Gabriela Rizescu se alătură Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în calitate de consilier pe probleme de protecția plantelor.

Cu aproape trei decenii de experiență în agribusiness-ul românesc și o bogată experiență profesională în domeniu, Gabriela Rizescu aduce în echipa LAPAR o cunoaștere aprofundată a realităților din agricultură, o perspectivă solidă asupra problemelor cu care se confruntă fermierii și, mai ales, o legătură autentică cu sectorul agricol românesc.

„Venirea sa reprezintă un pas important în consolidarea expertizei tehnice a LAPAR și în demersurile noastre de a reprezenta cât mai bine interesele fermierilor. Îi urăm bun venit în echipa LAPAR și îi dorim mult succes! Suntem convinși că experiența și expertiza sa vor aduce plusvaloare activității organizației și, în cele din urmă, fermierilor din România”, transmite LAPAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Duminică, 13 septembrie 2026, în județul Alba, la Loman, a avut loc „Coborâtul Oilor”, un eveniment tradițional, foarte important pentru crescători deoarece anunță coborârea turmelor de la munte, la sfârșitul sezonului de pășunat, și pregătirea animalelor pentru iarnă.

„Coborâtul Oilor” la Loman arată ce înseamnă o comunitate în care oieritul nu este doar o ocupație, ci tradiție, identitate și continuitate. „În spatele unui asemenea eveniment sunt crescători de ovine, familii și oameni care urcă an de an cu turmele la munte, dar și o organizație profesională care a înțeles că rolul unei asociații nu este doar să existe formal, ci să fie prezentă permanent lângă fermieri”, spune Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor din România, prezent la festivalul crescătorilor de oi din județul Alba.

În prezent, sectorul ovin traversează o perioadă dificilă. Restricțiile sanitar-veterinare, problemele de comercializare și export, costurile în creștere și incertitudinea ultimelor luni au pus o mare presiune pe crescători. „Aceste probleme sunt reale și trebuie depășite prin unitate, dialog și soluții aplicabile. Tocmai în asemenea momente, un eveniment precum Coborâtul Oilor ne amintește pentru ce luptăm și ne dă puterea să mergem mai departe. Când vezi crescători, animale, tradiție și o comunitate întreagă adunată în jurul oieritului, înțelegi că acest sector are rădăcini puternice și un viitor pentru care merită să luptăm. Într-o perioadă dificilă pentru sectorul ovin, avem nevoie să vorbim și despre lucrurile care funcționează. Avem nevoie de asociații puternice, fermieri uniți și oameni implicați, care construiesc în propria comunitate și demonstrează, prin rezultate, că asocierea poate produce continuitate și dezvoltare. Loman și Săsciori demonstrează că se poate”, subliniază Maniu Vonica.

Asociația Crescătorilor de Ovine Săsciori reprezintă un model de bună practică privind implicarea unei asociații în comunitatea pe care o reprezintă. Organizarea și continuitatea unui asemenea eveniment, promovarea crescătorilor, a animalelor și a produselor locale, precum și păstrarea tradiției pastorale presupun muncă, perseverență și responsabilitate. „În acest context, apreciem implicarea constantă a dr. Dan Nicolae, medic veterinar și președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine Săsciori, unul dintre oamenii care au contribuit, prin perseverență, organizare și consecvență, la consolidarea acestei comunități de crescători. La fel de important este faptul că această comunitate a înțeles că păstrarea tradiției trebuie să meargă împreună cu adaptarea la cerințele actuale ale agriculturii. Fermierii s-au organizat nu doar într-o asociație profesională, ci și în structuri economice comune, prin cooperativele agricole „Miorița Oacheșă” și „Laz-Căpâlna”. Asocierea economică, valorificarea mai bună a producției, creșterea puterii de negociere și identificarea unor soluții comune sunt direcții necesare pentru viitorul sectorului. Tradiția trebuie păstrată, dar oieritul trebuie, în același timp, să evolueze, să se organizeze și să se adapteze unei piețe tot mai exigente. Meritul unui asemenea eveniment aparține, înainte de toate, fermierilor și membrilor Asociației Crescătorilor de Ovine Săsciori. Lor li se datorează faptul că această tradiție continuă și că oieritul autentic este dus mai departe de la o generație la alta”, transmite Asociația Uniunea Oierilor din România, care felicită fermierii și organizatorii pentru Coborâtul Oilor la Loman, un eveniment care pune în valoare oieritul românesc, pășunatul montan și tradiția pastorală.

