Creditul-furnizor reprezintă un mecanism esențial de finanțare a fermierilor, însă practicile bazate pe facturarea la preț de listă și acordarea unor discounturi „off-invoice” condiționate trebuie reglementate pentru a preveni supraîndatorarea artificială și potentialele abuzuri asupra fermierilor.

Clubul Fermierilor Români a participat luni, 27 aprilie 2026, la ședința de lucru organizată în cadrul Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, dedicată analizării mecanismului de finanțare credit-furnizor și identificării unor soluții alternative pentru optimizarea activității agricole.

Clubul Fermierilor Români subliniază că nu mecanismul de credit-furnizor în sine reprezintă problema, ci dimpotrivă, acordarea de termene de plată până la recoltă de către furnizorii de inputuri agricole constituie una dintre cele mai importante forme de finanțare operațională pentru fermieri. Acest mecanism este cu atât mai relevant în condițiile în care sectorul bancar rămâne prudent în raport cu riscurile și volatilitatea specifice agriculturii.

În același timp, Clubul atrage atenția că anumite practici comerciale asociate creditului-furnizor pot produce efecte profund dezechilibrate în relația dintre distribuitori și fermieri. În special practica facturării la „preț de listă”, urmată de acordarea unui discount „off invoice” doar dacă fermierul achită integral și la termen, poate crea premisele unor abuzuri severe.

În piață au fost semnalate situații în care discounturile „off invoice” ajung până la 40% din prețul de listă. Aceste discounturi pot fi anulate integral de distribuitor chiar și în cazul unor întârzieri minore la plată, de câteva zile, deși fermierul a negociat comercial achiziția având în vedere prețul net rezultat după aplicarea discountului.

Această practică poate conduce la o creștere artificială a gradului de îndatorare a fermierilor, la presiuni suplimentare de lichiditate și la dezechilibre majore. În anumite cazuri, anularea discountului poate genera pentru distribuitor un câștig mai mare decât marja comercială normală obținută în condiții de piață. De asemenea, există semnale din piață că unii operatori au transformat utilizarea acestor mecanisme într-un model de business bazat pe valorificarea clauzelor de penalizare și pe proceduri de recuperare forțată a creanțelor împotriva fermierilor.

„Creditul-furnizor trebuie păstrat ca instrument de finanțare a agriculturii, dar trebuie corectate mecanismele care pot transforma o facilitate comercială într-o povară disproporționată pentru fermieri. Fermierul trebuie să știe de la început care este prețul real pe care îl datorează și care sunt consecințele rezonabile ale unei eventuale întârzieri graduale la plată”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Discounturile ar trebui acordate la facturare, direct pe factură

Clubul Fermierilor Români susține reglementarea clară a acestor practici comerciale, prin eliminarea discounturilor „off invoice”. Discounturile comerciale ar trebui acordate direct pe factură, la momentul facturării („on invoice”), astfel încât fermierul să fie facturat la prețul net real. Eventualele întârzieri la plată ar urma să fie tratate separat, prin mecanisme comerciale rezonabile, cum ar fi penalități de întârziere proporționale și transparente.

Prin aceste propuneri, Clubul Fermierilor Români urmărește protejarea funcției economice corecte a creditului-furnizor: aceea de a asigura fermierilor acces la inputuri agricole în timp util, în corelare cu ciclul de producție și cu momentul încasării veniturilor după recoltă.

Clubul solicită un cadru de reglementare care să asigure:

• Transparență în stabilirea prețului real al inputurilor agricole;

• Predictibilitate contractuală pentru fermieri;

• Eliminarea sancțiunilor disproporționate mascate sub forma anulării discounturilor;

• Tratament echilibrat al întârzierilor la plată;

• Menținerea creditului-furnizor ca instrument viabil de finanțare a agriculturii;

• Prevenirea supraîndatorării artificiale a fermierilor.

„Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, marcată de presiuni climatice, financiare și economice semnificative. În acest context, accesul fermierilor la finanțare trebuie consolidat, nu blocat. Soluția nu este eliminarea creditului-furnizor, ci reglementarea corectă a practicilor care pot deturna acest mecanism de la scopul său economic legitim. Clubul Fermierilor Români își reafirmă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional cu Parlamentul, Guvernul, autoritățile de reglementare, sectorul bancar, furnizorii și distribuitorii de inputuri agricole, pentru definirea unor reguli comerciale echilibrate, transparente și adaptate specificului agriculturii”, precizează Florian Ciolacu.

Creditul-furnizor trebuie să rămână un sprijin pentru fermieri, nu un instrument prin care aceștia pot fi împinși în supraîndatorare sau executare silită disproporționată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 4 mai 2026, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca are loc Festivalul Produsului Tradițional. Evenimentul organizat de Facultatea de Agricultură a universității clujene a ajuns la ediția a XIX-a, fiind susținut de studenții din anul IV de la Ingineria Mediului, în cadrul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, coordonat de conf. dr. Avram Fițiu. Parada portului popular va fi parte a festivalului în care vor mai avea loc jurizări și degustări de bunătăți tradiționale. Studenții au cules rețete din zece județe.

Vizitatorii Festivalului Produsului Tradițional vor fi martorii unei sărbători a gustului, memoriei și tradițiilor românești, pentru că studenții își vor prezenta porturile populare și produsele tradiționale din locurile natale, inclusiv caietele de sarcini ale rețetelor, care vor fi jurizate de către profesori, alături de specialiști în gastronomie și tradiții populare.

