În contextul creșterii prețurilor la îngrășăminte și al noilor costuri generate de politicile climatice europene, fapte care pun presiune pe fermieri, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) solicită autorităților măsuri care să sprijine real agricultura românească.

„Situația este una urgentă, iar fermierii au nevoie de măsuri concrete, aplicabile imediat, pentru a putea continua activitatea în condiții sustenabile”, transmite Forumul APPR.

În ultimii ani, piața îngrășămintelor a devenit extrem de volatilă, iar evoluțiile recente amplifică riscurile pentru fermieri. Costurile ridicate ale inputurilor esențiale afectează direct capacitatea fermelor de a rămâne competitive și de a menține niveluri sustenabile de producție.

În acest context, Forumul APPR consideră că reluarea producției interne de îngrășăminte nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate strategică. „Redeschiderea platformei Azomureș ar putea contribui la echilibrarea pieței, reducerea dependenței de importuri și asigurarea unui acces mai stabil la inputuri pentru fermieri.”

Totodată, mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), deși parte a tranziției către o economie cu emisii reduse, riscă să genereze efecte colaterale semnificative în agricultură. Creșterea costurilor pentru produsele importate, inclusiv îngrășămintele, poate accentua presiunea financiară asupra fermierilor din România, în lipsa unor măsuri de compensare adecvate. „Este nevoie urgentă de intervenții rapide și coerente pentru a evita un impact direct asupra producției agricole și asupra securității alimentare”, subliniază Forumul APPR într-o scrisoare deschisă adresată autorităților.

Forumul APPR solicită:

• Măsuri urgente pentru susținerea producției interne de îngrășăminte și crearea unui cadru funcțional pentru reluarea activității Azomureș;

• Instrumente concrete de sprijin pentru fermieri, cum ar fi: vouchere pentru îngrășăminte, scheme de compensare, sprijin direct;

• Abordare integrată a politicilor agricole, industriale și de mediu, astfel încât obiectivele climatice să nu afecteze sustenabilitatea economică a fermelor;

• Un dialog real și constant între autorități și sectorul agricol, pentru identificarea unor soluții aplicabile în teren.

Forumul APPR avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, fermierii vor fi nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor, ceea ce va avea un impact direct asupra producțiilor agricole și asupra stabilității sectorului agroalimentar. „Agricultura nu poate funcționa în condiții de incertitudine și costuri imprevizibile. Este momentul unor decizii rapide și asumate”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

VINARIUM anunță consolidarea statutului său internațional prin girarea competiției de către Uniunea Internațională a Oenologilor (UIO) pentru maximum de rigoare în evaluarea vinurilor.

Această validare vine să întărească poziția VINARIUM ca reper regional și platformă credibilă pentru producători și consumatori, alături de patronajul OIV, parteneriatele și recunoașterile deja existente la nivel internațional din partea VINOFED, FIJEV și ADAR – partener profesional ab initio.

„VINARIUM este un produs românesc, cu relevanță internațională. Concursul internațional de vinuri din România reprezintă o parte a brandului vitivinicol în formare”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Înscrierile pentru VINARIUM International Wine Contest ediția XXIII sunt deschise până pe 25 aprilie 2026. Detalii suplimentare: https://www.iwcb.ro/.

Jurizarea va avea loc în perioada 28 – 31 mai, iar afișarea rezultatelor este planificată pentru data de 6 iunie 2026.

Pentru al doilea an, concurs internațional de etichete de vin

VINARIUM continuă competiția dedicată etichetelor de vin, proiectul propunându-și să evidențieze rolul identității vizuale în construcția unui produs premium. Eticheta de pe sticla de vin este primul contact, primul mesaj și, de multe ori, primul criteriu de alegere. Competiția reunește pentru apreciere specialiști din zona artei, designului și comunicării vizuale și premiază cele mai reușite concepte grafice.