„Tradițiile nu se păstrează singure. Sunt păstrate de oameni. Iar oamenii care fac acest lucru merită respectul nostru”, a conchis Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Foto: Asociația Uniunea Oierilor

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.

Principalii indicatori de performanță

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025

• Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025

• Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025

• Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025

• Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025

Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.

Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.

Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor

Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.

Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.

În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.

Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Agrifinance: creștere peste ritmul pieței

Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.

Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.

Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat miercuri, 9 septembrie 2026, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2017 al Comisiei din 2 septembrie 2026 privind înregistrarea indicației geografice „Brânză frământată de Teaca” (IGP) în registrul Uniunii de Indicații geografice, în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului.

Astfel, celor 17 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, li s-a alăturat cea de a 18-a denumire protejată – „Brânză frământată de Teaca” IGP.

Denumirea produsului „Brânză frământată de Teaca” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012. 

Brânza frământată de Teaca este un preparat alimentar obținut din lapte crud de vacă, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.

Produsul „Brânză frământată de Teaca” are formă ovală sau rotundă neregulată, greutatea de aproximativ 0,4 - 2 kg. Forma și greutatea bucăților este dată de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată.

Brânză frământată de Teaca IGP are următoarele caracteristici organoleptice: aspect exterior - bucăți cu formă neregulată, ovală sau rotundă, cu suprafața curată, nelipicioasă, uscată, semilucioasă până la mată (pentru produsul ambalat în membrană simplă) și lucioasă (pentru produsul protejat cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi), iar în secțiune – compoziția este omogenă cu aspect rugos, bine legată, aderentă la membrană, iar la tăiere este ușor aderentă la cuțit. Consistența este moale, onctuoasă, legată, densă. Culoarea  la exterior este de la nuanțe de crem la galben auriu, iar în secțiune cu nuanțe de la alb-lăptos la alb-gălbui. Gust de lapte de vacă, ușor sărat, dulceag, ușor acidulat. Miros lăptos și untos, acrișor, ușor înțepător, de produs sărat.

Caracteristici fizice și chimice: grăsime în substanța uscată min. 40% - max. 60%; grăsime min. 22% - max. 28%; substanțe proteice min. 18% - max. 25%; sare max. 3,5%.

Arealul geografic al produsului „Brânză frământată de Teaca IGP” este constituit din satul Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud.

Etapele fabricării produsului sunt: recepția materiilor prime, filtrarea laptelui, pregătirea laptelui pentru închegare, închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, încălzirea a II - a în vederea obținerii unei deshidratări corespunzătoare a bobului de coagul, formarea cașului bașchiu, pregătirea cașului bașchiu, obținerea brânzei frământate de Teaca, frământarea brânzei, umplerea și coaserea vezicilor de porc. Toate etapele fabricării produsului „Brânză frământată de Teaca” se desfășoară în aria geografică delimitată.

Cererea de înregistrare a denumirii „Brânză frământată de Teaca IGP” se bazează pe reputație și know-how-ul transmis din generație în generație în localitatea Teaca, care influențează caracteristicile organoleptice specifice ale produsului.

Caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara arealului geografic, deoarece ele depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și controla fiecare fază a procesului prin mijloace senzoriale. Această expertiză a format un nucleu identitar în comunitate, asociind numele produsului cu gustul, textura și calitatea așteptate de consumatori.

