriSmart: https://tinyurl.com/mrxb98y3.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Guvernului României o întâlnire de urgență pentru discutarea unor măsuri suplimentare de protecție și sprijin în sectorul agroalimentar, având în vedere creșterile de preț la motorină.

Escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și conflictul care implică Iranul au generat o volatilitate accentuată pe piețele energetice, materializată printr-o creștere rapidă a prețului motorinei, de peste un leu pe litru în ultimele zile, arată AAC în adresa trimisă marți, 10 martie, Executivului de la București.

„Această evoluție survine într-un moment critic pentru sectorul agricol, respectiv debutul campaniei agricole de primăvară 2026, perioadă caracterizată printr-un consum ridicat de motorină. Orice majorare de preț a carburantului se reflectă direct și imediat în costurile de producție suportate de fermieri”, explică Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Motorina reprezintă un input esențial pentru activitatea agricolă, fiind utilizată în toate etapele procesului de producție: pregătirea terenului, semănat, aplicarea tratamentelor, irigații, recoltare și transport. Creșterea accelerată a prețului carburantului riscă să agraveze situația economică a fermierilor, într-un context deja marcat de majorarea costurilor cu inputurile, volatilitatea piețelor agricole și impactul repetat al fenomenelor climatice extreme. „În acest context, procesul de elaborare și aprobare a bugetului de stat pentru anul 2026 reprezintă un moment determinant pentru adoptarea unor măsuri urgente menite să asigure stabilitatea economică a exploatațiilor agricole și continuitatea producției agricole naționale”, subliniază AAC.

Având în vedere situația de criză economică indusă ca urmare a conflictului din Golf și impactul semnificativ asupra activității economice a fermierilor și cooperativelor agricole, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Guvernului României adoptarea, în regim de urgență, a următoarelor măsuri cu caracter excepțional:

1. Majorarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2026, cel puțin cu rata inflației față de anul 2025;

2. Suspendarea temporară sau reducerea accizelor la combustibili, în conformitate cu prevederile legislației europene privind impozitarea produselor energetice (conform Anexei comparative privind statele membre UE – anexa și explicațiile le găsiți la finalul textului);

3. Asigurarea imediată a lichidităților necesare prin:

• accelerarea rambursării TVA către producătorii din sectorul agroalimentar;

• decontarea concediilor medicale restante;

• plata ajutorului de stat pentru acciza la motorină restantă;

• urgentarea efectuării plăților APIA;

4. Acordarea de garanții de stat pentru credite destinate capitalului de lucru, necesar plății motorinei, salariilor și inputurilor agricole;

5. Instituirea unui moratoriu temporar privind amânarea plății taxelor și contribuțiilor sociale datorate de fermieri și cooperative, până la data de 31 iulie 2026.

Alianța menționează că sectorul agricol necesită măsuri suplimentare de protecție și sprijin, în condițiile în care agricultura, silvicultura, pescuitul și industria alimentară nu beneficiază de măsurile de relansare economică prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026.

„Agricultura reprezintă un sector strategic pentru securitatea alimentară națională, stabilitatea economică a mediului rural și echilibrul pieței agroalimentare. Totodată, subliniem că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat deja măsuri proactive și decizii strategice pentru protejarea producătorilor autohtoni și a economiilor naționale, în contextul actualelor tensiuni geopolitice și al volatilității piețelor energetice. În considerarea celor expuse, rugăm Guvernul, pe premierul Ilie Bolojan, să dispună elaborarea, introducerea pe circuitul de avizare și aprobarea, în regim de urgență, a unui pachet de măsuri care să includă propunerile menționate. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru dialog instituțional și pentru identificarea celor mai eficiente soluții în sprijinul fermierilor și cooperativelor din România. De asemenea, ne exprimăm disponibilitatea de a participa la o întâlnire de lucru în regim de urgență, în vederea clarificării aspectelor tehnice și operaționale.”

Note explicative:

Minimul european: 21 €/1.000 litri pentru motorina utilizată în scopuri agricole (art. 8 din Directiva 2003/96/CE). România aplică exact acest minim ca acciză redusă, rambursând diferența față de acciza standard.

Acciza standard România 2026: 2.804,29 lei/1.000 litri (~552 €/1.000 l). Suma rambursată: 2,697 lei/l (~0,531 €/l). Buget total: 620 milioane lei (~122 mil. €).

Franța: Buget anual 1.420 mil. € (2021) — de peste 11 ori mai mult decât România, pentru o suprafață agricolă utilă de aproximativ 2,5x mai mare.

