Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR marchează 25 de ani de activitate prin organizarea unui eveniment aniversar special, dedicat agriculturii românești, colaborării dintre actorii relevanți ai sectorului și consolidării parteneriatelor care contribuie la dezvoltarea unui agribusiness modern și competitiv.

Evenimentul „Jubileul LAPAR – 25 ANI” va avea loc pe 20 noiembrie 2026, la Hotel Pullman din București, și va reuni fermieri, reprezentanți ai instituțiilor publice, companii din agribusiness, organizații profesionale, parteneri strategici și lideri ai industriei agricole.

„Timp de 25 de ani, LAPAR a reprezentat vocea producătorilor agricoli din România, implicându-se activ în susținerea intereselor fermierilor și în dezvoltarea unui dialog constant între mediul asociativ, autorități și sectorul privat. Într-un context agricol aflat într-o continuă transformare, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și noi cerințe europene, colaborarea și parteneriatele solide devin mai importante ca oricând”, arată Liliana Piron, director executiv LAPAR.

„Jubileul LAPAR – 25 ANI” nu este doar un moment aniversar, ci și o platformă de conectare între toți cei care contribuie la viitorul agriculturii românești. Evenimentul va aduce în prim-plan teme esențiale pentru sector, perspective privind evoluția pieței agricole și oportunități reale de networking și dezvoltare de business.

„Ne dorim ca această ediție aniversară să fie un punct de întâlnire pentru întreaga comunitate agricolă - fermieri, companii, instituții și parteneri care cred în potențialul agriculturii românești și în importanța construirii unui sector puternic și sustenabil”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

Evenimentul aniversar va include sesiuni de dialog, momente dedicate aniversării celor 25 de ani de activitate LAPAR, networking și întâlniri între reprezentanți ai sectorului agricol și ai mediului de afaceri.

LAPAR invită companiile și organizațiile interesate să se alăture evenimentului în calitate de parteneri și susținători ai acestei ediții speciale. „Jubileul LAPAR oferă un cadru premium de vizibilitate, conectare și poziționare în fața unui public relevant pentru întregul ecosistem agricol. Partenerii evenimentului vor avea oportunitatea de a fi prezenți într-un context dedicat dialogului de nivel înalt, relațiilor de business și promovării inițiativelor care susțin performanța și dezvoltarea agriculturii din România”, conchide Liliana Piron.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În București, la final de aprilie, a avut loc evenimentul de multiplicare al proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA220-VET-000255736 - „Strategii de combatere a practicilor neloiale pentru produsele cooperativelor horticole direct către consumatori și prin rețelele de vânzare” (SCUT-UTP), coordonat de Hort Integra, în parteneriat cu organizațiile HollandDoor (Țările de Jos) și Coexphal (Spania).

Dezechilibrele existente în lanțul agroalimentar și impactul acestora asupra producătorilor agricoli reprezintă o problemă de actualitate la nivel european, abordată de Proiectul SCUT-UTP din cadrul Erasmus+. „În mod particular, proiectul vizează identificarea și promovarea unor strategii eficiente pentru prevenirea și combaterea practicilor comerciale neloiale, care afectează în mod direct cooperativele horticole și membrii acestora”, precizează Iris Roșculeț, director executiv Hort Integra - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România.

Participanții la conferință au subliniat faptul că, deși sectorul horticol joacă un rol esențial în securitatea alimentară și în dezvoltarea economiei rurale, producătorii se confruntă frecvent cu presiuni comerciale, condiții contractuale dezechilibrate și acces limitat la piață.

De altfel, agenda evenimentului a inclus prezentări și sesiuni de discuții dedicate contextului european privind practicile comerciale neloiale; relației dintre cooperative, retail și consumatori; vulnerabilităților existente în lanțurile de distribuție; instrumentelor de protecție și modelelor de bune practici europene; strategiilor de consolidare a cooperativelor și creșterii capacității de negociere. „Discuțiile au evidențiat faptul că dezechilibrul de putere dintre producători și alți actori din lanțul valoric rămâne o provocare majoră, iar soluțiile necesită o abordare integrată, bazată pe colaborare, organizare și profesionalizare”, arată Florin Istrate, președinte Hort Integra.

Modelele funcționale din alte state membre ale Uniunii Europene au fost prezentate în cadrul evenimentului.

Din partea Coexphal (Spania), Juan Ignacio Pérez Zamarrón, inginer agronom și director adjunct, a prezentat experiența organizației în sprijinirea producătorilor horticoli din provincia Almería, evidențiind rolul strategic al formării continue a membrilor cooperativelor, al standardizării producției și al implementării sistemelor de certificare pentru accesul pe piețele internaționale. De asemenea, a fost subliniată importanța cooperativelor de nivel secundar și a negocierii colective în consolidarea poziției producătorilor și în reducerea dependenței de intermediari .

Din partea HollandDoor (Țările de Jos), Engelie Beenen, expert cu peste 30 de ani de experiență în sectorul horticol și dezvoltarea cooperativelor, a prezentat modelul olandez, caracterizat printr-un nivel ridicat de organizare, orientare către piață și utilizare intensivă a datelor. Aceasta a punctat importanța implicării active a membrilor în viața cooperativelor, a definirii unei viziuni comune și a adaptării producției la cerințele consumatorilor. Totodată, a subliniat rolul digitalizării în creșterea transparenței, eficienței și puterii de negociere în lanțul valoric.

Participanții au analizat diferențele structurale dintre România, Spania și Țările de Jos, evidențiindu-se faptul că succesul modelelor europene se bazează pe:

• Cooperare reală între producători;

• Planificare pe termen lung;

• Investiții în inovare și digitalizare;

• Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acces la piață;

• Profesionalizarea managementului cooperativelor.

Deși aceste modele nu pot fi replicate integral, principiile și mecanismele care stau la baza lor pot fi adaptate la contextul național.

Evenimentul a inclus o sesiune de masă rotundă dedicată strategiilor comune și transferului de bune practici, în cadrul căreia participanții au discutat despre soluții concrete pentru sectorul horticol din România, cum ar fi:

• Consolidarea cooperativelor și creșterea gradului de asociere;

• Diversificarea canalelor de distribuție;

• Îmbunătățirea accesului la informații de piață;

• Dezvoltarea competențelor manageriale și comerciale;

• Stimularea colaborării între actori la nivel național și european.