Festivalul este deja o tradiție, care readuce în prim-plan rețetele locale ale bucătăriei românești, rețete care sunt culese chiar de către studenți. Ei dobândesc astfel mai multe competențe: certificare și control de ferme și gospodării ecologice; elaborare caiete de sarcini pentru produse agricole/alimentare tradiționale; elaborare proceduri de certificare produse montane; certificare locală și etică a produselor; elaborare caiete de sarcini pentru produse DOP (Denumire de Origine Protejată), IGP (Indicație de Protecție Geografică) și TSG (Specialitate Garantată), prin desfășurarea unei activități practice în localitatea de origine a familiei.

„Prin rețetele autentice și caietele de sarcini riguroase, studenții devin ambasadori ai unui patrimoniu alimentar viu, capabil să genereze respect internațional și atașament emoțional profund. Parada portului popular, jurizată cu profesionalism de către specialiști în domeniu, completează tabloul unei Românii care își afirmă identitatea cu eleganță și mândrie, prin ceea ce are mai curat și mai autentic. Acest festival este o formă de soft power cultural, care transformă tradiția în punte de dialog și recunoaștere agroculturală internațională”, a explicat coordonatorul evenimentului, conf. dr. Avram Fițiu.

Evenimentul va fi deschis la ora 10.00, după care membrii juriului vor degusta și evalua produsele prezentate de către studenți, iar apoi vor fi prezentate caietele de sarcini ale rețelor tradiționale. Ca la fiecare ediție, este așteptat la festival și publicul larg, care va avea acces la degustări și discuții cu participanții după ora 12.00, când se încheie jurizarea.

„Obiectivul acestei activități pedagogice vizează scoaterea din uitare a gastronomiei tradiționale țărănești și a portului popular, dar și formarea unui absolvent USAMV Cluj-Napoca ca specialist în construcția de demersuri de marketing agricultural. Vă așteptăm să descoperiți sufletul României prin gust, port și poveste, să fiți parte dintr-o manifestare vie a identității noastre culturale, un act de diplomație gustativă, prin care tânăra generație readuce în actualitate comoara culinară a satului românesc”, arată conf. dr. Avram Fițiu.

Produsele prezentate de către studenți la Festivalul Produsului Tradițional, 4 mai 2026:

• Județul Alba: sloi de oaie din Ciugud, fursecuri „Cenușăreasa” din Rîmetea;

• Județul Bihor: Halušky (găluște slovace) din Șinteu, vărzar din Toboliu;

• Județul Bistrița-Năsăud: vinars îndulcit din Runcu Salvei, prăjitură cu nucă și miere din Târlișua; pături cu brânză și lapte acru din Parva, pancove de Parva;

• Județul Botoșani: friptură de miel din Cucuieții de Sus;

• Județul Brașov: cârnați din Fundata; plăcinte cu brânză din Ludișor;

• Județul Cluj: varză à la Cluj, minciunele (ciurigăi), mămăliguță, icre de păstrăv din Someșu Rece, cozonac din Poieni, cozonac cu nucă, sarmale ardelenești din Căprioara, plăcinte pe plită din Măguri-Răcătău, gomboți cu prune din Feleacu, drob de miel din Mihai Viteazu, pălănețe din Vatra Ardealului (Micești), pancove din Dealu Negru, clătite cu urdă și mărar din Pălatca, tocăniță de pui, cornulețe cu gem din Vișea, tocăniță de vânat, plăcinte cu brânză și ceapă verde din Lăpuștești, prăjitură Albinița din Gilău, prăjitură cu mălai din Someșu Rece, ciorbă de hurut din Gherla, colțunași cu prune din Gilău, pogăci cu jumări din Viișoara, prăjitură cu măr din Gherla, friptură de iepure și balmoș din Buza, plăcinte de Bedeciu;

• Județul Mureș: găluște de aur din Iernut, bulgărași de zăpadă din Mureș;

• Județul Satu Mare: prăjitură tăvălită din Tășnad, papricaș de pui cu găluște de casă, Riteș din Lucăceni, caș de ouă;

• Județul Sălaj: bulz cu brânză, gheme din Tetiș;

• Județul Sibiu: brânză de burduf din Sibiel.

Invitați speciali:

• Președinte juriu pentru parada portului popular: Florica Zaharia – fost custode al Muzeului Metropolitan din New York;

• Gastronomi: Mircea Groza, Paul Siserman;

• Reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) și primari din localități ale județelor Sălaj, Cluj, Mureș, Alba, Bistrița-Năsăud;

• Reprezentanți ai Consiliilor Județene care pregătesc dosare pentru IGCAT (Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism) în vederea obținerii titlului de Regiune Gastronomică Europeană/Mondială; reprezentanți ai unor restaurante din Cluj și Sălaj.

Program:

10:00–10:15 – Deschiderea oficială

10:15–11:00 – Parada portului popular, urmată de jurizarea de către specialiști în domeniu

11:00–12:00 – Jurizarea produselor

12:00–18:00 – Degustarea produselor de către invitați; prezentarea caietelor de sarcini; muzică populară și momente vesele.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că o parte semnificativă a fermelor comerciale operează sub costul de producție și riscă închiderea în perioada imediat următoare. Chiar dacă pentru o perioadă de timp prețul oferit fermierilor a înregistrat o ușoară revenire, se constată acum o scădere accelarată a acestuia, în contextul în care cererea și consumul încep să crească.