Prima ediție a fost prezidată de criticul de artă Adrian Buga, stabilind un nivel de exigență și o direcție clară pentru dezvoltarea acestui proiect susținut de IPPU Prime Label și  KURZ Romania. 24 de etichete au fost alese de către comisiile de jurizare, iar în finală, Criticul de artă Adrian Buga a desemnat cele trei etichete câștigătoare, dedicându-le și câte o recenzie de specialitate. Rezultatele, aici https://www.iwcb.ro/recenziile-criticului-de-arta-adrian-buga-pentru-cele-3-etichete-premiate-vinarium-2025/

A7 - Autostrada Podgoriilor: Un drum spre binele colectiv

În paralel, VINARIUM continuă să promoveze conceptul A7 – Autostrada Podgoriilor. Inițiativa vizează transformarea acestei axe de infrastructură într-un coridor de dezvoltare pentru enoturism și industrii creative, conectând podgoriile, comunitățile și patrimoniul cultural cu fluxul turistic.

A7 înseamnă circulație rapidă și mai sigură, dar și deschiderea către turismul „slow” - explorarea în profunzime a regiunilor viticole, dincolo de traseele convenționale, încurajându-se mobilitatea cu autorulote/campervan – alternativa la o infrastructură hotelieră pentru enoturism ... aproape inexistentă.

Aflați mai multe despre A7 - Autostrada Podgoriilor de aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/paharul-cu-visuri/item/6873-a7-autostrada-podgoriilor-un-drum-spre-binele-colectiv.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În prima zi a lunii aprilie am participat, alături de colegi din presă, la un dialog deschis și informal despre agricultura românească și direcțiile în care se îndreaptă acest sector marcat de tot felul de presiuni. Întâlnirea a fost organizată de Agricover, în București, și a fost un prilej pentru grup de a-și prezenta în premieră public rezultatele anului trecut, precum și prioritățile pentru 2026, Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar al grupului fiind cei care au susținut prezentările și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Până la acest moment, când culturile însămânțate toamna trecută arată bine și, totodată, campania de primăvară pare că se desfășoară normal, anul agricol nu pune probleme în ceea ce privește viitoarele producții. Însă, până să ajungă recoltele în hambare și fermierii să răsufle ușurați mai e destul. Apoi, preocupările privind prețul de vânzare al producției 2025 - 2026 există în fiecare fermă. „Nu anticipez creșteri prea mari în ceea ce privește prețurile cerealelor, însă vor crește cheltuielile de producție, cred eu cu undeva până în 10%, ca efect al scumpirilor inputurilor pentru agricultură din ultima vreme”, a spus Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Cu toate că se anunță un an agricol bun, gradul de îndatorare este ridicat. Potrivit datelor Clubului Fermierilor Români, opt din zece fermieri din țara noastră nu mai au acces la credit bancar. Prețurile la grâu și porumb au stagnat la nivelul anilor 2010-2012, în timp ce costurile au crescut foarte mult și continuă să crească. Acestea sunt realitățile trăite de mii de ferme de la noi. „Marjele sunt în scădere la nivelul fermelor din România, dar, ceea ce este pozitiv e că fermierii sunt mult mai atenți la cheltuielile pe care le fac, încercând să-și planifice mai bine financiar business-ul”, este de părere Liviu Dobre.

Din nefericire, inflația prea mare face ca și în acest an costul creditării să fie ridicat, iar băncile sunt din ce în ce mai rezervate în creditarea agriculturii. „Motivul pentru care băncile au devenit mai rezervate este că în ultimii ani s-a acumulat o presiune foarte mare pe fermieri. Deși 2025 a fost un an bun, el vine după o perioadă de 2-3 ani foarte dificilă, ani în care s-au acumulat niște presiuni pe fermieri, presiuni rămase nerezolvate. Apetitul de risc al băncilor a scăzut pe sectorul agricol pentru că îl percep mai riscant decât îl percepeau până acum, deoarece datoriile în acei ani de secetă s-au acumulat și n-au dispărut într-un singur an bun. Pe de altă parte, acea măsură a Guvernului de a amâna datoriile fermierilor nu a fost cea mai inspirată. Toate datoriile au venit scadente în august 2025 și au pus o presiune suplimentară pe fermieri”, a explicat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Referitor la acea ordonanță cu amânarea datoriilor, ca jurnalist mă întreb cui i-a folosit, având în vedere că astăzi există falimente răsunătoare în rândul fermelor, dar foarte multe și în rândul furnizorilor de semințe, pesticide, îngrășămite, companii care aveau o vechime de peste trei decenii pe piața noastră.