„Proiectul SCUT-UTP contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unui sector horticol mai echitabil și mai competitiv, prin furnizarea de instrumente practice, programe de formare și facilitarea schimbului de experiență între statele membre. Evenimentul ne-a arătat că schimbarea nu poate fi realizată unilateral, ci necesită implicarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar - producători, cooperative, retail, instituții și organizații de sprijin”, a subliniat Florin Istrate.

Mesajul central al conferinței de la București este că, un lanț alimentar echilibrat nu poate fi construit fără colaborare și fără o distribuire mai corectă a valorii între toți actorii implicați. Prin inițiative precum SCUT-UTP, se creează premisele pentru dezvoltarea unor relații comerciale mai transparente, mai echitabile și mai sustenabile în sectorul horticol.

Evenimentul din cadrul proiectului Erasmus+ a reunit fermieri, membri ai cooperativelor horticole, experți din domeniu, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului asociativ, oferind un cadru de dialog deschis și schimb de experiență privind provocările actuale din sectorul horticol și soluțiile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale. Au participat Viorel Morărescu - director general Direcția Generală Industrie Alimentară și Paula Gherghe, din cadrul MADR, precum și Ana Maria Nisioiu, care a reprezentat Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ultimele zile, oficiile fitosanitare din țară au emis buletine de avertizare pentru mai multe culturi și probleme fitosanitare de sezon. În documentele emise apar avertizări pentru tomate, sâmburoase (cais, cireș, vișin, piersic, prun), porumb, mazăre, măr și păr, viță-de-vie, precum și pentru culturile de ceapă și usturoi, dar și pentru alte culturi.

Printre organismele de dăunare și bolile urmărite în aceste avertizări se regăsesc mana tomatelor, bășicarea frunzelor, monilioza, gărgărița frunzelor de porumb, gărgărița frunzelor de mazăre, făinarea la mazăre, viespea sâmburilor de prun, rapănul la măr și păr, făinarea viței de vie, musca cepei, mana cepei sau putregaiul cenușiu la ceapă și usturoi.

„Este important de precizat că această activitate nu reprezintă o situație extraordinară, ci una normală, care face parte din activitatea curentă a structurilor fitosanitare. Emiterea buletinelor de avertizare este o activitate recurentă, desfășurată pe tot parcursul anului, cu o intensitate mai mare în perioadele calde, când presiunea de boli și dăunători crește, și mai redusă în perioadele reci”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).

ANF subliniază că exemplele prezentate reprezintă doar o parte dintre avertizările emise în teritoriu. Buletinele diferă de la un județ la altul, în funcție de culturile existente, de condițiile meteo și de presiunea de boli și dăunători din fiecare zonă. De aceea, fermierii sunt încurajați să urmărească permanent avertizările emise la nivel local.

Aici pot fi consultate buletinele de avertizare emise la nivel județean. De reținut că buletinele de avertizare au caracter informativ, iar fermierii sunt îndrumați ca, înainte de aplicarea tratamentelor, să verifice în propriile loturi prezența dăunătorilor sau a simptomelor de atac.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

O nouă performanță pentru sectorul vitivinicol românesc pe scena internațională a vinului: ISSA Pinot Noir Rosé 2025 a fost distins cu două dintre cele mai importante premii în cadrul Concours Mondial de Bruxelles 2026.

Vinul produs de Crama La Salina, parte din grupul ISSA Estate, a fost desemnat „Rosé Wines Revelation Romania 2026” - o distincție exclusivă care îl plasează printre cele mai bune cinci roséuri recunoscute la nivel mondial, în cadrul uneia dintre cele mai riguroase competiții internaționale de vin. Dintr-un total de aproximativ 1.100 de vinuri rosé participante, doar cinci au fost desemnate „Revelation”, ISSA Pinot Noir Rosé fiind unul dintre acestea, alături de vinuri din Franța, Spania, Italia și Portugalia.

ISSA Pinot Noir Rosé 2025 a primit, totodată, Marea Medalie de Aur (Grand Gold Medal 2026), cea mai înaltă distincție acordată în competiție, rezervată unui număr limitat de vinuri care ating cele mai ridicate standarde de evaluare. ISSA Pinot Noir Rosé 2025 este singurul vin din România care a obținut această medalie în cadrul ediției din acest an.

Competiția, desfășurată în martie 2026, în Cirò - Italia, a reunit peste 1.100 de vinuri rosé din aproximativ 30 de țări, evaluate în degustare „în orb” de un juriu internațional, o metodologie care garantează obiectivitatea rezultatelor.

„Premiile acestea confirmă direcția în care mergem de câțiva ani: atenție la detaliu și o preocupare constantă pentru a reda cât mai fidel caracterul terroir-ului. Faptul că un rosé din România ajunge să fie recunoscut la acest nivel, într-o competiție atât de riguroasă, ne arată că suntem pe drumul corect. Dincolo de distincții, pentru noi contează că vinurile ISSA încep să fie înțelese și apreciate exact așa cum le gândim”, subliniază Ovidiu Maxim, Chief Winemaker Crama La Salina.

Această recunoaștere confirmă poziția Cramei La Salina în segmentul vinurilor premium și vine la doar doi ani după un alt succes important: în 2024, ISSA Chardonnay Barrique 2022 a fost desemnat „International White Wine Revelation”, obținând, de asemenea, Marea Medalie de Aur în cadrul aceluiași concurs.

„Este o validare importantă, nu doar pentru brandul ISSA, ci și pentru felul în care este perceput astăzi vinul românesc. Faptul că România apare astăzi pe podiumul mondial al roséului, alături de țări cu tradiție viticolă îndelungată, spune ceva important despre ce poate produce această țară. Dar, și despre consecvența cu care construiește Crama La Salina, prin vinurile ISSA”, a declarat Adina Calfa, CEO ISSA Estate.

Concours Mondial de Bruxelles este una dintre cele mai prestigioase competiții internaționale dedicate vinului, reunind anual mii de probe evaluate în orb de experți din întreaga lume.