Potrivit datelor publicate de Observatorul Cărnii de Porc al Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați (carcasă clasa E) în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și se situează cu 11,4% sub media Uniunii Europene, România înregistrând al doilea cel mai mic preț din Europa și mult sub prețul mediu din principalele țări de unde importăm.

În prezent, prețul porcului la poarta fermei ajunge la aproximativ 5 - 5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg, generând pierderi directe pentru fermieri și afectând grav capacitatea acestora de a susține activitatea pe termen scurt și mediu.

Situația este agravată de impactul persistent al pestei porcine africane (PPA), care în ultimii ani a afectat grav efectivele, a generat restricții comerciale și a descurajat investițiile. „În același timp, extinderea creșterii porcinelor în gospodăriile populației, în absența unor standarde uniforme și riguroase de biosecuritate, reprezintă un factor major de menținere și propagare a riscului epidemiologic”, susține APCPR.

Dezechilibrul structural al pieței este evident, sectorul comercial producând aproximativ 3,3 milioane de porci anual, iar consumul național depășește echivalentul a șapte milioane de capete. Acest deficit este acoperit prin importuri masive, ceea ce accentuează presiunea asupra producătorilor locali și vulnerabilizează lanțul alimentar.

Consecințele, arată APCPR, sunt deja vizibile și se vor accentua în lipsa unor măsuri rapide. Există deja ferme care operează în pierdere și își reduc activitatea. De asemenea, fermierii amână sau abandonează investițiile. Există un risc real de închidere a exploatațiilor comerciale și de pierdere a locurilor de muncă în mediul rural. Totodată, dependența de importuri crește, fiind estimată deja la peste un miliard de euro. „În actualul context geopolitic, menținerea producției interne de carne de porc nu mai este doar o problemă economică, ci una de securitate alimentară națională”, punctează APCPR.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită adoptarea urgentă a unui set de măsuri prioritare:

• Sprijin financiar imediat, pentru acoperirea pierderilor și asigurarea lichidității fermelor;

• Mecanisme de corectare a dezechilibrelor din lanțul de valorificare, inclusiv în relația cu marile rețele de retail;

• Măsuri ferme pentru reducerea riscului epidemiologic și aplicarea uniformă a standardelor de biosecuritate;

• Înlesnirea accesului la finanțare și accelerarea redeschiderii piețelor externe.

APCPR face apel la autorități, retaileri, procesatori și consumatori să susțină producția autohtonă de carne de porc. Fără ferme locale, România riscă să devină dependentă structural de piețe externe, într-un context global tot mai instabil.

„Fereastra de intervenție este limitată. Deciziile din perioada imediat următoare vor determina dacă România își păstrează capacitatea de producție sau pierde definitiv un sector esențial al economiei agroalimentare”, conchide APCPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Luni, 27 aprilie 2026, s-a desfășurat Consiliul AgriFish, la Luxemburg. Înainte de ședința Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, o delegație a Copa – Cogeca, din care au făcut parte Nikolaus Berlakovich de la COPA, Florentin Bercu - vicepreședinte COGECA și Patrick Pagani - secretar general adjunct, a avut întâlniri cu Maria Panayiotou - ministrul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Mediului din Republica Cipru și echipa sa, care dețin Președinția Consiliului Europei, Elisabeth Werner - director general, Pierre Bascou - director general adjunct DG AGRI, Emil Dumitru - secretar de stat MADR, Daniela Rebega - director general AM-PNDR, Emilia Mohan și Ionuț Petrescu - Secția de Agricultură Reprezentanța Permanentă și echipa României.

Discuțiile au vizat problemele presante cu care se confruntă sectorul agricol în aceste vremuri tulburi, precum: prețurile ridicate la carburanți și fertilizanți; mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM; Politica Agricolă Comună după 2027; situația pieței, agravată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Florentin Bercu a evidențiat importanța cooperării între fermieri, subliniind rolul său esențial în gestionarea, combaterea și prevenirea crizelor din lanțul alimentar prin intervenția rapidă a Comisiei pentru suspendarea aplicării CBAM. „Circa 20-25% dintre fermierii din România și UE au incertitudini în privința continuării activității, urmând ca în maximum un an să își înceteze activitatea dacă nu se vor luă măsuri pentru rentabilizarea afacerilor din sectorul agroalimentar”, a arătat Florentin Bercu, vicepreședinte COGECA și director executiv UNCSV, organizație care face parte din Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Copa - Cogeca solicită implementarea unor soluții urgente pentru situația din Orientul Mijlociu care exercită o nouă presiune semnificativă asupra fermierilor europeni. „Aceste șocuri externe perturbă producția, cresc costurile și amenință și mai mult marjele de profit deja fragile ale fermierilor. La toate acestea se adaugă prețurile ridicate ale îngrășămintelor, menținute la un nivel ridicat de la invazia Rusiei în Ucraina, precum și o recesiune prelungită pe piețele culturilor arabile din UE. Fermierii se confruntă acum cu o situație imposibilă. În întreaga Europă, costurile de producție pentru combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică continuă să crească brusc”, explică Florentin Bercu.