Și, totuși, pe fondul general al scăderii apetitului de finanțare în agricultură, Agricover și-a asigurat resursele necesare pentru a-și extinde sprijinul acordat fermierilor. În segmentul de distribuție de inputuri, grupul și-a extins portofoliul cu o gamă de produse eficiente pentru fermieri, menite să optimizeze costul pe hectar și să răspundă presiunii asupra capitalului din ferme. „Anticipăm o creștere a cotei de piață și întărirea parteneriatelor cu fermierii, într-o piață în consolidare și maturizare”, punctează Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Rezultate robuste în 2025

Grupul Agricover a încheiat anul 2025 cu rezultate solide și cu o poziție financiară consolidată, într-un context agricol în continuare marcat de presiuni asupra lichidității și de volatilitatea prețurilor. Grupul a înregistrat un profit net de 103,9 milioane lei, în creștere cu 12% față de anul anterior, veniturile totale ajungând la 1,53 miliarde lei. Portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, fiind în creștere cu 17% față de decembrie 2024. La 31 decembrie 2025, Agricover avea 10.641 fermieri clienți unici.

Grupul Agricover se mândrește cu faptul că are capacitatea de a anticipa nevoile fermierilor și de a-și adapta modelul de afaceri la acestea, într-un mediu economic tot mai volatil, în care accesul la lichiditate și controlul costurilor au devenit esențiale pentru continuitatea activității agricole.

După doi ani dificili, 2025 a adus producții la hectar mai bune și premise favorabile pentru stabilizarea activității din ferme. Cu toate acestea, prețurile de valorificare au rămas sub presiune, afectând fluxurile de numerar ale fermierilor. Fermierii au răspuns schimbărilor climatice prin ajustarea structurii culturilor, optimizarea utilizării inputurilor și prioritizarea investițiilor esențiale. Accesul rapid la finanțare și capacitatea de a lua decizii la timp au devenit factori critici. „2025 a fost un an în care fermierii au avut nevoie, mai mult ca oricând, de capital și de soluții adaptate la contextul economic. Am extins finanțarea la peste 3,72 miliarde lei și ne-am calibrat oferta în funcție de dinamica pieței. Rezultatele obținute confirmă capacitatea noastră de adaptare și disciplina financiară cu care am operat”, a subliniat Liviu Dobre.

Creștere susținută într-o piață marcată de prudență, pe partea de finanțare

Activitatea de finanțare a continuat să fie principalul motor de creștere al grupului, într-un context în care creditarea bancară a rămas prudentă. Portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, susținut de cererea ridicată pentru capital de lucru și de nevoia fermierilor de a-și stabiliza operațiunile într-un mediu volatil. Venitul net din dobânzi a crescut cu 13%, ajungând la 262 milioane de lei. Evoluția a fost susținută de o abordare prudentă a riscului, inclusiv de creșterea nivelului de colateralizare al finanțărilor, ajustând politica de garanții. „Această măsură a contribuit la consolidarea calității portofoliului, fără a încetini ritmul de creștere, susținând o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Compania a înregistrat o rată a creditelor neperformante (NPL) de 4,72%, menținând acest indicator la un nivel stabil în ciuda unei ușoare creșteri și a contextului de piață volatil”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Revenire pe profit prin optimizare operațională

Segmentul Agribusiness din cadrul Agricover Holding a înregistrat o evoluție solidă a veniturilor din vânzarea de inputuri agricole (semințe certificate, produse de protecție a culturilor, produse de nutriție a culturilor și combustibili), care au urcat la 1,53 miliarde lei în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, pe fondul extinderii portofoliului de clienți, a volumelor, dar și a creșterii prețurilor.