Crama La Salina, parte din grupul ISSA Estate, se află pe Dealurile Durgăului, în cadrul Domeniului ISSA, în apropierea Salinei Turda. Aceasta readuce în prim-plan tradiția viticolă a județului Cluj printr-un amplu proiect vitivinicol și de enoturism. Revitalizarea pantației de viță-de-vie a început în anul 2011, odată cu construirea noii cramei, prin integrarea unor tehnologii moderne de vinificație. Viile se întind pe 41 de hectare de soluri argilo-calcaroase, iar vinurile produse aici poartă Indicația Geografică Protejată „Dealurile Transilvaniei”. Crama produce vinuri albe, roșii, rosé și spumante și a obținut peste 70 de premii naționale și internaționale.

ISSA Estate este un grup de companii multi-industrie care dezvoltă și operează un ecosistem integrat, structurat pe patru verticale strategice: real estate, ospitalitate, vitivinicol și ecvestru. Portofoliul ISSA Estate include active și proiecte imobiliare, Crama La Salina, cu activități de producție și distribuție de vin, precum și o verticală ecvestră dedicată, care integrează infrastructură specializată, activități ecvestre și servicii conexe. Totodată, ISSA Estate cuprinde Domeniul ISSA, linia de business a Grupului din sectorul ospitalității de lux, care integrează brandurile ISSA Resort, ISSA Village, ISSA Vineyard și ISSA Garden. Domeniul oferă unități de cazare care acomodează peste 300 de persoane, trei restaurante & pub, spa & wellness, două terenuri de padel, trei săli de conferințe și două săli de evenimente, fiecare cu o capacitate de până la 800 de persoane. Infrastructura este completată de un manej interior, utilizat preponderent pentru evenimente și experiențe de tip leisure, precum și de un manej exterior, destinat atât activităților ecvestre specializate, cât și organizării de evenimente de profil, inclusiv competiții. Prin portofoliul său integrat, ISSA Estate urmărește să dezvolte ecosisteme funcționale care se susțin reciproc, generând valoare sustenabilă atât pentru clienți, cât și pentru comunitățile locale.

Foto: www.cramalasalina.ro 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor din România solicită autorităților garantarea pășunatului desfășurat controlat, fără îngrădiri, în cadrul Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate. De asemenea, asociația crescătorilor de ovine cere ca obligația de emitere și transmitere în sistemul e-Factura pentru achizițiile de produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli.

„La finalul lunii aprilie am transmis adrese către ministerele Agriculturii, Mediului și Finanțelor, în care am arătat realitatea din ferme și am solicitat ca măsurile referitoare la zonele prioritare pentru biodiversitate, precum și sistemul e-Factura să fie adaptate specificului activităților agricole, ale crescătorilor de oi”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Restricţionarea pășunatului duce la degradarea pajiştilor și pierderi economice semnificative în sectorul ovin

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că sunt false informațiile potrivit cărora zonele prioritare pentru biodiversitate ar presupune interzicerea pășunatului, a cositului sau a activităților tradiționale pe pășunile României. „Legislația în vigoare prevede explicit contrariul. Prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2026, România a introdus inclusiv conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. Mai mult, articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că în zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise activități de pășunat, cosit și alte activități tradiționale desfășurate pe acele pășuni și pajiști”, a comunicat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cu toate astea, există riscul introducerii unor restricţii care pot afecta activităţile agricole tradiţionale, susțin reprezentanții crescătorilor de ovine. „Restricţionarea pășunatului ar conduce la afectarea directă a crescătorilor de animale, la degradarea pajiştilor și la pierderi economice semnificative în sectorul ovin. De aceea, solicităm să ni se garanteze că pășunatul nu va fi îngrădit sau interzis, ci reglementat în mod adaptat. Ne dorim măsuri care să recunoască pășunatul ca instrument esențial de management ecologic. Metodologia recunoaște rolul esențial al pajiştilor seminaturale și al activităților tradiționale, precum pășunatul, în menținerea biodiversității și a habitatelor deschise. Documentul prevede necesitatea desfășurării activităţilor de cosit sau pășunat pentru menţinerea habitatelor, dar, în același timp, introduce premise pentru restricționarea acestora. În aceste condiții, limitarea pășunatului contravine obiectivelor de conservare stabilite chiar prin metodologie. Prin urmare, restricționarea pășunatului va conduce la degradarea pajiştilor, instalarea vegetaţiei lemnoase și pierderea biodiversității specifice. Deci, solicităm eliminarea restricţiilor nejustificate asupra pajiştilor sau adaptarea acestora astfel încât pășunatul să fie permis și reglementat”, subliniază președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

e-Factura creează greutăți crescătorilor de animale

Uniunea Oierilor atrage atenția că implementarea sistemului e-Factura generează dificultăți semnificative pentru producătorii agricoli, în special pentru crescătorii de animale. Obligația de emitere și transmitere a facturilor în sistemul e-Factura în sarcina producătorilor agricoli nu reflectă realităţile din teren, depășește capacitatea administrativă a fermierilor și riscă să genereze blocaje în comercializarea produselor agricole.

„Solicităm ca obligația de raportare în sistemul e-Factura pentru achizițiile de animale vii și produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli. Inclusiv măsurile fiscale trebuie adaptate specificului activităţilor agricole, realităților sectorului agricol. Autoritășile noastre și legiuitorii trebuie să țină cont de capacitatea administrativă redusă a producătorilor agricoli și să respecte principiul proporționalităţii. Astfel pot fi evitate blocajele în piață, iar eficiența colectării fiscale poate crește”, a arătat Maniu Vonica.

Adaptarea sistemului e-Factura la specificul agriculturii este esenţială pentru conformare și pentru funcționarea pieței, concluzionează Uniunea Oierilor din România.

CITEȘTE ȘI: Uniunea Oierilor solicită ANSVSA anularea Ordinului care obligă crescătorii să plătească vaccinarea împotriva antraxului

Uniunea Oierilor, o nouă organizație profesională constituită la nivel național

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor din România a depus o plângere prealabilă prin care solicită anularea/revocarea Ordinului nr. 358/2026 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor şi protecția mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranței alimentelor.