Reprezentanții Copa – Cogeca susțin că mulți fermieri reduc suprafața cultivată, schimbă culturile sau chiar renunță la însămânțare, deoarece producția pur și simplu nu mai este viabilă din punct de vedere economic, considerând că autoritățile de la Bruxelles reacționează prea lent. „Această situație afectează acum toate sectoarele și va avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni dacă nu se iau măsuri rapide. Având în vedere cele două conflicte majore care afectează vecinătatea Europei, UE are nevoie de un răspuns coordonat la scara măsurilor luate în contextul COVID-19 și a răspunsului la invazia Rusiei în Ucraina. Avem nevoie de măsuri urgente pentru a proteja producția alimentară, a asigura securitatea energetică și a menține integritatea pieței unice. În acest sens, Cadrul energetic temporar de criză și planul Accelerate EU trebuie transformate acum în sprijin concret pentru sectoarele aflate în cele mai mari dificultăți, inclusiv agricultura”, au subliniat reprezentanții Copa – Cogeca.

Îngrășămintele, costuri ce nu pot fi absobite de agricultorii UE

Taxa CBAM va crește progresiv până în 2034, costul direct al acesteia fiind estimat la 820 de milioane de euro în 2026, urmând să crească la 3,4 miliarde de euro în 2034. „În următorii șapte ani, aceasta reprezintă aproximativ 12 miliarde de euro, adică peste 3% din bugetul actual al PAC. Dacă îngrășămintele produse în UE își vor continua alinierea prețurilor la cele ale importurilor, costul total ar putea ajunge la 39 de miliarde de euro, aproape 10% din bugetul actual al PAC. Acestea sunt costuri pe care agricultorii din UE pur și simplu nu le pot absorbi”, a atras atenția Copa – Cogeca.

Organizația europeană a fermierilor și cooperativelor agricole a propus un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, inclusiv: suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală pentru a compensa aceste costuri pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei; creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații; precum și înlesnirea utilizării pe scară mai largă a gunoiului de grajd și a digestatului.

Politica Agricolă Comună după 2027

Referitor la PAC post-2027, membrii Copa și Cogeca au adoptat trei documente de poziție esențiale privind viitorul buget al UE și PAC. Reprezentanții organizației europene susțin că PAC trebuie să rămână o politică cu adevărat comună, cu un buget dedicat, rezervat și protejat, care trebuie menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat în funcție de inflație pe perioada 2021 - 2027. „În ceea ce privește sprijinul pentru venituri, poziția noastră este la fel de clară. Consolidarea competitivității necesită abordarea veniturilor fermierilor, care continuă să rămână în urma altor sectoare ale economiei. Acest lucru face ca sprijinul pentru venituri pe bază de suprafață să fie esențial, indiferent de vârsta, dimensiunea, forma juridică sau tipul de producție al fermierilor.”

Copa – Cogeca solicită un sprijin specific pentru lichidități, deoarece fermele și cooperativele agricole au nevoie de acces rapid la toate instrumentele UE disponibile pentru a absorbi creșterile excepționale ale costurilor și a menține producția.

Totodată, se solicită simplificarea continuă și accelerată. „Propunerea Omnibus este binevenită, dar trebuie să mergem mai departe. Prea multă legislație a UE descurajează încă inovarea, întârzie investițiile, încetinește eliberarea autorizațiilor și împiedică soluțiile circulare esențiale pentru reziliență.”

De asemenea, Copa – Cogeca vrea ca sectorul agricol european să aibă certitudinea accesului la energie. „Agricultura nu poate funcționa fără energie sigură și accesibilă. Gazul și electricitatea trebuie să rămână disponibile la prețuri rezonabile, iar în orice scenariu de raționalizare, întregul lanț agroalimentar trebuie tratat ca fiind strategic și prioritizat. În același timp, trebuie să accelerăm diversificarea prin bioenergie, biocombustibili pe bază de culturi, biometan, biogaz și energie regenerabilă descentralizată la nivelul fermelor.”

În ceea ce privește proiectul de cadru temporar pentru criza energetică propus recent trebuie consolidat prin:

• Creșterea plafoanelor de ajutor pentru producția agricolă primară și pescuit;

• Prelungirea cadrului cel puțin până în iunie 2027;

• Extinderea sprijinului eligibil dincolo de îngrășăminte și motorină pentru a include energia și alte costuri excepționale;

• Asigurarea faptului că schemele naționale de sprijin nu se iau în considerare în raport cu limitele de minimis existente.

Referitor la produsele fitosanitare, Copa - Cogeca a subliniat faptul că fermierii susțin principiul înregistrării și trasabilității, însă noile obligații introduse de la 1 ianuarie 2026 - coduri de aprobare, coduri EPPO (Organizația Europeană și Mediteraneană pentru Protecția Plantelor) - reprezintă o sarcină administrativă suplimentară fără valoare adăugată clară pentru controale, solicitând în acest fel, o abordare mai proporțională și mai practică.

În cadrul Consiliului AgriFish, la care a participat secretarul de stat din MADR Emil Dumitru, s-au dezbătut propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027, cu accent pe principalele opțiuni pentru conceperea sprijinului pentru venit. Reprezentantul României a declarat că este foarte important ca sprijinul pe venit să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, să asigure condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și să elimine disparitățile. „România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcționarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal - zootehnic, sprijinirea reînnoirii generațiilor și prioritizarea anumitor sectoare, în funcție de nevoile identificate”, a afirmat Emil Dumitru.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agraria, cel mai important târg agricol din inima Transilvania, are loc în perioada 23-26 aprilie 2026, la Jucu (Cluj), într-o nouă ediție dedicată performanței, inovației și dialogului din agricultura românească. Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, consolidând rolul Agraria ca platformă de întâlnire între fermieri, specialiști, companii și reprezentanți ai instituțiilor publice.