În ciuda contextului marcat de presiuni asupra costurilor, eficiența comercială a readus segmentul Agribusiness în zona de profitabilitate stabilă, cu un rezultat operațional de 17,5 milioane lei (față de 4,1 milioane în 2024). EBITDA a crescut cu 60%, ajungând la 33,5 milioane lei. Rezultatul reflectă adaptarea rapidă a modelului operațional la comportamentul fermierilor, care s-au orientat către optimizarea cheltuielilor și utilizarea inputurilor esențiale. În acest context, cererea a rămas solidă pentru produsele de protecție a plantelor și pentru nutriția culturilor, în timp ce stocurile au fost optimizate, iar eficiența distribuției a crescut. Gradul ridicat de încasare a creanțelor, de peste 96%, confirmă disciplina financiară a grupului și eficiența mecanismelor de monitorizare și recuperare.

Integrare și dezvoltare digitală

Pe termen mediu, grupul își continuă strategia de dezvoltare a unui ecosistem integrat, care combină finanțarea, distribuția de inputuri și soluțiile digitale, cu obiectivul de a crește accesibilitatea produselor și serviciilor necesare fermierilor. „Agricultura depinde tot mai mult de capacitatea de adaptare la climă, la prețuri și la costuri. În acest context, cheia este să înțelegi din timp direcția pieței și să construiești soluții relevante pentru fermieri. Acesta este rolul pe care ni-l asumăm: combinăm finanțarea, inputurile și tehnologia pentru a susține tranziția sectorului către mai multă stabilitate și eficiență”, a conchis Liviu Dobre.

Investiție în noua generație de fermieri

Pe lângă activitatea operațională, Agricover își consolidează rolul de partener al sectorului agricol prin inițiative dedicate dezvoltării capitalului uman, într-un moment în care agricultura românească se confruntă cu provocări structurale, inclusiv îmbătrânirea populației active și scăderea interesului pentru acest domeniu.

Astfel, grupul Agricover continuă să sprijine financiar programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, derulat de Clubul Fermierilor Români. Programul ajuns deja la a șaptea promoție contribuie la formarea unei noi generații de fermieri și antreprenori, având obiectivul de a ajunge la o mie de cursanți. Inițiativa susține schimbul de generații în agricultură și dezvoltarea competențelor de management și leadership, esențiale într-un sector tot mai dependent de capacitatea de adaptare, de tehnologie și de eficiență operațională.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

31 de vinuri românești medaliate la cea de-a zecea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box au fost înscrise în Franța la concursul internațional „Best Wine In Box by Vinalies”, competiție care a avut loc în perioada 25-29 martie 2026, la Cannes – Franța. Zece vinuri au fost medaliate cu aur și au primit titlul „BEST WINE IN BOX 2026”, o performanță deosebită care confirmă, încă o dată, calitatea și potențialul vinurilor bag-in-box românești pe scena internațională.

„Pentru producătorii de vin din România, participarea la astfel de competiții internaționale reprezintă o oportunitate valoroasă de a-și consolida vizibilitatea la nivel global. Ne mândrim cu faptul că, începând cu anul 2017, în fiecare an au fost vinuri românești ambalate în sistem Bag-in-Box care au fost medaliate la concursul internațional din Franța”, subliniază Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat de compania Azoc-Star, partener unic și exclusiv pentru România a diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box.

Lista completă se poate vizualiza accesând link-ul VINALIES AWARDS - Oenologues de france sau Rezultate Concurs Național Vin Bag-in-Box, ediția a X-a, 2026 - AZOC Star Bag in Box.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Cu o experiență de peste zece ani în roluri de conducere și coordonare strategică, în care a contribuit la dezvoltarea și transformarea unor organizații de referință din sectorul financiar și agribusiness, Robert Lisenche se alătură echipei Agxecutive în calitate de Consultant Partener.

De-a lungul carierei, Robert Lisenche a contribuit la dezvoltarea unuia dintre cei mai reprezentativi jucători din segmentul finanțării echipamentelor agricole și industriale, a fost implicat în procese de integrare post fuziune a unor instituții financiare nebancare, a condus activitatea de investiții dintr-o companie listată la Bursa de Valori București și a ocupat rolul de director economic (CFO) într-un grup agricol cu prezență națională.