Reamintim că ANSVSA a decis să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Decizia de a transfera la crescători costurile cu vaccinarea contra antraxului are riscuri majore pentru sănătatea publică și siguranța alimentară. Transferul costurilor va duce inevitabil la o scădere a gradului de imunizare a efectivelor, deoarece mulți crescători, aflați la limita subzistenței, nu vor avea resursele financiare necesare. Consecința așteptată este reapariția focarelor de boală, punând în pericol nu doar animalele, ci și sănătatea publică, dat fiind caracterul transmisibil la om al antraxului, precum și siguranța alimentară a populației.

„Ordinului ANSVSA nr. 358/2026 transferă sarcini financiare către proprietarii de animale în contradicție cu Legea 215/2004, care reglementează organizarea activității sanitar-veterinare în România. Așadar, deoarece prin actul normativ contestat sunt modificate prevederi reglementate printr-o lege a Parlamentului României, care are forță juridică superioară, ANSVSA încalcă principiul legalității. În actul atacat nu este indicată o bază legală pentru transferul sarcinii fiscale în contul proprietarilor de animale. Conform definiției din Legea nr. 554/2004, excesul de putere înseamnă exercitarea dreptului de apreciere cu încălcarea drepturilor și intereselor legitime ale cetăţenilor. Or, în acest caz, fără a exista o bază legală, Ordinul a cărui revocare o solicităm impune obligaţii financiare noi fără o delegare expresă recunoscută de lege în competența autorității administrative emitente, ceea ce se constituie într-un exces de putere”, transmite Uniunea Oierilor.

În același timp, reprezentanții crescătorilor de ovine apreciază că Ordinul 358/2026 este afectat „principiul securității juridice și al încrederii legitime”, în condițiile în care destinatarii normei (proprietarii de animale) aveau firesc o așteptare legitimă că regimul fiscal al acțiunilor sanitar-veterninare nu va fi schimbat arbitrar, fără o justificare temeinică, fără o perioadă de tranziție și fără o fundamentare economică clară. Mai ales că, actele administrative normative trebuie să fie motivate, respectiv să fie adoptate în urma elaborării unor note de fundamentare, studii de impact etc, ceea ce pare că nu s-a realizat în ceea ce privește Ordinul 358/2026 al președintelui ANSVSA.

„Nu se explică de ce se transferă costurile de la stat la crescători, nu se prezintă impactul economic asupra proprietarilor de animale și, mai mult, nu este justificată necesitatea măsurii. Așadar, actul administrativ nu conține o motivare a adoptării sale, ceea ce este un motiv de nulitate. Prin adoptarea Ordinului 358/2026 este încălcat principiul proporționalității, transferul integral al costurilor către proprietarii de animale fiind disproporționat mai ales în condițiile în care va afecta grav micii fermieri și crescători de animale”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Totodată, actul atacat de crescătorii de animale nu conține niciun fel de măsuri compensatorii, având în vedere că scopul final declarat vizează tocmai apărarea sănătății publice.

Ordinul, susține Uniunea Oierilor, a fost adoptat fără transparență decizională reală, astfel că dispozițiile Legii 52/2003 sunt complet ignorate de ANSVSA. „Autoritățile administrative trebuie să publice anunţuri privind elaborarea actelor normative cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptare, să colecteze propuneri scrise și să organizeze dezbateri publice la cererea societății civile. Acest cadru este impus de legislația românească în vigoare, ceea ce nu s-a întâmplat cu Ordinul 358/2026, organizațiile profesionale, structurile asociative ale crescătorilor de animale nefiind informate despre procesul de adoptare a Ordinului pe care-l atacăm. Pentru toate aceste considerente solicităm ANSVSA anularea/revocarea Ordinului nr. 358/2026 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui AutoritățiNaţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor şi protecţia mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranţei alimentelor, prin care sarcina financiară pentru susținerea acțiunilor sanitare a trecut la proprietarul animalelor”, a conchis Maniu Vonica.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pioneer^®, brandul de semințe al Corteva, marchează 100 de ani de inovație și leadership agricol global, în cadrul unui eveniment organizat la Centrul Global de Afaceri pentru Semințe al Corteva din Johnston, Iowa. Lider global în semințe de porumb, soia și sorg, Pioneer^® celebrează sprijinul acordat fermierilor pentru obținerea unor producții record.

Fondată în urmă cu un secol de fostul vicepreședinte al SUA Henry A. Wallace, Pioneer^® a fost prima companie care a produs porumb hibrid la scară largă, o inovație revoluționară care a contribuit la creșterea producțiilor medii de porumb din SUA cu aproape 600%, transformând agricultura americană și dezvoltarea fermelor. Această tradiție continuă și astăzi, Pioneer^® fiind în prezent brandul numărul 1 în SUA la porumb și soia, după cota de piață, deținând recorduri mondiale de producție la porumb, soia și sorg neirigat.

„Agricultura este inima care bate a acestei țări și suntem extrem de mândri că timp de un secol am lucrat alături de fermieri pentru a o hrăni și a o susține. Inovația a fost mereu parte din povestea agriculturii, de la porumbul hibrid din 1926 până la noile tehnologii de grâu hibrid de astăzi, iar Pioneer, așa cum sugerează și numele, a fost întotdeauna în avangarda inovației. Iar cu instrumente precum editarea genetică la orizont, știm că, după un secol remarcabil, Pioneer este abia la început”, a declarat Judd O’Connor, Vicepreședinte Executiv, Seed Business.

      Pioneer^® a condus industria timp de un secol

• Prima companie care a comercializat porumb hibrid la scară largă

• Deține una dintre cele mai mari și mai diversificate colecții de germoplasmă de porumb din lume

• Semințele sunt vândute în peste 70 de țări, deservind milioane de fermieri la nivel global

• Hibrid de porumb cu record mondial¹, producând 39,16 t/ha (2023)

• Soi de soia cu record mondial², producând 14,68 t/ha (2024).

• Varietate de sorg neirigat cu cea mai mare producție³, atingând 15,43 t/ha (2020)

50 de ani de prezență continuă în România

Pe lângă celebrarea celor o sută de ani la nivel global, Pioneer^® marchează și 50 de ani de prezență continuă și leadership în România, una dintre cele mai importante piețe europene ale sale.