Agraria reprezintă un important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din sectorul agroalimentar, iar organizatorii promit că timp de patru zile (23 – 26 aprilie 2026) câmpul de la Jucu devine un adevărat laborator al viitorului, în care sunt prezente utilaje agricole de ultimă generație; soluții inteligente pentru agricultura 4.0; animale de rasă și input-uri pentru fermele zootehnice; produse locale și tradiționale.

„Agraria contribuie la promovarea unei agriculturi moderne, competitive și conectate la noile tehnologii. Continuăm să fim o platformă de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie”, ne-a declarat Raluca Mareș, director expoziție DLG Markets South East Europe.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini agricole, vizitatorii Agraria au ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de firmele participante pe platforma de la Jucu și, totodată, să vadă la lucru vârfuri de gamă ale producătorilor de utilaje agricole, mai ales că „zona de demonstraţii pune la dispoziție un spațiu generos”, după cum ne-a zis Adrian Câmpean, director proiect DLG Markets South East Europe.

Magnetul târgului Agraria îl reprezintă, ca la fiecare ediție, Zootehnica Show, un concept dinamic, integrat, dedicat sectorului zootehnic. Aici, vizitatorii au ocazia să vadă cele mai frumoase exemplare și să afle cele mai noi tendințe din domeniul zootehnic.

„Și la Agraria 2026 avem evenimente interesante, cu foarte mult conținut. Deja de câteva ediții venim în sprijinul producătorilor locali, a căror prezență în târg crește de la an la an. La Agraria arătăm că și în România putem să facem produse de calitate”, subliniază Corina Mareș, DLG Markets South East Europe.

Pentru ediția 2026, organizatorii au organizat „Caravana AGRARIA vine la tine acasă”, care a trecut prin câteva județe și a lăsat la primăriile comunelor invitații, așa încât cei care doresc să viziteze expozița le pot ridica de la primăria din comuna lor.

De reținut că, oricine vrea să ajungă la Agraria se poate înregistra aici https://xtag-event.com/agraria2026/ și primește pe email biletul gratuit de acces la Agraria, sub forma unui cod QR pe care trebuie să-l arate la intrarea în expoziție. Copiii, elevii, studenții și pensionarii au acces gratuit la Agraria.

Agraria este primul târg pe care DLG Markets South East Europe l-a realizat în România și care, din anul 1995 și până în prezent, și-a clădit, ediție după ediție, un nume puternic, devenind evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei. La ani distanță, începând din 2011, DLG organizează AgriPlanta – RomAgroTec, cea mai mare expoziție în câmp, la Fundulea – județul Călărași, care anul acesta va avea loc în perioada 28 – 31 mai.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Schimbările climatice continuă să influențeze condițiile agricole, fermierii din țara noastră confruntându-se cu o presiune tot mai mare de boli foliare apărute timpuriu și cu evoluție agresivă la culturile de cereale. Temperaturile mai ridicate și perioadele de toamnă prelungite accelerează dezvoltarea agenților patogeni precum septorioza și făinarea, făcând importantă protecția timpurie și eficientă a culturilor.

Strategiile moderne de control al bolilor pun accent pe protejarea aparatului foliar al plantei încă din primele stadii de dezvoltare, deoarece frunzele sănătoase sunt esențiale pentru susținerea fotosintezei și pentru asigurarea unei performanțe optime a culturii pe tot parcursul sezonului de vegetație. Pentru a obține acest rezultat, fermierii se bazează din ce în ce mai mult pe soluții avansate precum molecula proquinazid, cunoscută pentru capacitatea sa de a inhiba germinarea sporilor și de a opri dezvoltarea fungilor într-un stadiu incipient, în special în cazul făinării. Această soluție este dezvoltată de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience.

Atunci când este combinat cu prothioconazol, un fungicid triazolic sistemic cu proprietăți atât preventive, cât și curative, proquinazidul formează un mod de acțiune complementar care combate un spectru larg de boli foliare. Această combinație este integrată în Verben™, un fungicid conceput pentru a asigura o protecție timpurie puternică la culturile de cereale. Pentru Cosmin Iancu, agronom și proprietar al unei ferme de 1.100 de hectare de teren agricol în zona Grădiștea, județul Ilfov, această abordare a devenit un pilon esențial al programului său de protecție a culturilor.

În ferma sa, la acest moment, Cosmin Iancu are 400 de hectare cu grâu și 200 de hectare cu orz, ambele culturi fiind tratate cu Verben™ ca prim tratament fungicid. „Folosim Verben™ de trei sezoane, aplicându-l pe întreaga suprafață de grâu și orz la primul tratament, în faza de alungire a paiului. Având în vedere că numărul soluțiilor disponibile pentru combaterea bolilor este în scădere, un produs care combină proquinazidul și prothioconazolul reprezintă o opțiune solidă și eficientă pentru gestionarea complexului de boli foliare”, precizează tânărul fermier.