„De zece ani încoace, de când am fondat Agxecutive, am avut două idei directoare - în primul rând, să devenim liderul pieței în materie de servicii prin care să optimizăm competitivitatea organizațiilor de pe lanțul de valoare agroalimentar prin potențarea capitalului uman sub toate aspectele posibile și, în al doilea rând, să poziționăm firma ca o platformă de competențe de cel mai înalt nivel, care să întregească paleta de expertiză pe care o oferim beneficiarilor noștri, iar alăturarea lui Robert, un profesionist senior care a confirmat pe deplin în toate misiunile și rolurile de până acum, ne întărește întru totul în acest deziderat”, a declarat Florin Constantin, fondator Agxecutive.

Având o dublă pregătire academică - juridică și economică – completată de un Executive MBA la Universitatea Economică din Viena și de un parcurs profesional complex, Robert Lisenche aduce o perspectivă integrată asupra managementului financiar, îmbinând rigoarea analitică cu înțelegerea mecanismelor operaționale și a contextului de business în care activează companiile.

„Parteneriatul cu Agxecutive marchează o etapă importantă în cariera mea, căci creează cadrul perfect pentru a valorifica experiența acumulată până în prezent, mai ales în ceea ce privește managementul financiar. Bazându-mă atât pe înțelegerea perspectivei și exigențelor unui finanțator, cât și pe cunoașterea în detaliu a nevoilor companiilor în ceea ce privește lichiditatea, finanțările, structurarea activității economice și management performanței financiare, voi putea contribui în mod concret la crearea de valoare adăugată pentru acestea. Împreună cu echipa Agxecutive vom sprijini organizațiile să își înțeleagă mai bine atuurile și slăbiciunile, să își organizeze mai eficient managementul economico-financiar, să își clarifice obiectivele financiare și nefinanciare, să le atingă într-o manieră sustenabilă și, finalmente, să crească pentru a-și atinge potențialul maxim”, spune Robert Lisenche.

Prin colaborarea cu Agxecutive, Robert Lisenche își propune să ofere organizațiilor asistență în managementul financiar, în mod similar funcției de CFO, cu accent pe îmbunătățirea bancabilității, optimizarea lichidității, creșterea profitabilității și maximizarea valorii pentru acționari.

Agxecutive este o companie de consultanță de referință pentru sectorul agroalimentar, specializată în executive search, leadership development și soluții integrate pentru dezvoltare organizațională. Cu misiunea de a acționa ca un catalizator al competitivității prin capitalul uman, Agxecutive sprijină organizațiile de pe întreg lanțul de valoare agroalimentar să își consolideze performanța. Viziunea companiei este de a construi parteneriate pe termen lung, bazate pe profesionalism, transparență și dezvoltarea continuă a echipei de consultanți.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Instituția financiară specializată în finanțarea fermierilor, Agricover Credit IFN, parte a Grupului Agricover, și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) extind parteneriatul strategic și semnează un nou acord de împrumut în valoare echivalentă în lei a 15 milioane de euro. Finanțarea acordată de către EFSE pe o perioadă de șapte ani, cu doi ani de grație, are scopul de a sprijini fermierii mici și mijlocii din România să adopte practici agricole durabile și să facă tranziția către o agricultură responsabilă față de mediu.

În agricultura din toată Europa, accesul la finanțare rămâne o provocare structurală, cu un deficit de finanțare estimat între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro, potrivit raportului fi-compass al Comisiei Europene. În România, provocarea este și mai pronunțată, cu un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro. Mai puțin de 5% dintre fermierii locali accesează credite, semnificativ sub nivelurile din Europa de Vest, ceea ce subliniază nevoia urgentă de acces la soluții de finanțare adaptate.

Prin intermediul noului acord, EFSE și Agricover Credit își propun să ajusteze acest deficit prin creșterea accesului la finanțare pentru fermierii locali, răspunzând nevoilor lor specifice.

„Agricultura românească are un potențial mare, însă multe ferme mici și mijlocii se confruntă încă cu acces limitat la finanțare pe termen lung. Adevăratul diferențiator al Agricover Credit este capacitatea de a înțelege în profunzime nevoile fermierilor și reziliența de care am dat dovadă când ne-am confruntat cu provocările din sector. Lucrăm îndeaproape cu fermierii în fiecare zi și vedem dificultățile la care sunt expuși. Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN.