Ungaria și Bulgaria: Aplică minimul european direct ca acciză generală pe motorină (330 €/1.000 l standard față de 552 €/1.000 l în România) - diferența structurală de preț la pompă este de ~179 €/1.000 l față de România, ceea ce creează un dezavantaj competitiv direct pentru fermierii români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS și-a ales conducerea în cadrul Adunării Generale care a avut loc în județul Alba, la Loman, pe 10 martie 2026.

Totodată, Adunarea Generală a Federației ROMOVIS a aprobat principalele direcții de acțiune ale organizației profesionale în relația cu autoritățile, precum și în relația cu universitățile și cercetarea agricolă.

Dezvoltarea sectorului de ovine și caprine a fost un alt subiect de pe ordinea de zi pentru care s-au stabilit planuri și obiective.

Conducerea Federației ROMOVIS votată în AG din 10 martie 2026:

• Nicolae Cioranu - președinte;

• Nicolae Mitrea - vicepreședinte;

• Nicolae Dan - vicepreședinte;

• Claudiu Anghelescu - vicepreședinte;

• Nicolae Țap - vicepreședinte;

• Bogdan Bulat - vicepreședinte;

• Răzvan Răducan - secretar general;

• Ionică Nechifor - director executiv.

„Sper ca, începând cu anul 2026, asociațiile membre să fie mult mai active prin implicarea liderilor județeni în zona lor de activitate, astfel încât multe din problemele fermierilor să se rezolve pe plan local, iar biroul federației să rezolve problemele care țin de autoritățile centrale”, a punctat președintele Federației ROMOVIS, Nicolae Cioranu.

În prezent, în Federația ROMOVIS sunt înscrise 29 de asociații județene de crescători de ovine și caprine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Luni, 9 martie, Corteva Agriscience a anunțat câștigătoarele programului educațional cu granturi TalentA 2026, sărbătorind femeile fermier ale căror proiecte introduc soluții inovatoare și aduc contribuții semnificative comunităților rurale din România și Republica Moldova.

Ajuns la a șasea ediție, programul TalentA organizat în parteneriat cu Starperformining a oferit cinci luni de instruire intensivă în agribusiness și antreprenoriat, reunind aproximativ 50 de participante care au primit sprijin de specialitate în dezvoltarea unor proiecte cu potențial puternic de a susține dezvoltarea locală și de a consolida securitatea alimentară regională.

„Proiectele TalentA de anul acesta arată o schimbare remarcabilă în modul în care femeile fermier modelează viitorul comunităților rurale. Am observat un interes puternic pentru soluții practice precum reducerea risipei alimentare, adoptarea unor practici reziliente la schimbările climatice, dezvoltarea procesării locale pentru valoare adăugată și chiar integrarea instrumentelor digitale pentru decizii mai inteligente în fermă. La Corteva suntem mândri să le sprijinim dezvoltarea prin programul educațional cu granturi pe care l-am fondat și felicităm toate participantele pentru relevanța și impactul inițiativelor lor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Un juriu format din experți din industrie a evaluat proiectele înscrise și a selectat trei câștigătoare, fiecare primind un grant din partea Corteva Agriscience pentru a-și duce viziunea mai departe. De asemenea, Starperformining a acordat un premiu special.

Locul 1: 6.000 USD - Tatiana Chiron cu proiectul „Fructe cu sens: Din livadă către sănătate pentru copiii cu dizabilități”

Tatiana Chiron, din Văsieni, raionul Ialoveni - Republica Moldova, administrează 28,2 hectare de livezi și a obținut locul întâi pentru sprijinirea Centrului de Educație Incluzivă din Ialoveni, care deservește copii cu dizabilități. Folosind fructele din ferma ei, centrul poate să pregătească sucuri proaspete, piureuri și supe cu ajutorul unui storcător profesional, iar un sistem de compost transformă resturile organice în îngrășământ pentru mini‑sera școlii, reducând risipa și promovând practici de economie circulară.

„Această inițiativă este, înainte de toate, o formă de a da înapoi comunității și de a sprijini copiii din Ialoveni, care merită acces la hrană sănătoasă și experiențe educaționale semnificative. Când m-am înscris în TalentA nu mă așteptam să-mi lărgească atât de mult perspectiva. Dincolo de îndrumarea tehnică, m-a ajutat să înțeleg valoarea socială mai amplă a muncii mele și m-a încurajat să transform o idee simplă într-un proiect care chiar contează pentru comunitatea noastră”, a spus Tatiana Chiron.