Produsul „Brânză frământată de Teaca” este cunoscut din vechime, una dintre dovezi fiind prezența acestuia în celebrul târg de la Teaca. Atestarea târgului din Teaca este menționată și în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder- Fronius.

Istoria transmisă prin declarații ale bătrânilor satului și a satelor din vecinătate certifică existența brânzei frământate de Teaca în decursul timpului. 

Experiența îndelungată în producerea brânzei frământate de Teaca, cu practici neschimbate de-a lungul mai multor generații, a creat o conexiune strânsă între produs, denumirea acestuia și aria geografică delimitată, consolidând în percepția consumatorului asocierea dintre nume pe de o parte, și gust, savoare, suculență, pe de altă parte.

Priceperea și iscusința oamenilor care prepară acest produs au un rol important în conservarea particularităților de realizare a acestuia. Acestea stau la baza faptului că brânza frământată de Teaca este recunoscută și se comercializează atât în zona de producere, cât și pe întreg teritoriul țării.

Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea „Brânză frământată de Teaca” a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud. Grupul aplicant are un rol important, conferit de Regulamentul (UE) 2024/1143, conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului pe piaţă, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea și valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare și prețuri care le devalorizează.

Documentația este publică pe site-ul ministerului la link-ul: https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2026/caiete-de-sarcini-2024/Caiet--de--sarcini--Branza--Framantata--de--Teaca--editia-1---versiunea-0---19.01.2026.pdf.

Reamintim cele 17 produse care beneficiază de protecție europeană: 

1. Magiun de prune de Topoloveni - Indicație Geografică Protejată (IGP)

2. Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (IGP)

3. Novac afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată (IGP)

4. Scrumbie afumată de Dunăre - Indicație Geografică Protejată (IGP)

5. Telemea de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (IGP)

6. Cârnați de Pleșcoi - Indicație Geografică Protejată (IGP)

7. Cașcaval de Săveni - Indicație Geografică Protejată (IGP)

8. Salata cu icre de știucă de Tulcea - Indicație Geografică Protejată (IGP)

9. Telemea de Ibănești - Denumire de Origine Protejată (DOP)

10. Salată tradițională cu icre de crap - Specialitate Tradițională Garantată (STG)

11. Plăcintă dobrogeană - Indicație Geografică Protejată (IGP)

12. Pită de Pecica - Indicație Geografică Protejată (IGP)

13. Salinate de Turda - Indicație Geografică Protejată (IGP)

14. Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România - Specialitate Tradițională Garantată (STG)

15. Cârnați din topor din Vâlcea - Indicație Geografică Protejată (IGP)

16. Batog de Sturion - Indicație Geografică Protejată (IGP)

17. Babic de Buzău - Indicație Geografică Protejată (IGP)

La acest moment, România are în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, în vederea înregistrării 11 documentații, dintre care două pentru IGP și nouă  pentru STG.

CITEȘTE ȘI: Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR marchează 25 de ani de activitate prin organizarea unui eveniment aniversar special, dedicat agriculturii românești, colaborării dintre actorii relevanți ai sectorului și consolidării parteneriatelor care contribuie la dezvoltarea unui agribusiness modern și competitiv.

În noiembrie 2026, LAPAR împlinește 25 de ani de activitate, evenimentul fiind sărbătorit prin „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, pe 20 noiembrie. Cu acest prilej, la Hotel Pullman din București vor fi prezenți fermieri, reprezentanți ai instituțiilor publice, companii din agribusiness, organizații profesionale, parteneri strategici și lideri ai industriei agricole. „Nu este doar o aniversare. Este un moment de dialog despre temele care contează pentru agricultura românească”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

Jubileul LAPAR aduce împreună perspective care, de regulă, se întâlnesc în spații diferite: decizia europeană, administrația, antreprenoriatul și piața. „Este expresia unui parcurs de 25 de ani în care LAPAR a construit reprezentare și dialog - de la fermă până la Bruxelles. Ne dorim ca această ediție aniversară să fie un punct de întâlnire pentru întreaga comunitate agricolă - fermieri, companii, instituții și parteneri care cred în potențialul agriculturii românești și în importanța construirii unui sector puternic și sustenabil”, a adăugat Matei Titianu.