Rezultatele au fost constant pozitive, cu o eficacitate deosebit de bună împotriva făinării, dar și a septoriozei. Prin acțiunea sa preventivă și curativă, produsul contribuie la menținerea unei suprafețe foliare sănătoase în fazele critice de creștere, susținând direct dezvoltarea plantelor și formarea producției. „Unul dintre principalele beneficii este flexibilitatea, datorită ferestrei largi de aplicare. În același timp, produsul oferă o eficiență economică foarte bună, cu un raport cost - performanță solid. Are rezultate foarte bune împotriva principalelor boli foliare vizate la primul tratament”, arată Cosmin Iancu avantajele produsului Verben™.

Cu o experiență în agricultură care datează din 1991, anul înființării afacerii de familie, Cosmin Iancu îmbină tradiția cu practicile agronomice moderne. Pe baza acestor rezultate, el intenționează să continue aplicarea aceleiași strategii și în sezoanele următoare la culturile de cereale, bazându-se pe consecvența și fiabilitatea soluției pe bază de proquinazid. Abordarea sa reflectă o tendință mai amplă în rândul fermierilor noștri, care adoptă din ce în ce mai mult substanțe active inovatoare pentru a răspunde presiunii tot mai mari a bolilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) transmite poziția membrilor săi cu privire la amendamentele propuse la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României (PLx. 508/2025), subliniind necesitatea găsirii unui echilibru între inovația tehnologică și utilizarea în siguranță a noilor tehnologii agricole.

Industria de protecția plantelor susține inovația în agricultură și inițiativele de reglementare legislativă. Astfel, AIPROM consideră oportună inițiativa legislativă a Parlamentului României de a reglementa utilizarea dronelor (UAS) pentru aplicarea tratamentelor cu produse fitosanitare. „În contextul actual, în care nu există o legislație europeană în acest sens, nu există norme de implementare și nu au fost emise ghiduri de procedură pentru autorizarea produselor de protecție a plantelor aplicate cu ajutorul dronelor, efortul de a crea un cadru juridic la nivel național este un pas curajos și necesar pentru a oferi claritate operatorilor de drone, fermierilor, autorităților fitosanitare și companiilor active în domeniul industriei de protecție a plantelor”, arată AIPROM.

Dronele sunt o realitate a prezentului și fac parte din viitorul agriculturii de precizie. Tehnologia UAS nu reprezintă doar un instrument modern, ci face parte dintr-un viitor sustenabil: de la monitorizarea ultra-precisă a agenților de dăunare până la aplicarea localizată a tratamentelor fitosanitare. „Suntem conștienți că această tehnologie de mare precizie permite optimizarea resurselor, fiind un pilon important al digitalizării sectorului agricol”, precizează AIPROM.

Fundamentarea științifică și etichetarea obligatorie garantează siguranța pentru mediu și oameni. Pentru a garanta siguranța și eficacitatea tratamentelor, AIPROM consideră că aplicarea oricărui produs fitosanitar cu ajutorul dronelor trebuie să se facă exclusiv pe baza unor studii științifice aprofundate, conform criteriilor existente în legislația de autorizare a produselor de protecție a plantelor și de etichetare, cât și a unor criterii suplimentare care vor trebui stabilite de autoritățile române în faza de promovare a legislației naționale.

În ceea ce privește informațiile și instrucțiunile referitoare la aplicarea tratamentelor fitosanitare cu ajutorul dronelor, acestea trebuie să fie obligatoriu menţionate pe eticheta fiecărui produs destinat aplicării cu drona, în baza studiilor specifice. „Doar astfel utilizatorul final va avea garanția că aplicarea produsului este conformă și sigură pentru mediu și eficace împotriva organismelor de dăunare.”

Distincția clară între aplicarea terestră și cea cu ajutorul dronei este necesară. AIPROM nu susține ideea conform căreia aplicarea tratamentelor fitosanitare cu ajutorul dronei poate fi asimilată aplicării terestre clasice. „Din cauza parametrilor tehnici diferiți (volum de apă, derivă, înălțimea de survol, modul de acțiune al produsului fitosanitar, tipul de produs) legislația adoptată trebuie să reglementeze obligativitatea ca fiecare fermier să se conformeze indicațiilor de pe etichetă formulate ca rezultat ale testelor specifice efectuate pentru această metodă de aplicare. Apreciem reducerea birocrației în identificarea unor soluții inovative pentru o agricultură profitabilă și sustenabilă, dar o abordare fără asigurările bazate pe date tehnice și pe știință ar fi riscantă”, subliniază AIPROM.

Garanția siguranței și a eficacității tratamentului cu drona. „Efectuarea testelor specifice pentru tehnologia UAS este singura cale de a garanta siguranța deplină pentru mediu și pentru utilizatori. Mai mult, aceste teste vor confirma eficacitatea tratamentelor, asigurându-se că fermierii obțin rezultatul scontat în controlul agenților de dăunare, fără a risca apariția rezistenței sau pierderea investiției prin aplicări neconforme”, punctează AIPROM.