Locul 2: 5.000 USD - Ecaterina Vasilachi cu proiectul „Implementarea unui sistem agroforestier pentru protecția climei”

Ecaterina Vasilachi, director Pom Fructprod SRL și manager al unei livezi din Cobusca Veche, raionul Anenii Noi - Republica Moldova, a obținut locul doi pentru proiectul prin care se vor planta perdele forestiere pe 1.450 de metri care să protejeze ferma de vânt, eroziunea solului și pierderea umidității. Prin plantarea unor specii rezistente la secetă, precum salcâmul, cireșul sălbatic și păducelul, sistemul îmbunătățește polenizarea, stabilizează microclimatul livezii și reduce riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme.

„Acest proiect este o investiție în viitorul livezii și al comunității noastre, iar producția sustenabilă de fructe nu poate exista fără protejarea terenului și a biodiversității care o susține. Când m-am înscris în TalentA am descoperit instrumente practice și perspective de care nu știam că am nevoie, iar programul m-a ajutat să conturez un plan concentrat și realist, în care am încredere”, a arătat Ecaterina Vasilachi.

Locul 3: 4.000 USD - Tatiana Moraru cu proiectul „Producerea de oțet de mere artizanal”

Tatiana Moraru, fermier din Șipoteni, raionul Călărași - Republica Moldova, a obținut locul trei pentru transformarea merelor locale în oțet natural premium printr-un proces artizanal de fermentație controlată. Folosind fructe din propria livadă, ea va instala un sistem la scară mică, cu patru recipiente din inox, pentru a permite producția continuă și pentru a lansa primul lot până la sfârșitul anului 2026. Prin trecerea de la vânzarea merelor crude la un produs natural cu valoare adăugată, inițiativa crește capacitatea de procesare locală.

„Producând oțet natural de mere printr-un proces artizanal controlat, pot valorifica mai bine recolta și pot oferi comunității o alternativă mai sănătoasă și locală. Programul TalentA fondat de Corteva m-a ajutat să înțeleg cât de importantă este procesarea la scară mică pentru reducerea pierderilor alimentare și cum astfel de proiecte pot întări piețele locale și bunăstarea comunității”, a precizat Tatiana Moraru.

Premiul special: 1.500 USD – Crina Aldea cu proiectul „AgroSfat”

Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul programului TalentA, a acordat un mini‑grant antreprenoarei Crina Aldea, din județul Mureș, care dezvoltă AgroSfat – un instrument web ce oferă ghidare agronomică asistată de inteligență artificială pentru ferme mici și mijlocii.

„AgroSfat este o unealtă web simplă care transformă cunoștințele verificate în pași practici, de la diagnosticarea dăunătorilor până la planificarea tratamentelor și prevenirea pierderilor. Programul educațional TalentA m-a ajutat să înțeleg cât de esențiale sunt informațiile accesibile și de încredere pentru fermele mici și cum să construiesc o soluție digitală care le susține cu adevărat deciziile zilnice”, a menționat Crina Aldea.

Prin programul educațional TalentA, Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din zonele rurale, îmbunătățindu-le calitatea vieții prin acces mai bun la cunoștințe, mentorat și finanțare. Până în prezent, Corteva a ajutat peste 350 de femei din România și Republica Moldova să își modernizeze și să-și dezvolte afacerile agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 5 martie 2026, la Codlea – jud. Brașov, Clubul Fermierilor Români a organizat a cincea conferință regională din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035, o platformă de consultare națională dedicată reformei Politicii Agricole Comune post-2027 și noului cadru financiar multianual european 2028-2034.

Conferința a conturat o realitate paradoxală: agricultura românească s-a modernizat semnificativ după 2007 prin investiții masive în utilaje și consolidarea exploatațiilor, dar se află simultan în cea mai gravă criză de vulnerabilitate financiară din ultimii ani.

„Suntem campioni la producție primară, dar sectorul agricol românesc n-a fost niciodată atât de vulnerabil. Doi din trei fermieri sunt la un grad de îndatorare care nu le mai permite accesul la capital de lucru, iar mulți nu mai știu dacă se gândesc la următoarea investiție sau doar la următoarea scadență”, a declarat Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români.