Pioneer^® a intrat în România în 1976 cu primul său hibrid și a lansat testările locale în câmp în 1980, consolidându‑și angajamentul prin deschiderea unui birou de reprezentanță în București în 1991. Această investiție pe termen lung a culminat cu înființarea unei linii de procesare a semințelor și a unui depozit în Afumați în anul 2000, urmate de inaugurarea unei unități complete de producție de semințe în 2002, susținută de o investiție inițială de două milioane USD și o capacitate anuală de 100.000 de unități. De atunci, platforma de la Afumați a evoluat prin investiții constante în infrastructură, logistică și tehnologie, ajungând la investiții totale de 84 milioane USD până în prezent.

Printre reperele importante se numără lansarea hibrizilor de porumb toleranți la secetă Pioneer^® Optimum^® AQUAmax^® în 2012, o investiție de 16,6 milioane USD într-o linie de procesare a florii‑soarelui în 2021 și demararea, în 2023, a construcției primului laborator de testare a semințelor acreditat ISTA din România. După înființarea Corteva Agriscience ca entitate independentă în 2019, porumbul Pioneer^® a atins poziția numărul 1 pe piața din România în 2020. Astăzi, brandul sprijină peste 20.000 de fermieri din întreaga țară, reflectând cinci decenii de parteneriate de încredere și inovație.

„România reprezintă un capitol esențial din povestea Pioneer de jumătate de secol. Timp de 50 de ani, hibrizii Pioneer^® i-au sprijinit pe fermierii români să își crească productivitatea și reziliența în fața schimbărilor climatice și a condițiilor de piață. Suntem mândri de investițiile locale solide, de expertiza construită aici și, mai presus de toate, de parteneriatele pe termen lung cu fermierii, care continuă să susțină performanța și progresul agriculturii din România”, a subliniat Sergii Kharin, Country Leader Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Solul reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale, însă rămâne adesea în afara atenției publice și a dezbaterilor despre mediu și dezvoltare. De la producția de alimente și reglarea apei, până la stocarea carbonului și susținerea biodiversității, sănătatea solului influențează direct economia, mediul și calitatea vieții. Proiectul european BIOservicES își propune să înțeleagă mai bine legătura dintre biodiversitatea solului, modul de utilizare a terenurilor și serviciile ecosistemice esențiale pentru societate, dar și să dezvolte instrumente concrete pentru o gestionare mai sustenabilă. Am discutat cu Raul Zornoza, coordonatorul proiectului și cercetător în cadrul Universității Politehnice din Cartagena - Spania, despre rolul solului în agricultură și orașe, provocările actuale și soluțiile care pot ajuta fermierii, autoritățile și comunitățile să protejeze această resursă strategică pentru viitor.

Proiectul BIOservicES vorbește despre „serviciile ecosistemice ale solului”, o expresie mai puțin familiară publicului larg. Ce înseamnă, concret, acest concept și de ce ar trebui să ne preocupe pe toți?

Raul Zornoza: Când vorbim despre „serviciile ecosistemice ale solului” ne referim la toate beneficiile esențiale pe care solul le oferă oamenilor, contribuind la bunăstarea și la sănătarea noastră. Solul nu este doar „pământ”. Este un sistem viu, plin de organisme – microorganisme, ciuperci, insecte – care colaborează cu rădăcinile plantelor și cu mineralele. Acest sistem îndeplinește în tăcere funcții fundamentale pentru viața de pe Pământ, inclusiv pentru oameni.

„A avea grijă de sol înseamnă a avea grijă de sistemele care susțin viața însăși.”

Printre cele mai importante servicii se numără producția de hrană, retenția și infiltrarea apei, reglarea climei, reducerea poluării, diminuarea dăunătorilor/bolilor etc. Aceste servicii ar trebui să ne preocupe pe toți, deoarece sunt esențiale pentru alimentația noastră, pentru accesul la apă, pentru stabilitatea climatică și sănătatea noastră, care sunt din ce în ce mai expuse riscurilor.

Protejarea solurilor nu este doar o problemă de mediu, ci este direct legată de economiile noastre, de securitatea alimentară și de bunăstarea noastră viitoare. A avea grijă de sol înseamnă a avea grijă de sistemele care susțin viața însăși.

„Ar trebui promovate stimulente economice mai bune pentru practicile regenerative, soluții practice adaptate la nivel local, un sprijin politic mai puternic și asistență tehnică.”

Rezultatele sondajului realizat în cadrul proiectului, la finalul anului trecut, arată că mulți fermieri sunt conștienți de importanța serviciilor ecosistemice ale solului, dar, în același timp, spun că degradarea solului le afectează producția. Cum explicați această situație și ce arată ea despre provocările din teren?

Raul Zornoza: Mulți fermieri înțeleg importanța serviciilor ecosistemice ale solului, știu că solurile sănătoase susțin producția agricolă, rețin apa și îmbunătățesc reziliența. Totuși, simpla conștientizare nu se traduce automat în capacitatea de a proteja sau de a reface sănătatea solului.

Există mai multe motive, precum presiunea economică (fermierii operează adesea cu marje reduse, iar unele practici necesare pentru refacerea solului implică investiții suplimentare sau formare profesională), lipsa de cunoștințe suficiente (unii fermieri nu au acces la alternative viabile, accesibile și bine susținute pentru regenerarea solului), constrângerile pieței (lanțurile de aprovizionare nu recompensează întotdeauna gestionarea sustenabilă a solului) sau decalajul în timp al beneficiilor, deoarece îmbunătățirea sănătății solului este un proces pe termen lung, iar rezultatele pot deveni vizibile abia după câțiva ani, în timp ce costurile sunt imediate.

Prin urmare, ar trebui promovate stimulente economice mai bune pentru practicile regenerative, soluții practice adaptate la nivel local, un sprijin politic mai puternic și asistență tehnică.

„Situația actuală poate duce la scăderi semnificative ale recoltelor, la o dependență crescută de inputuri externe, cu costuri de producție mai mari, precum și la o vulnerabilitate sporită în fața fenomenelor meteorologice extreme.”