În concluzie, AIPROM nu se plasează împotriva progresului tehnologic. „Știm că viitorul în agricultură înseamnă inovație și precizie și suntem parte integrantă a acestui proces. Apreciem avantajele economice ale aplicării tratamentelor fitosanitare într-o manieră țintită, dar corectă și bazată pe știință, care să includă teste de eficacitate și de gestionare a riscului pentru a preveni contaminarea culturilor non-țintă, precum și afectarea sănătății oamenilor și mediului. Susținem adoptarea legislației naționale pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare cu ajutorul dronelor, cu condiția menționării pe eticheta produselor a cerințelor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 (CLP) și Regulamentului (UE) nr. 547/2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 în ceea ce privește cerințele de etichetare pentru produsele de protecție a plantelor și credem cu convingere că inovația trebuie să meargă mână în mână cu responsabilitatea față de om și natură.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită intervenția imediată a autorităților naționale și europene pe piața îngrășămintelor pentru a stabiliza prețurile și a asigura disponibilitatea acestora, acordarea de sprijin financiar urgent fermelor și cooperativelor pentru a face față creșterii costurilor, simplificarea și modernizarea legislației agricole prin pachetul Omnibus, eliminând birocrația care frânează inovarea și menținând substanțele de protecția plantelor existente până la apariția altora care au eficiență similară și cost suportabil, autorizările/reautorizările/prelungirile/derogările și nu în ultimul rând, garantarea accesului la energie și gaze la prețuri suportabile, cu prioritate pentru sectorul agroalimentar.

La mai bine de o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele agricole din Europa se confruntă din nou cu o serie întreagă de perturbări externe care le afectează producția și le cresc costurile. Situația era deja dificilă din cauza războiului din Ucraina, care împinsese în sus prețurile îngrășămintelor. Apoi, la începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM a generat o nouă scumpire de 20-25%.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) susține că fermierii se află într-o situație fără ieșire: marjele de profit sunt deja la minimum din cauza stagnării piețelor cerealiere în ultimii ani, iar acum costurile explodează exact în mijlocul sezonului agricol. Mulți sunt nevoiți să cumpere mai puține input-uri sau să reducă suprafețele cultivate. Potrivit Copa-Cogeca, organizația europeană din care face parte AAC, prețurile la uree ajung azi la peste 700 euro pe tonă și continuă să crească. În toate țările UE, îngrășămintele sunt vândute la prețuri prohibitive de circa 800 euro pe tonă.

Fermierii din țara noastră, împreună cu cei europeni, prin Copa-Cogeca, semnalează patru probleme critice:

• Îngrășămintele au devenit inaccesibile;

• Prețul motorinei aproape s-a dublat;

• Facturile la energie au crescut în toate sectoarele, de la sere până la fabricile de furaje;

• Întregul lanț de aprovizionare se află sub o presiune uriașă: ambalajele, transportul și logistica sunt mai scumpe și mai greu de găsit ca oricând.

„În fața acestor crize multiple, Europa are nevoie de un răspuns ferm și coordonat, care să readucă predictibilitatea, siguranța și încrederea în rândul fermierilor și cooperativelor. Organizațiile fermierilor și cooperativelor din România, precum și organizațiile de fermieri europeni și cooperative, prin vocea Copa-Cogeca, cerem Comisiei Europene măsuri concrete și urgente de sprijin, pentru a contracara efectele dezastruoase ce se întrevăd”, transmite AAC.

Copa-Cogeca consideră că autoritățile de la Bruxelles trebuie să acționeze pentru asigurarea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor, așa încât să se amelioreze situația actuală. Se solicită acordarea de sprijin specific pentru lichiditatea fermelor și a cooperativelor agricole, utilizând toate instrumentele UE disponibile pentru a face față creșterilor excepționale ale costurilor.

„Instituțiile UE trebuie să modernizeze legislația care descurajează în prezent inovarea, blochează și încetinește procesul de autorizare și limitează circularitatea. Totodată, fermierii și cooperativele au nevoie de certitudine privind accesul sectorului la energie prin garantarea disponibilității energiei și a gazelor la prețuri rezonabile. Trebuie să se acorde prioritate tuturor operatorilor din lanțul de aprovizionare agroalimentar în cazul raționalizării gazelor sau al reducerii energiei. În plus, este necesară diversificarea și stimularea aprovizionării cu energie, cu rolul-cheie al bioenergiei/biocombustibililor din culturi/biometanului, biogazului și potențialului energiei regenerabile descentralizate la nivel de fermă. Ne așteptăm ca Uniunea Europeană să pună la dispoziție toate instrumentele existente pentru a sprijini fermierii și cooperativele agricole din UE, astfel încât producția agricolă europeană să se desfășoare fără întreruperi pe termen scurt și mediu. Reducerea dependențelor strategice și consolidarea competitivității în agricultură și în sectorul agroalimentar reprezintă fundamentele esențiale pentru o Europă cu adevărat rezilientă. Fără măsuri urgente și excepționale, producția agricolă europeană este în pericol, iar factura o vom plăti în final toți ca consumatori”, transmite Copa-Cogeca.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Creșterea prețurilor, volatilitatea piețelor internaționale și incertitudinile geopolitice accentuează vulnerabilitatea fermierilor din țara noastră și a economiei naționale. În acest context, la Slobozia - Ialomița, un grup de ingineri români lansează un proiect ambițios de înființare și dezvoltare a unei unități de producere a îngrășămintelor chimice, o inițiativă exclusiv privată, bazată pe expertiză tehnică, investiții responsabile și o viziune pe termen lung.