Pentru evenimentul aniversar „Jubileul LAPAR – 25 ANI”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România anunță primii vorbitori confirmați: 

• Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European - politica agricolă europeană, viitorul buget european și locul agriculturii în prioritățile Uniunii Europene;

• Adrian Chesnoiu, director general Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) - finanțarea investițiilor și dezvoltarea agriculturii și infrastructurii rurale din România;

• Florin Jianu, președinte Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) - dialogul dintre mediul antreprenorial, sectorul agricol și autoritățile publice;

• univ. dr. Florin Stănică, președinte ASAS;

• Sebastian Cernic, președinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală – Senatul României;

• Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR);

• Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn - piețele de cereale și oleaginoase, dinamica regională și internațională și reperele care influențează deciziile comerciale.

„Timp de 25 de ani, LAPAR a reprezentat vocea producătorilor agricoli din România, implicându-se activ în susținerea intereselor fermierilor și în dezvoltarea unui dialog constant între mediul asociativ, autorități și sectorul privat. Într-un context agricol aflat într-o continuă transformare, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și noi cerințe europene, colaborarea și parteneriatele solide devin mai importante ca oricând”, punctează Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Astfel că, evenimentul beneficiază deja de susținerea unor companii importante din agribusiness, care au confirmat implicarea în Jubileul LAPAR – 25 ANI: Bayer, Syngenta, Corteva Agriscience, SEEFCO, Dekagro, Bunge, Belor, AISR, FMC.

„Prezența acestor parteneri confirmă relevanța evenimentului și încrederea acordată unei platforme care, de 25 de ani, susține reprezentarea, dialogul și dezvoltarea agriculturii românești. Alături de partenerii care au confirmat deja, LAPAR așteaptă în continuare noi companii și organizații care împărtășesc aceeași preocupare pentru viitorul agriculturii românești”, precizează Liliana Piron. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 2 - 4 septembrie 2026, România a găzduit, pentru prima dată, seminarul internațional organizat de Asociația Internațională a Asigurătorilor din Sectorul Agricol - AIAG, dedicat evaluării daunelor provocate de fenomene meteorologice. Evenimentul a reunit 130 de specialiști din 18 țări.

În cadrul seminarului, desfășurat cu sprijinul Sucursalei Agra Asigurări, participanții au analizat în teren, în comuna Prundu - județul Giurgiu, trei loturi experimentale de floarea-soarelui afectate simulat de grindină și furtună, pentru a compara metodele de constatare și evaluare a daunelor utilizate în diferite piețe.

Seminarul a avut ca temă centrală evaluarea daunelor provocate de grindină și furtună la cultura de floarea-soarelui, cu accent pe metodologia de constatare, particularitățile culturii și provocările întâlnite în procesul de evaluare.

Evenimentul a adus împreună reprezentanți ai industriei asigurărilor agricole din mai multe piețe internaționale, într-un context în care fenomenele meteorologice generează un impact tot mai important asupra agriculturii și, implicit, asupra activității de asigurare și despăgubire.

Daune simulate pe aproximativ un hectar de floarea-soarelui

Componenta practică a seminarului s-a desfășurat pe o suprafață totală de două hectare, dintre care aproximativ un hectar a fost utilizat pentru exercițiul de evaluare a daunelor. Participanții au lucrat în echipe și au analizat trei loturi experimentale, reprezentând scenarii diferite de afectare a culturii de floarea-soarelui.

Primul lot a vizat daunele provocate de grindină în stadiul de înmugurire (BBCH 51). Evaluarea a indicat o daună de 30% ca urmare a retezărilor totale, la care s-a adăugat o pierdere de masă foliară de 15%, rezultând o daună finală de 45%.