Ce pierd fermierii când solul se degradează

Printre problemele menționate de fermieri se numără dificultăți în menținerea umidității, pierderea structurii agregatelor și scăderea biodiversității microbiene. Cât de grave sunt aceste fenomene și cât de repede pot deveni ireversibile?

Raul Zornoza: Problemele semnalate de fermieri reprezintă semnale de avertizare serioase privind degradarea solului. Acestea nu sunt probleme izolate, ci sunt strâns interconectate: o structură mai slabă reduce capacitatea de retenție a apei, ceea ce afectează organismele din sol, care, la rândul lor, contribuie la degradarea suplimentară a structurii și fertilității, influențând în final productivitatea pe termen lung.

Astfel, situația actuală poate duce la scăderi semnificative ale recoltelor, la o dependență crescută de inputuri externe (fertilizanți, pesticide, irigații), cu costuri de producție mai mari, precum și la o vulnerabilitate sporită în fața fenomenelor meteorologice extreme.

Degradarea solului se poate produce relativ rapid, însă refacerea este de obicei lentă, dar posibilă. Eroziunea severă sau degradarea pe termen lung pot duce la daune practic ireversibile, în special în regiunile aride. Totuși, prin aplicarea unor practici adecvate (de exemplu, aportul de materie organică, reducerea lucrărilor solului, culturi de acoperire), funcțiile solului pot începe să se îmbunătățească în câteva sezoane, chiar dacă recuperarea completă necesită mai mult timp.

Astfel, cu cât intervenim mai devreme, cu atât cresc șansele de a restabili sănătatea solului înainte de a depăși praguri ireversibile.

„Există o decalare între cercetare și practică.”

Aproape jumătate dintre fermieri spun că nu au primit niciodată instruire pentru gestionarea sustenabilă a solului. Este aceasta o problemă la nivel de politici publice, de finanțare sau de comunicare între cercetare și practică?

Raul Zornoza: Faptul că aproape jumătate dintre fermieri declară că nu au beneficiat de formare în managementul sustenabil al solului este, într-adevăr, îngrijorător, însă este mai bine să nu fie interpretat ca un eșec izolat, ci ca o combinație de lacune la nivel de politici, finanțare și transfer de cunoștințe.

În primul rând, la nivel de politici publice, sănătatea solului nu a fost întotdeauna tratată ca o prioritate centrală. De-a lungul timpului, multe politici agricole s-au concentrat mai mult pe producție decât pe gestionarea durabilă a solului pe termen lung. Drept urmare, formarea nu a fost întotdeauna integrată în mod sistematic în programele de sprijin.  Totuși, în ultimii ani s-a observat o schimbare la nivelul reglementărilor Uniunii Europene, sănătatea solului devenind un element central în programe precum Strategia privind solul, Legea privind monitorizarea solului sau schemele ecologice din cadrul Politicii Agricole Comune.

În al doilea rând, există o dimensiune legată de finanțare. Oferirea de programe de formare de înaltă calitate și la scară largă necesită investiții susținute în servicii de consultanță, ferme demonstrative și rețele locale de extendere agricolă. În multe regiuni, aceste sisteme au fost slăbite sau sunt distribuite inegal.

În al treilea rând - și poate cel mai important - există o decalare între cercetare și practică. Avem o înțelegere științifică solidă a gestionării durabile a solului, dar transpunerea acestor cunoștințe în soluții practice la nivel de fermă nu este întotdeauna simplă. Fermierii au nevoie de ghidare specifică contextului lor, nu doar de principii generale, iar acest lucru necesită o comunicare eficientă și intermediari de încredere.

Prin urmare, problema nu constă neapărat în lipsa cunoștințelor la nivel general, ci în lipsa accesului la cunoștințe aplicabile. Misiunea UE privind solul acoperă această lacună prin crearea a cel puțin o sută de laboratoare vii în Europa, unde oameni de știință, manageri, specialiști, companii, autorități publice etc. colaborează pentru a oferi inovații adaptate la contextul local, menite să îmbunătățească sănătatea solului.

„Este necesară alinierea sistemelor economice, a politicilor publice și a celor de cunoaștere, astfel încât practicile sustenabile să nu fie doar benefice pentru mediu, ci și practice, susținute și viabile din punct de vedere economic pentru fermieri.”

Soluții aplicabile imediat

Cercetătorii afirmă că soluțiile există, dar nu sunt implementate la scară largă. Care sunt cele mai importante bariere care împiedică trecerea de la știință la aplicarea în teren?

Raul Zornoza: Mai multe obstacole majore explică această discrepanță dintre știință și practică, respectiv:

• Riscul economic și presiunea pe termen scurt. Adoptarea unor practici noi implică adesea costuri inițiale, randamente incerte și posibile scăderi ale producției pe termen scurt. Fermierii operează cu constrângeri financiare stricte, astfel încât chiar și practicile benefice pot părea prea riscante în absența unui sprijin economic clar.

• Neconcordanța dintre stimulentele politice și rezultatele pe termen lung. În unele cazuri, politicile agricole și structurile de piață recompensează productivitatea pe termen scurt, în detrimentul sănătății solului pe termen lung. Acest lucru creează un factor structural care descurajează schimbarea.

• Lipsa soluțiilor locale, adaptate la nevoile specifice. Managementul solului depinde în mare măsură de context. Ceea ce funcționează într-o regiune poate să nu funcționeze în alta. Fermierii au nevoie de îndrumări practice, adaptate local, nu de recomandări generale, însă acest tip de sprijin nu este întotdeauna disponibil, motiv pentru care este necesară asistență tehnică la nivel local și regional. Fermierii au nevoie de consilieri de încredere, de situri demonstrative și de rețele de învățare între colegi pentru a transforma teoria în practică. Crearea „laboratoarelor vii” în cadrul misiunii UE pentru sol a fost concepută tocmai în acest scop.

• Constrângeri structurale și logistice. Aspecte precum accesul la utilaje, disponibilitatea forței de muncă sau lanțurile de aprovizionare (de exemplu, semințe pentru culturi de acoperire) pot limita, de asemenea, adoptarea acestor practici, chiar și atunci când fermierii sunt dispuși să le aplice.