Înainte de 1990, România era un actor important în industria îngrășămintelor chimice, având 13 mari combinate de producție care asigurau necesarul pentru agricultura națională și permiteau realizarea de exporturi constante. „Această capacitate industrială a reprezentat un pilon esențial pentru dezvoltarea agriculturii și pentru securitatea alimentară a țării”, spune dr. ing. Nicu Vasile, fermier și fost președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Astăzi, la mai bine de trei decenii distanță, aproape toate aceste capacități de producție nu mai funcționează, iar România a devenit dependentă de importul de îngrășăminte pentru agricultură.

„România nu duce lipsă de specialiști sau de tradiție industrială. Ceea ce ne-a lipsit, mult timp, a fost curajul de a reconstrui. Acest proiect este dovada că se poate”, susține Nicu Vasile, unul dintre inițiatorii proiectului de înființare și dezvoltare a unei unități de producere a îngrășămintelor chimice la Slobozia – jud. Ialomița.

Noua unitate, realizată de către compania FER Protect Plant, este concepută pentru a funcționa la standarde tehnologice și de mediu actuale, având ca obiectiv principal producerea de îngrășăminte adaptate nevoilor reale ale fermierilor autohtoni, cu un lanț de aprovizionare sigur și costuri competitive.

„Ne dorim să oferim agricultorilor români predictibilitate și stabilitate. Producția locală înseamnă mai puține riscuri, prețuri corecte și o relație directă între producător și fermier. Fertilizatorii foliari, care sunt produși în noua unitate, reduc cu 15-20% necesarul de îngrășăminte chimice solide, iar gradul de asimilare îmbunătățește calitatea recoltelor”, precizează George Băcănescu, inginer cercetător și coordonator tehnic al proiectului.

Potrivit estimărilor realizate de echipa de ingineri, proiectul are potențialul de a schimba semnificativ piața îngrășămintelor chimice din România în următorii ani.

„Aceasta nu este doar o investiție într-o unitate de producție, ci o investiție în viitorul agriculturii românești. Dacă vrem performanță, trebuie să ne bazăm pe producție internă și pe know-how românesc. Este foarte importantă implicarea chimiei românești pe filiera cercetare - producție, precum și a Facultății de Inginerie Chimică și Biotehnologii din cadrul Universității Politehnice București al cărei mentor este prof. univ. Ecaterina Andronescu”, subliniază reprezentanții companiei FER Protect Plant.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În perioada 27 – 29 martie 2026, în Italia, la Calabria, s-a desfășurat sesiunea dedicată vinurilor roze din cadrul Concours Mondial de Bruxelles. Rozeurile produse în România au câștigat 17 medalii, dintr-un total de 51 de probe înscrise. Procentul de 33% al ratei de succes confirmă calitatea în creștere a rozeurilor românești într-o piață extrem de dinamică.

Ca în fiecare an, Rosé Wines Session a reprezentat un moment-cheie pentru evidențierea tendințelor și a diversității producției globale de vinuri roze.

Pe parcursul a trei zile, un juriu format din profesioniști internaționali ai vinului din 20 de țări - somelieri, importatori, distribuitori și jurnaliști de specialitate - a degustat în orb peste 1.100 de vinuri roze din 30 de țări.

România a obținut un total de 17 medalii, dintre care o mare medalie de aur, șase medalii de aur și zece medalii de argint.

Una dintre cele mai prestigioase distincții ale acestei sesiuni dedicate vinurilor roze a fost acordată vinului Issa Pinot Noir Rosé 2025 al cramei La Salina, care a fost desemnat „Revelația Rosé din România”.

Vinurile românești medaliate la CMB Rosé Wine Session 2026

Mare Medalie de Aur

• Issa Pinot Noir Rosé 2025 - Crama La Salina

Medalii de Aur

• Hruba Boierului Busuioacă de Bohotin demisec 2025 – Crama Hermeziu

• Charme de la Mer demisec 2025 - Murfatlar Vinul

• Tectonic Rezerva Cuvee Rose 2025 – Crama Gîrboiu

• Schwaben Wein Roze 2025 – Cramele Recaș

• Cervus Magnus Monte Rose 2025 – Crama Ceptura

• Issa Vibe Rose 2025 - Crama La Salina

Medalii de Argint

• C'est Soir Traminer roze 2025 – Crama Hermeziu

• Charme de la Mer sec roze 2025 - Murfatlar Vinul

• Bacanta Special Edition 2025 – Crama Gîrboiu

• Castel Huniade Roze 2025 – Cramele Recaș

• Mysterium Roze Brut 2021 - Jidvei

• Jidvei Roze Brut 2021 - Jidvei

• 2 Milenii Cuvee Rose 2025 – Crama Liuta

• Strunga Terroir - Fetească Neagră Rose 2025 – Crama Strunga

• Caii de La Letea Volumul II Rosé 2025 - Via Viticola

• Caii de La Letea Princeps Rosé 2025 - Via Viticola

Fondat în 1994, Concours Mondial de Bruxelles (CMB) este o competiție internațională de vinuri, renumită pentru standardele sale riguroase și angajamentul său de a identifica cele mai bune vinuri și băuturi spirtoase din lume. Cu multiple sesiuni și selecții organizate în fiecare an, CMB evaluează peste 15.000 de probe, anual. Un juriu compus exclusiv din profesioniști din industrie asigură un proces de degustare în orb axat pe calitate, ceea ce face din CMB un punct de referință al excelenței recunoscut la nivel global.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!