Datele prezentate arată că fermierii vând astăzi la prețuri comparabile cu 2010, în timp ce costurile au crescut substanțial. Doi din trei fermieri se confruntă cu niveluri de îndatorare care blochează accesul la credite pentru capital de lucru, iar propunerile actuale de reformă a Politicii Agricole Comune prevăd o scădere reală a bugetului cu aproximativ 28%, cu plafonare și degresivitate obligatorii care afectează direct fermele comerciale, acestea asigurând circa 70% din producția agroalimentară națională.

Integrarea pe verticală și asocierea, soluții concrete pentru recâștigarea competitivității

Discuțiile au evidențiat nevoia urgentă de integrare pe verticală producție-procesare-retail și de consolidare a capacității de organizare a fermierilor. Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei, condusă de fermierul Emil Turdean, demonstrează viabilitatea acestui model: 21 de membri controlând peste 33.000 hectare au reușit să dezvolte un proiect de aproximativ 45 milioane euro pentru o fabrică de uleiuri cu integrare energetică completă, cofinanțare proprie de peste 50% din totalul investiției și strategii de cultivare a plantelor oleaginoase de nișă precum inul pentru ulei, care oferă prețuri cu 150-250 euro pe tonă peste cotația rapiței la export.

Laszlo Becsek, membru în Consiliul Național de Coordonare al Clubului și administrator al fermei Bio Farm, a subliniat urgența soluțiilor colective: „Noi producem doar 30% din necesarul de cartofi al țării, iar anul acesta am ajuns la 17%, restul fiind import. Dacă nu trecem de la soluții individuale la proiecte de tip lacuri de acumulare și irigații făcute împreună, o să continuăm să predăm copiilor noștri ferme pline de datorii, nu afaceri sustenabile”.

Condiția de bază identificată pentru susținerea brandurilor românești în retail constă în asigurarea calității constante, a volumelor suficiente și a aprovizionării pe tot parcursul anului, obiective imposibil de atins de fermieri izolați, ci doar prin grupuri organizate și planificare comună cu lanțurile de retail. Reprezentanții sectorului au subliniat că înainte de discuțiile despre brand trebuie rezolvate elementele fundamentale: soiuri potrivite pentru depozitare lungă, tehnologie corectă de irigare, utilaje performante de recoltat, depozite specializate și certificări de bază, inclusiv certificate fitosanitare care lipsesc la o parte semnificativă a producătorilor și blochează accesul în retail.

Noua arhitectură de finanțare: parteneriate strategice între stat, bănci și IFN-uri specializate

Sectorul financiar-bancar a recunoscut deschis limitările actuale ale finanțării agricole. Jabbar Kanani, președintele Agricover Holding și membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români, a constatat că sectorul bancar comercial nu manifestă interes la nivelul necesar pentru agricultură și a propus un model concret de parteneriat: IFN-urile specializate să asigure analiza de risc și structurarea (inclusiv contribuție de aproximativ 10% din finanțare), iar băncile comerciale să vină cu restul de 90% pe termen lung, într-o sindicalizare în care expertiza agricolă suplinește lipsa de apetit a băncilor clasice.

Banca de Investiții și Dezvoltare s-a poziționat ca alternativă complementară pentru proiecte mari de infrastructură și dezvoltare, acolo unde băncile comerciale manifestă reticență, inclusiv prin parteneriate cu sectorul privat și cu IFN-urile specializate.

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța României la UE, a detaliat propunerile de reformă PAC și noua arhitectură de fonduri după 2028, subliniind că fondurile de investiții agricole ar putea migra către pachetul de coeziune și dezvoltare regională, ceea ce impune pregătirea de proiecte mari, regionale, în locul fragmentării pe ferme mici greu bancabile.

Ioan Oneț, director general adjunct AFIR, a confirmat că toate intervențiile din Planul Național Strategic 2023-2027 au înregistrat cerere mult peste bugetele alocate, în special pe segmentele legume-cartof și zootehnie, ceea ce demonstrează nevoia uriașă de investiții din sector.

Secretarul de stat Adrian Pintea a transmis că Ministerul Agriculturii urmărește obținerea unui buget cel puțin la nivelul anului 2025 și că APIA și AFIR rămân instituții esențiale pentru implementarea măsurilor de sprijin.

Digitalizarea și tehnologiile avansate, instrumente strategice

Autoritatea pentru Digitalizarea României a prezentat infrastructura de cloud guvernamental, identitate electronică și interoperabilitate între sistemele publice care va reduce semnificativ birocrația pentru fermieri, inclusiv proiectele de digitalizare pentru APIA (aproximativ 90 milioane lei pentru portalul unic al fermierului) și ANSVSA.