Al doilea lot a simulat daune provocate de grindină în stadiul de 50% de înflorire (BBCH 61). În acest caz, dauna rezultată din îndoiri a fost de 10%, iar pierderea de masă foliară a fost de 11%, ceea ce a dus la o daună finală de 21%.

Al treilea lot a vizat daunele provocate de furtună, în stadiul de înflorire deplină (BBCH 65). Dintr-o suprafață totală de 1.200 mp, 140 mp au fost afectați integral, iar alți 100 mp au înregistrat daune parțiale, rezultând o daună finală de 15%.

Exercițiul a fost conceput pentru a reproduce cât mai fidel situațiile întâlnite în activitatea de constatare și evaluare a daunelor agricole. După evaluarea în teren, rezultatele echipelor au fost comparate, iar specialiștii au analizat diferențele de abordare și soluțiile aplicabile în procesul de evaluare.

Numărul avizărilor de daune a crescut cu peste 115%

Datele Agra Asigurări indică o creștere semnificativă a daunelor agricole în ultimii ani. Numărul avizărilor de daune a crescut de la 2.111 în 2021 la 4.549 în 2025, în timp ce suprafața afectată s-a majorat de la 59.737,61 ha la 137.683,04 ha, ceea ce reprezintă o creștere de peste 130%.

După scăderea înregistrată în 2022, când au fost raportate 1.672 de daune și o suprafață afectată de 45.372,36 de hectare, indicatorii au revenit pe creștere în 2023, cu 2.151 de avizări și 83.941,40 de hectare suprafață afectată, pentru ca în 2024 să ajungă la 3.183 de avizări și 131.905,09 de hectare suprafață afectată. În 2025 a fost atins cel mai ridicat nivel din intervalul analizat, cu 4.549 de avizări și 137.683,04 ha suprafață afectată. În 2026, până la momentul raportării, au fost înregistrate 3.791 de avizări de daune, corespunzătoare unei suprafețe afectate de 99.500 de hectare.

Creșterea numărului de dosare și a suprafețelor afectate evidențiază importanța unor procese de evaluare cât mai precise și transparente, atât pentru asigurători, cât și pentru fermierii care depind de despăgubiri pentru a-și putea continua activitatea.

Agra Asigurări, singurul asigurător din România care a participat la experimentul internațional

AIAG reunește în prezent 118 membri din 32 de țări și de pe cinci continente, printre care se numără asigurători direcți, reasigurători, brokeri și instituții specializate din sectorul agricol. Agra Asigurări a fost singurul asigurător din România care a participat la acest experiment internațional și a avut, în acest an, rolul de gazdă al evenimentului. Sucursala Agra Asigurări activează pe piața locală de zece ani.

„Suntem bucuroși să găzduim în România specialiști din 18 țări și să contribuim la un schimb de experiență care are ca obiectiv comun dezvoltarea domeniului asigurărilor agricole. În cei zece ani de activitate în România, am văzut cât de important este ca expertiza din teren, experiența internațională și tehnologia să lucreze împreună pentru a răspunde cât mai bine nevoilor fermierilor. Un eveniment precum acesta este o oportunitate valoroasă de a învăța unii de la ceilalți și de a contribui la dezvoltarea unor practici de evaluare cât mai eficiente și transparente”, a declarat Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

Prima zi a seminarului a fost dedicată cadrului teoretic, cu prezentări despre agricultura din România, particularitățile culturii evaluate și metodologia de evaluare a daunelor. Președintele AIAG, Daniele Caceffo, a subliniat importanța întâlnirilor internaționale pentru schimbul de experiență și pentru înțelegerea diferitelor cerințe privind cultivarea, asigurarea și evaluarea daunelor.