Prin urmare, este necesară alinierea sistemelor economice, a politicilor publice și a celor de cunoaștere, astfel încât practicile sustenabile să nu fie doar benefice pentru mediu, ci și practice, susținute și viabile din punct de vedere economic pentru fermieri.

Sondajul arată că instituțiile publice recunosc valoarea solului, dar acesta nu este integrat sistematic în planificarea urbană. De ce este solul încă „invizibil” în strategiile de dezvoltare ale orașelor?

Raul Zornoza: Faptul că solul rămâne „invizibil” în planificarea urbană este o problemă bine cunoscută, care reflectă modul în care orașele au fost proiectate în mod tradițional. În majoritatea sistemelor de planificare, solul nu este tratat ca o resursă vie, ci mai degrabă ca o suprafață pe care se poate construi. Odată ce terenul este clasificat pentru dezvoltare, accentul se mută pe clădiri, drumuri și infrastructură, în timp ce solul de dedesubt este adesea sigilat, îndepărtat sau modificat semnificativ.

Una dintre principalele probleme este cadrul de planificare urbană care tinde să se concentreze pe elemente ușor de măsurat și reglementat, precum utilizarea terenului, densitatea sau transportul. Funcțiile solului (cum ar fi reglarea apei, ciclul nutrienților, susținerea biodiversității sau stocarea carbonului) sunt mai greu de cuantificat, motiv pentru care sunt adesea neglijate în procesul decizional.

Provocarea actuală este de a transforma solul într-o componentă vizibilă și apreciată a infrastructurii urbane, la același nivel cu apa, energia și transportul, astfel încât orașele să devină mai reziliente, sustenabile și mai ușor de locuit.

Înființarea de grădini urbane în orașe începe să integreze gestionarea solului în planificarea urbană. În plus, Comisia Europeană este conștientă de această provocare și finanțează crearea unor „laboratoare vii” în mediul urban, astfel încât îngrijirea solului să fie luată în considerare de autoritățile locale, folosind cunoștințele științifice actuale și ținând cont de interesele și nevoile cetățenilor.

„Solurile sănătoase rețin mai multă apă, susținând vegetația în perioadele de secetă.”

Proiectul BIOservicES analizează inclusiv solurile urbane. Ce rol joacă acestea în sănătatea orașelor și în adaptarea la schimbările climatice?

Raul Zornoza: Solurile joacă un rol central atât în sănătatea urbană, cât și în adaptarea la schimbările climatice, chiar dacă sunt adesea trecute cu vederea în orașe. Solurile sănătoase susțin spațiile verzi care fac orașele mai ușor de locuit, precum parcurile, copacii și grădinile urbane, care îmbunătățesc calitatea aerului, reduc zgomotul și oferă spații pentru recreere și bunăstare mentală.

În plus, organismele din sol pot contribui la filtrarea poluanților, reducând expunerea oamenilor la contaminanți. De altfel, contactul cu medii bogate în biodiversitate a fost asociat cu un sistem imunitar mai puternic și cu o stare generală de bine mult mai bună.

Solurile acționează ca o formă de infrastructură naturală, ajutând orașele să facă față riscurilor climatice. Ele contribuie la reglarea apei (absorb și stochează apa de ploaie, reducând riscul de inundații în timpul furtunilor puternice), ajută la scăderea temperaturilor urbane, atenuând efectele valurilor de căldură, și pot stoca carbon pentru combaterea schimbărilor climatice (prin captarea CO₂ din atmosferă).

În plus, solurile sănătoase rețin mai multă apă, susținând vegetația în perioadele de secetă.

Proiectul pe care îl coordonați propune dezvoltarea unor indicatori biologici ai solului și a unor instrumente digitale pentru sprijinirea deciziilor. Pe înțelesul tuturor, cum vor ajuta acestea fermierii și autoritățile să ia decizii mai bune în practică?

Raul Zornoza: Ideea care stă la baza indicatorilor biologici ai solului și a instrumentelor digitale este destul de simplă: acestea ajută la transformarea sănătății solului într-un aspect pe care îl putem măsura, înțelege și asupra căruia putem acționa.

Indicatorii biologici ai solului sunt semne măsurabile ale modului în care solul funcționează ca un sistem viu, având în vedere că organismele din sol sunt implicate în toate serviciile ecosistemice pe care le-am explicat mai sus. Acești indicatori ne arată dacă solul este sănătos din punct de vedere biologic și rezilient și, prin urmare, se află în condiții bune  pentru a furniza servicii ecosistemice care contribuie la sănătatea și bunăstarea umană.

Instrumentele digitale reunesc aceste informații și le fac utilizabile în practică de către utilizatori. Ele traduc datele complexe despre sol în informații simple și utile, ajută fermierii sau administratorii să monitorizeze schimbările în timp și oferă recomandări adaptate unor terenuri sau condiții specifice, sprijinind în același timp autoritățile în monitorizarea sănătății solului la nivel regional sau național.

Astfel, putem spune că aceste instrumente acționează ca un „control medical” și un „sistem de navigație” pentru soluri.

Cât de importantă este colaborarea dintre fermieri, cercetători și instituții publice pentru protejarea solului și ce ați învățat până acum din dialogul dintre părți?

Raul Zornoza: Colaborarea dintre fermieri, cercetători și instituțiile publice este absolut esențială pentru protecția eficientă a solului. Solul este un sistem complex și viu, iar niciun grup nu deține singur toate cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a-l gestiona în mod sustenabil.

Fiecare grup aduce o perspectivă diferită, dar complementară: fermierii contribuie cu experiență practică și o înțelegere profundă a condițiilor locale, cercetătorii oferă perspective științifice, metode și inovație, iar instituțiile publice creează cadrele de politici și stimulentele care fac posibilă schimbarea.

De fapt, una dintre cele mai importante lecții este că soluțiile funcționează cel mai bine atunci când sunt dezvoltate în comun, nu impuse. Astfel, cu cât aceste grupuri colaborează mai mult, cu atât cresc șansele de a dezvolta soluții care nu sunt doar solide din punct de vedere științific, ci și practice, acceptate și scalabile.

„Nu mai putem trata solul ca pe o resursă inepuizabilă, ci trebuie să îl gestionăm ca pe un activ strategic.”