Clubul Fermierilor Români a detaliat programul național de formare a 1.000 de responsabili de digitalizare în ferme prin programe postuniversitare cu peste 65% componentă practică, conectați la un centru de excelență unde furnizorii de tehnologie pot fi testați și integrați.

Reprezentanții furnizorilor de tehnologii agricole au demonstrat aplicații concrete de teledetecție și analiză satelitară pentru monitorizarea culturilor, determinarea indicilor de vegetație, urmărirea stresului hidric și suport pentru decizii de fertilizare și irigații, precum și soluții de biostimulare pentru creșterea rezistenței plantelor la stres climatic și eficientizarea utilizării elementelor nutritive.

Conferința Regională Centru a reunit fermieri, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, ADR Centru, Reprezentanța României la UE, sectorul financiar-bancar, furnizori de tehnologii agricole și mediul academic, pentru a analiza situația actuale a agriculturii românești și formularea de soluții concrete pentru următorii zece ani.

Conferința Regională Centru este a cincea dintr-o serie de zece conferințe regionale organizate de Clubul Fermierilor Români în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026, menite să consulte fermierii din fiecare regiune și să integreze perspectivele locale în propunerile Clubului privind competitivitatea, finanțarea și adaptarea agriculturii românești la noile realități economice și climatice.

Următoarea conferință regională va avea loc pe 19 martie 2026 la Vaslui, urmată de Conferința Regională Oltenia, programată pentru 27 martie 2026 la Craiova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies” și au plecat deja spre Cannes. Competiția din Franța se va desfășura în perioada 25-29 martie 2026.

„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Ediția cu numărul zece a Concursului Național Vin Bag-in-Box a avut loc pe 12 februarie 2026. Au fost înscrise 229 vinuri, din care 102 albe, 68 roze și 59 roșii.

Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box 2026

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Declarațiile repetitive și nefondate din spațiul public ale ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, referitoare la presupuse creșteri speculative ale prețurilor utilajelor agricole, îngrijorează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România. APIMAR transmite că, până în prezent, aceste afirmații nu au fost însoțite de studii de piață, analize economice sau date statistice publice care să confirme existența unor astfel de creșteri la nivelul pieței într-un interval de 30 de zile.

În acest context, APIMAR a transmis MADR o solicitare oficială de întrevedere, pentru a înțelege care sunt datele, analizele sau studiile care au stat la baza acestor declarații publice și care este metodologia utilizată pentru formularea acestor concluzii.

Evoluția prețurilor utilajelor agricole este strâns legată de evoluția generală a economiei și de factori macroeconomici bine cunoscuți, precum:

• creșterea costurilor materiilor prime;

• creșterea costurilor energetice;

• creșterea costurilor de transport și logistică;

• perturbările lanțurilor de aprovizionare generate de războiul din Ucraina;

• creșterea costurilor salariale și a costurilor de finanțare.

Aceste evoluții au afectat întreaga industrie europeană a echipamentelor și utilajelor, nu doar piața din România.

„Piața utilajelor agricole din România este una puternic concurențială, cu numeroși producători și distribuitori internaționali. Fiecare companie își stabilește independent politica de preț în funcție de costurile proprii și de condițiile pieței. În cadrul APIMAR nu se discută și nu se coordonează aspecte comerciale privind prețurile”, precizează APIMAR.

În plus, România face parte din Piața Unică Europeană, iar fermierii pot achiziționa utilaje din orice stat membru al Uniunii Europene. În aceste condiții, mecanismele concurențiale ale pieței limitează în mod natural orice posibilitate de stabilire artificială a prețurilor.

„Totodată, membrii APIMAR au depus eforturi semnificative pentru a asigura disponibilitatea utilajelor pentru beneficiarii proiectelor finanțate, inclusiv în cadrul măsurii 4.1, într-un interval mai mic de 12 luni, în condițiile unor perturbări majore ale lanțurilor globale de aprovizionare.”

APIMAR consideră că afirmațiile repetate ale șefului MADR privind presupuse creșteri speculative ale prețurilor riscă să creeze prejudicii de imagine nejustificate companiilor care activează legal și competitiv pe piața utilajelor agricole din România.

„Asociația își reafirmă disponibilitatea pentru un dialog instituțional transparent și bazat pe date economice verificabile, în interesul fermierilor și al dezvoltării durabile a agriculturii românești”, subliniază APIMAR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!