Tehnologia și expertiza internațională, tot mai importante în evaluarea daunelor

Pe lângă metodele tradiționale de constatare, tehnologia reprezintă un element tot mai important în activitatea de evaluare a daunelor agricole, contribuind la dezvoltarea unor procese mai eficiente, mai precise și mai transparente.

Prin reunirea specialiștilor din 18 țări, seminarul organizat în România a creat un cadru pentru compararea practicilor utilizate în diferite piețe și pentru dezvoltarea continuă a expertizei în domeniul evaluării daunelor agricole.

Pentru fermier, miza acestui proces este una concretă: o evaluare corectă și fundamentată a daunelor înseamnă procese de despăgubire mai eficiente și mai transparente, într-un sector în care fenomenele meteorologice pot avea un impact major asupra producției și veniturilor.

Pentru Agra Asigurări, participarea și găzduirea unor astfel de întâlniri internaționale reprezintă o oportunitate de a integra experiența acumulată pe diferite piețe și de a contribui la dezvoltarea continuă a soluțiilor oferite fermierilor din România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agricover anunță autorizarea Agricover Payments ca instituție de plată de către Banca Națională a României, prin care devine a 15-a instituție de plată autorizată la nivel național, marcând o nouă etapă în dezvoltarea serviciilor financiare dedicate sectorului agricol din România.

Agricover Payments face parte din Grupul Agricover și este, în esență, o companie Agri-FinTech, dedicată dezvoltării de soluții financiare digitale integrate pentru fermieri, într-o abordare de pionierat pentru ecosistemul agricol și financiar digital din România.

„Autorizarea Agricover Payments extinde capabilitățile financiare ale Grupului într-o zonă nouă și importantă. Strategia noastră  este să ducem aceeași logică de specializare pe care am construit-o în finanțarea agriculturii și în dezvoltarea de soluții financiare digitale pentru fermieri. Noul statut ne oferă cadrul pentru a dezvolta această direcție într-un mod reglementat și corelat cu modelul Agricover”, precizează Andrei Vasile, CEO al Agricover Payments.

O instituție de plată, furnizor de servicii financiare reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, poate oferi servicii de deschidere și administrare a conturilor de plăți și furnizează servicii precum transferuri, carduri și alte instrumente de plată. Fondurile clienților unei institutți de plată sunt strict protejate printr-o serie de mecanisme reglementate de legislația națională și europeană.

Agricover Payments este autorizată să ofere conturi de plăți, să emită carduri, să facă transferuri de bani și să permită retrageri de numerar, toate printr-o experiență digitală integrată. Compania are în vedere extinderea treptată a gamei de servicii și a ariei de operare, în funcție de nevoile fermierilor și de oportunitățile de dezvoltare ale ecosistemului financiar Agricover.

• Segmentul Agrifinance: reunește Agricover Credit IFN, Agricover Payments și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare - asigură finanțarea necesară fermierilor, precum și servicii conexe, inclusiv brokeraj de asigurări și servicii digitale de finanțare și plată;
• Segmentul Agribusiness: reunește Agricover Distribution și Agricover Commodities - specializate în distribuția de inputuri agricole - semințe certificate, produse pentru protecția și nutriția plantelor și combustibil furnizate fermierilor locali.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) lansează un apel public către autoritățile responsabile pentru adoptarea și operaționalizarea urgentă a măsurilor de sprijin destinate fermierilor afectați de creșterea semnificativă a prețurilor la îngrășăminte. Agricultura nu poate fi sprijinită retroactiv, după ce deciziile tehnologice au fost deja luate, iar potențialul de producție a fost compromis.

Încă din luna iulie, Forumul APPR a semnalat în mod repetat gravitatea situației și a transmis propuneri concrete ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole.

„Am atras atenția asupra noii crize a îngrășămintelor, determinată de tensiunile geopolitice, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor de producție. Am solicitat ca alocarea europeană de 29.977.500 euro destinată României să fie transformată rapid într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil și să fie completată printr-o contribuție din bugetul național. În timp ce alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri pentru sprijinirea fermierilor în fața creșterii costurilor îngrășămintelor, în România este necesară adoptarea fără întârziere a unui mecanism clar și eficient.”