Parteneriatul reafirmă rolul Agricover Credit în sprijinirea agriculturii românești și fermierilor, cu finanțări atunci când este cea mai mare nevoie și soluții orientate spre rezultate în momentele decisive. Finanțarea vizează investițiile în tehnologii moderne și practicile agricole sustenabile, ajutând fermele să își îmbunătățească productivitatea, să își consolideze reziliența în fața provocărilor climatice și să își sporească competitivitatea pe termen lung.

„Agricultura sustenabilă este o prioritate fundamentală pentru EFSE – sprijinirea locurilor de muncă și a creșterii economice, consolidarea securității alimentare și construirea rezilienței la schimbările climatice în întreaga regiune. Prin dezvoltarea parteneriatului nostru cu Agricover Credit, extindem accesul la finanțare pe termen lung, astfel încât fermierii să poată investi în practici sustenabile și tehnologii moderne, care să stimuleze productivitatea și să crească, totodată, reziliența afacerilor lor. Împreună, dorim să creăm valoare durabilă pentru sectorul agricol din România și să contribuim la progresul tranziției verzi a țării”, a declarat Oxana Binzaru, Regional Director at Finance in Motion, Co-manager of EFSE.

Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN. Fermierii interesați pot obține detalii privind eligibilitatea și condițiile de finanțare direct de la reprezentanții Agricover din regiunea lor sau accesând www.agricover.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 28 și 29 aprilie 2026, la Grand Hotel din București, va avea loc o nouă etapă din cadrul proiectului european AMR F&V - „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”. Parteneri de diseminare la acest eveniment de formare practică sunt Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) și Colegiul Medicilor Veterinari din România.

Evenimentul este dedicat aplicării noilor reguli privind rezistența antimicrobiană (RAM) și utilizarea corectă a medicamentelor veterinare (VMP). Practic, instruirea ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună conștientizare a fermierilor și a medicilor veterinari care lucrează cu animalele producătoare de alimente cu privire la cel mai recent cadru legal și obligațiile acestora în ceea ce privește prescrierea și utilizarea antimicrobienelor.

Prin urmare, discuțiile se vor axa pe obligațiile fermierilor și medicilor veterinari; utilizarea corectă a antimicrobienelor (profilactic/metaflactic); cerințele de evidență și trasabilitate; soluțiile practice pentru reducerea tratamentelor fără a afecta sănătatea efectivelor. Nu vor lipsi exemplele reale din ferme.

„Este un format interactiv, fermieri plus medici veterinari. Se lucrează aplicat în grupuri. Precizez că participarea este gratuită, cazarea asigurată, masa inclusă. De asemenea, se decontează transportul și la finalul instruirii se acordă certificat de participare”, ne-a spus Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Înscrierea se face online și durează doar câteva minute, accesând link-ul: https://forms.office.com/e/WJLZ21xKvE.

În perioada februarie 2024 - august 2026, în cadrul proiectului european „Noi măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene”, se organizează 30 de ateliere de formare practică, pentru a contribui la tranziția către o utilizare redusă a antimicrobienelor și, în special, la obiectivul „De la fermă la consumator” (F2F) de a reduce vânzările globale ale UE de antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură cu 50% până în 2030. În țara noastră, o etapă din acest proiect s-a desfășurat în luna mai a anului 2024, tot la București. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că, în aceste zile, are loc instalarea echipamentelor din ultimul lot necesar pentru completarea dotărilor destinate celor trei laboratoare noi de determinare a reziduurilor. Este vorba de laboratoarele regionale ale ANF din Bacău, Slatina (Olt) și Arad.