Solul, miză strategică pentru viitor

În contextul schimbărilor climatice și al presiunii tot mai mari asupra terenurilor, cum vedeți viitorul gestionării solului în Europa și ce ar trebui să se schimbe în mod real în următorii ani?

Raul Zornoza: Viitorul managementului solului în Europa va fi modelat de o realitate simplă: nu mai putem trata solul ca pe o resursă inepuizabilă, ci trebuie să îl gestionăm ca pe un activ strategic. Sunt foarte optimist, deoarece cetățenii, fermierii, silvicultorii, administratorii de terenuri, autoritățile publice, mediul de afaceri și cercetătorii sunt mai conștienți de beneficiile ecologice, sociale și economice ale menținerii unui sol sănătos, activ și bogat în diversitate biologică

Agricultura ecologică, de conservare sau regenerativă este în plină expansiune în Europa, în ciuda provocărilor explicate mai sus; consumatorii solicită alimente provenite din sisteme de producție sustenabile, iar reglementările includ sănătatea solului ca element cheie pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung în Europa.

Avem acum o Lege privind monitorizarea solului care obligă toate statele membre să monitorizeze evoluția sănătății solului pe teritoriul lor, indiferent de modul de utilizare a acestuia. Prin această lege, protecția solului a fost plasată la același nivel cu protecția apei și a aerului.

În plus, se utilizează tot mai mult datele și instrumentele de monitorizare pentru a ghida deciziile de îmbunătățire a sănătății solului, iar integrarea protecției solului atât în planificarea rurală, cât și în cea urbană, este în creștere.

Cu toate acestea, avem încă nevoie de indicatori și sisteme de date mai fiabile pentru a urmări sănătatea solului și pentru a ne asigura că politicile produc într-adevăr rezultate, având în vedere că, până în prezent, nu sunt disponibile valori de referință pentru mulți indicatori ai solului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Aberdeen Angus România anunță organizarea European Angus Forum (EAF) 2026, cel mai prestigios eveniment dedicat crescătorilor de taurine din rasa Aberdeen Angus. Evenimentul are loc în perioada 11-18 mai și marchează o premieră istorică pentru sectorul zootehnic românesc.

După succesul edițiilor anterioare din Germania și alte state cu tradiție, România a fost desemnată în unanimitate să găzduiască ediția 2026 a European Angus Forum, recunoscându-se astfel progresul remarcabil al programului dezvoltat la nivel național. „Forumul va reuni crescători, fermieri, experți din industrie și parteneri internaționali, oferind o platformă de dialog și colaborare asupra viitorului producției sustenabile de carne de vită, progreselor în genetică și dezvoltării piețelor de carne premium”, precizează Marcel Olteanu, președinte Asociația Aberdeen Angus România.

Țara noastră, actor relevant pe piața europeană a rasei Angus

În prezent, România deține un efectiv impresionant de peste 135.603 de capete  Aberdeen Angus și un total de 1.926 de crescători, fiind pe primul loc la nivel european. „Ediția din 2026 a European Angus Forum evidențiază rolul tot mai important al țării noastre ca producător de carne de bovine din rasa Aberdeen Angus de înaltă calitate. Dezvoltarea sectorului este susținută de avantaje naturale și structurale importante, precum pășunile extinse, condițiile climatice favorabile, tradiția în zootehnie și investițiile în genetică și management modern al fermelor”, subliniază Marcel Olteanu.

Un element central al dezvoltării sectorului Angus în România îl reprezintă integrarea lanțului de producție, de la creșterea animalelor până la distribuția produsului final.

Acest model presupune operarea unui sistem complet integrat în sectorul creșterii bovinelor, care acoperă întregul lanț valoric - de la creșterea animalelor pe pășuni naturale și utilizarea unor programe avansate de genetică, până la procesare modernă și distribuția de carne premium pe piața locală și externă.

În cadrul forumului, participanții vor avea oportunitatea de a vizita atât ferme, cât și unități de procesare, parte a unui lanț integrat de tip „farm to fork”/„de la fermă la furculiță”.

Eveniment aplicat: ferme, expertiză și colaborare

Asociația Aberdeen Angus România transmite că European Angus Forum 2026 nu este doar o conferință tehnică, ci un „Full Tour” desfășurat din inima Transilvaniei până în capitala României, îmbinând expertiza agricolă cu promovarea turismului și a gastronomiei locale.

Programul include vizite în ferme, prezentări despre producția sustenabilă de carne de vită, discuții despre genetică și reproducție, precum și sesiuni de networking între organizații europene și actori din industrie.

Evenimentul își propune să consolideze schimbul de cunoștințe și colaborarea la nivel european, într-un context în care cererea pentru carne de calitate, trasabilă și produsă responsabil este în continuă creștere.

Un tur de forță de la Cluj-Napoca la București

European Angus Forum 2026 debutează în Cluj-Napoca pe 11 mai 2026 și se încheie pe 18 mai 2026, la București.

Participanții, fermieri și experți internaționali din Europa, Australia, Asia, Africa, America de Sud și America de Nord vor vizita ferme de reproducție și unități de îngrășare-finisare; stațiunea de testare a taurilor și abatoare de ultimă generație; expoziții de animale unde vor fi prezentate cele mai performante linii genetice dezvoltate în România.

Programul, desfășurat pe zile, vizează următoarele repere reprezentantive pentru Asociația Aberdeen Angus România:

• 12 mai: Angus House Farm (Gherla - jud. Cluj), Carna Carpatica (Podirei - jud. Bistriţa Năsăud);

• 13 mai: Centrul de selecție și testare Aberdeen Angus (Cibu - jud. Mureş), Black Angus Farm (Măgherani - jud. Mureş);

• 14 mai: Karpaten Meat (Marpod - jud. Sibiu);

• 15 mai: AndroAngus (Cârțișoara - jud. Sibiu), Domeniul Vaduri (Floroaia - jud. Covasna);

• 16 mai: Paper Consult (Dobra - jud. Dâmboviţa);

• 17 mai: Conferința internațională European Angus Forum 2026 (Novotel -București).

Forumul oferă o platformă de networking între crescătorii români și liderii industriei globale, facilitând schimbul de know-how și deschiderea de noi piețe de export pentru carnea de vită premium „Made in Romania”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!