Propunerile Forumului APPR au vizat instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte, stabilirea unor criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme, includerea achizițiilor deja făcute, simplificarea procedurilor administrative și efectuarea plăților înaintea principalelor perioade de fertilizare.

În prezent, timpul rămas pentru o intervenție cu adevărat eficientă se reduce rapid. Fermierii iau deja deciziile privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026 - 2027. Fără un calendar clar și o măsură aplicabilă imediat, numeroase exploatații vor fi obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achizițiile esențiale.

„Efectele nu se vor limita la situația financiară a fermierilor. Subfertilizarea înseamnă diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară”, punctează Forumul APPR.

Fermierii din România se confruntă simultan cu prețuri ridicate ale îngrășămintelor, costuri mari de finanțare, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile ale producției agricole și efectele cumulate ale secetei și ale recoltelor slabe din ultimii ani. În aceste condiții, lichiditatea fermelor și capacitatea acestora de a susține nivelul tehnologic al culturilor sunt grav afectate.

„Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției. Un sprijin acordat după efectuarea achizițiilor și încheierea principalelor perioade de fertilizare nu va mai putea preveni reducerea producțiilor, ci va reprezenta doar o compensare tardivă și parțială a efectelor deja produse”, subliniază Forumul APPR.

Prin urmare, Forumul APPR solicită:

• Anunțarea imediată a deciziei privind utilizarea alocării europene de 29.977.500 euro;

• Prezentarea unui calendar clar pentru aprobarea și efectuarea plăților;

• Consultarea de urgență a organizațiilor reprezentative ale fermierilor;

• Completarea fondurilor europene printr-o contribuție din bugetul național;

• Stabilirea unei perioade de eligibilitate care să nu îi dezavantajeze pe fermierii care au achiziționat deja îngrășăminte;

• Adoptarea unei proceduri simple, bazate pe datele APIA și pe documentele fiscale existente;

• Efectuarea plăților într-un termen care să permită sprijinului să influențeze efectiv deciziile pentru campania agricolă 2026 - 2027.

„Alocarea pusă la dispoziția României reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată integral și fără întârziere. Fondurile nu trebuie dispersate printr-un mecanism cu impact economic marginal și nici transformate într-un sprijin acordat prea târziu pentru a mai produce efecte”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere autorităților clarificări cu privire la sprijinul care li se cuvine fermierilor din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea. Fermierii trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente, ceea ce nu se întâmplă.

„Ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, se arată în scrisoarea publică transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) către Administrația Prezidențială și Guvernul României.

Cifrele nu susțin plafonul de 100 lei/ha

Pe baza datelor din chiar nota de fundamentare a proiectului, calculul coaliției de guvernare arată următoarele:

• Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public.

• Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha.

• Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. „O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin.”

Pentru fermele afectate de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte), cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui.

Unde sunt banii și care este calculul?

Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. „Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate. Solicităm, de aceea, calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri”, precizează AAC.

Decât o despăgubire umilitoare, mai bine adevărul

Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, Alianța solicită să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție.

Mai mult, fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice, au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice.

Este inadmisibil ca agricultorii să afle de la televizor ce s-a decis în privința lor

„Am luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate în cerc restrâns și anunțate ca fapt împlinit, ci discutate în prealabil cu mediul economic. Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice. Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real. Acest tipar depășește dosarul secetei. Avem o problemă serioasă și cu modul în care Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole în relația cu Bruxelles-ul, o abordare care a erodat încrederea în instituțiile europene și a alimentat un curent eurosceptic. Când România susține public tranzitul cerealelor ucrainene fără a se asigura că există mecanisme reale de control, sau acceptă perspectiva ca agricultura să fie monedă de schimb în acorduri comerciale precum Mercosur, este legitim să întrebăm cine apără interesele fermierilor români. Iar când președintele Consiliului European, domnul António Costa, vine la București pentru a susține un compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al PAC, compromis care poate însemna reducerea bugetului agricol și impunerea de noi cheltuieli, reforme și jaloane, organizațiile reprezentative ale fermierilor nu sunt nici măcar anunțate, darămite consultate.”