Această etapă este importantă pentru definitivarea infrastructurii tehnice care va deservi activitatea de analiză din noile laboratoare. În perioada următoare vor continua mai multe procese esențiale pentru punerea lor în funcțiune în condiții corespunzătoare: atragerea unui număr suplimentar de specialiști; instalarea completă și punerea în funcțiune a echipamentelor; calibrarea și etalonarea echipamentelor; instruirea personalului; validarea metodelor de lucru; documentarea sistemului de calitate - proceduri, instrucțiuni și măsuri pentru asigurarea validității rezultatelor; acreditarea RENAR. „Toate aceste etape sunt complexe și necesită timp, însă ele sunt indispensabile pentru ca noile laboratoare să poată funcționa la standardele necesare”, precizează Romeo Șoldea, director general ANF.

Începând cu următorul sezon agricol, ANF va dispune de cinci laboratoare complete, capabile să susțină activitatea de control și analiză la un nivel extins și modern.

„Prin dezvoltarea acestei infrastructuri, ANF își consolidează capacitatea tehnică și profesională în domeniul analizelor de reziduuri, în sprijinul unei activități fitosanitare mai bine pregătite pentru cerințele actuale”, subliniază Romeo Șoldea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În România, creșterea vacilor pentru lapte nu doar că nu mai poate fi numită afacere, dar e posibil ca acest sector să dispară cu totul. Oricât s-ar chibzui fermierii, în această perioadă de criză e tot mai greu să reziste.

În ultimele zile, crescătorii de vaci au primit de la fabricile care le cumpără laptele înștiințări de modificare a prețului pentru perioada aprilie – iunie 2026. Și să nu vă imaginați că prețul laptelui s-ar duce în sus, nicidecum, modificarea este în minus.

De pildă, un procesator oferă 1,5 lei pe litru, fără plata grăsimii suplimentare. Prețul este pentru o fermă mai mărișoară, care livrează zilnic ceva cantitate de lapte. Sunt, însă, crescători mai mici cărora li s-a propus prețul de 1,2 lei pe litrul de lapte. Asta în condițiile în care la raft nu găsim lapte sub 8,5 lei pe litru, iar pe crescătorul autohton producerea unui litru de lapte îl costă mult peste doi lei.

O altă problemă, ce știu consumatorii despre laptele pe care-l cumpără din magazine? Etichetele nu ne spun prea multe, mai ales referitor la trasabilitate. Produce România suficient lapte ca să-și acopere consumul? Crescătorii din vestul țării susțin că intră în țară cantități foarte mari de lapte și, mai grav, nu-l controlează nimeni să vadă dacă-i conform reglementărilor noastre. Ce calități are laptele importat? Ce fac autoritățile sanitar-veterinare? Potrivit statisticii, România se află în top zece producători de lapte din Uniunea Europeană, dar producția internă nu acoperă necesarul de consum, situație care se menține și în 2026.

„Iar și iar, fermierul produce în pierdere, iar pe lanț prețul laptelui nu suferă nici o corecție pentru a deveni mai atractiv pentru consumator. În fermele de bovine, consumăm între 4 și 7 litri de motorină pentru a produce o tonă de porumb siloz (înființarea cultură, tocat, transport, tasat), iar creșterea prețului motorinei, pe fondul scăderii prețului de vânzare a laptelui la poarta fermei o asimilăm cu o catastrofă. În ultimele două luni, două ferme HolsteinRo cu un efectiv de peste 250 vaci la muls și-au oprit activitatea. Lista fermelor care vor abandona sectorul se va mări în perioada următoare”, arată Ionuț Lupu, fermier și director executiv al Asociației HolsteinRo, adăugând: „În România ne luptăm cu o elasticitate mult prea redusă a ofertei de lapte pe termen scurt, având în vedere că producția nu poate fi ajustată rapid din cauza ciclului lung de viață al vacilor de lapte, investițiile foarte mari în ferme și imposibilitatea de a ne opri producția chiar dacă prețurile scad”.

În țara vecină, Ungaria, fermierii primesc 15 HUF (200 lei/tona de lapte livrată) pentru următoarele trei luni. „HolsteinRo, alături de ceilalți colegi fermieri, am solicitat Ministerului Agriculturii și Guvernului României introducerea unei scheme similare ca cea din Ungaria, un sprijin vital pentru existența sectorului”, subliniază Ionuț Lupu.

Înțelegem că statul român nu poate interveni în piața liberă, dar, cu siguranță, are pârghii pentru a acționa în așa fel încât să-și protejeze fermierii. Dacă vrea… Deja s-ar putea să fie prea târziu pentru mulți fermieri din zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români atrage atenția că măsura de reducere de la 8% la 2% a cantității de bioetanol din benzină, dispusă prin ordonanță de urgență în contextul crizei pe piața petrolului, nu este una benefică agriculturii. Producătorii agricoli nu au fost consultați, mai ales că nu există vreun mecanism de compensare garantat.

Măsura elimină practic, în șase luni, un canal de piață care absorbea o parte esențială a producției interne de cereale, canal construit tocmai ca urmare a angajamentelor europene de tranziție energetică pe care fermierii le-au onorat.

O lovitură de 100 de milioane de lei dată agriculturii

Reducerea cotei minime de biocombustibil la 2% înseamnă scoaterea, în doar șase luni, a aproximativ 142.000 de tone de cereale din circuitul intern al biocombustibililor, cu o valoare estimată la peste 100 de milioane de lei. Această sumă dispare practic din veniturile potențiale ale fermierilor, fără nicio garanție că va fi recuperată.

Contracția bruscă a cererii vine tocmai în anul în care recolta de porumb se anunță a fi cea mai bună din ultimii trei ani, o conjunctură care, în condiții normale de piață, ar fi trebuit să reprezinte un avantaj competitiv pentru România. În schimb, eliminarea acestui canal de valorificare va amplifica riscul de supraofertă, cu presiune directă asupra prețurilor de achiziție la poarta fermei, lovind cel mai dur fermele mici și medii.

Ajustarea se face pe spatele agriculturii, un precedent periculos

Fermierii nu au fost consultați înaintea adoptării acestei ordonanțe, deși decizia îi lovește direct în veniturile aferente producției de materii prime pentru biocarburanți. Guvernul justifică măsura prin necesitatea de a tempera creșterea prețurilor la pompă și de a preveni disfuncționalitățile în aprovizionare - obiective legitime, pe care Clubul Fermierilor Români nu le contestă. „Ce contestăm este soluția aleasă și anume transferarea întregii poveri a ajustării asupra sectorului agricol. Ordonanța prevede doar generic o eventuală analiză și posibile măsuri compensatorii la 30 de zile după încheierea perioadei de criză. Formularea este insuficientă și lipsită de orice angajament concret. Fermierii nu pot opera pe baza unor promisiuni vagi, mai ales când pierderile sunt imediate și cuantificabile”, transmite Clubul Fermierilor Români.

Risc de încălcare a normelor europene

Măsura contravine spiritului angajamentelor europene privind ponderea energiei regenerabile în transporturi și rolul biocombustibililor în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asumate în cadrul Directivei RED III. Pe baza acestor angajamente, agricultorii au fost încurajați ani la rând să producă materii prime pentru biocarburant și au investit în consecință. „Nicio altă țară membră a Uniunii Europene nu a adoptat o măsură similară, iar România nu a notificat Comisia Europeană cu privire la această derogare”, subliniază Clubul Fermierilor.

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului României să adopte urgent:

1.  Un mecanism clar și garantat de compensare a pierderilor suportate de fermierii producători de materii prime pentru bioetanol, cu un calendar ferm de implementare;

2.  Un calendar ferm de revenire la pragul de 8% pentru biocombustibili, astfel încât investițiile agricole orientate spre bioenergie să nu fie abandonate;

3.  Consultarea obligatorie a organizațiilor reprezentative ale fermierilor în orice decizie legislativă cu impact direct asupra piețelor agricole interne;

4.  Explorarea unor instrumente alternative de temperare a crizei la pompă, inclusiv reducerea temporară a accizei la carburanți, care să nu sacrifice lanțul de valoare al biocombustibililor.

„Criza prețurilor la pompă nu poate fi rezolvată durabil prin sacrificarea lanțului de valoare al biocombustibililor. Soluțiile corecte protejează atât consumatorul, cât și fermierul care produce materia primă. România nu poate abandona simultan agricultura și tranziția verde la care s-a angajat în fața Europei”, semnalează Clubul Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!