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare:

1. Prezentarea calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha: suprafața eligibilă, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, contribuția națională efectivă (dacă există) și criteriile de împărțire pe hectare.

2. Clarificarea bugetului total al schemei și a destinației integrale a fondurilor, inclusiv a oricărei diferențe direcționate către alte măsuri de sprijin.

3. Renunțarea la plafonul de 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin corect, proporțional cu pierderile, cu bugetul schemei, cu cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect și cu practica anilor anteriori.

4. Adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar de plată, în termenul-limită de 31 decembrie 2026.

5. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative înaintea deciziilor privind PAC, Cadrul Financiar Multianual, tranzitul cerealelor, acordurile comerciale și orice alte măsuri care afectează agricultura.

6. Instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Începând cu 1 septembrie 2026, Marinela Panait a fost numită CEO al Pasteur Filiala Filipești, compania care concentrează producția de medicamente și produse veterinare a Farmavet Group. Din noua poziție, ea va coordona și activitatea FNC Nutriție Pietroiu, companie deținută integral de Pasteur Filiala Filipești.

Astfel, Marinela Panait va coordona activitatea Pasteur Filiala Filipești și FNC Nutriție Pietroiu, cu obiectivul de a dezvolta capacitatea de producție și de a extinde prezența produselor fabricate în România pe piețele externe. Numirea are loc în contextul retragerii lui Tomasz Modzelewski din managementul executiv al Farmavet Group, după trei ani de mandat, acesta urmând să rămână implicat în companie ca reprezentant al acționariatului în Consiliul de Supraveghere.

„Este o responsabilitate pe care o preiau cu încredere în experiența echipei și în potențialul companiei. Vom continua să investim în modernizarea și dezvoltarea capacității de producție, să adaptăm portofoliul la nevoile medicilor veterinari, fermierilor și proprietarilor de animale și să creștem prezența produselor fabricate în România pe piețele externe”, a declarat Marinela Panait, CEO al Pasteur Filiala Filipești.

Marinela Panait face parte din echipa Farmavet Group din 2021 și a ocupat anterior funcția de RA & Manufacturing Director. În acest rol, a coordonat o echipă de peste 170 de angajați, fiind responsabilă atât de activitatea fabricilor Pasteur Filiala Filipești și FNC Nutriție Pietroiu, cât și de conformitatea produselor cu reglementările și standardele europene aplicabile industriei farmaceutice veterinare. În ultimii cinci ani, a făcut parte din echipa de top management a Farmavet Group și a contribuit la dezvoltarea operațiunilor de producție, la modernizarea facilităților și la menținerea standardelor de calitate aplicabile medicamentelor și produselor veterinare.

Pasteur Filiala Filipești are 151 de angajați și a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 108,1 milioane de lei, în creștere cu 3,2% față de anul precedent, compania având un obiectiv de creștere de 15% pentru anul 2026 față de 2025.

La Filipeștii de Pădure, compania produce aproximativ 350 de produse medicinale veterinare, biocide și produse cosmetice de uz veterinar și uman. Împreună cu FNC Nutriție Pietroiu, capacitățile coordonate de Marinela Panait realizează un portofoliu de peste 400 de produse.

Produsele realizate în România sunt comercializate atât pe piața locală, cât și în peste 20 de piețe externe, printre care Germania, Elveția, Olanda, Polonia, Irlanda, alături de EAU (Emiratele Arabe Unite), Albania, Republica Moldova, Israel etc. Exporturile reprezintă aproximativ 20% din cifra de afaceri a companiei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!