În Europa, cererea de combustibil sustenabil pentru aviație continuă să crească. Prin urmare, culturile intermediare, precum floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere, ar putea oferi fermierilor din țara noastră noi oportunități de piață, sprijinind în același timp dezvoltarea unor lanțuri locale de aprovizionare cu materii prime. Prin inovație în domeniul semințelor, expertiză agronomică și colaborare de-a lungul întregului lanț valoric, agricultura poate juca un rol important în atingerea obiectivelor de sustenabilitate și în consolidarea viabilității economice a fermelor.

Agricultura românească are potențialul de a sprijini piața europeană în creștere a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF), creând în același timp oportunități suplimentare pentru fermieri și contribuind la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Această oportunitate a fost în centrul dezbaterii organizată pe 15 septembrie 2026, în București, de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience. Reprezentanți ai industriei au explorat modul în care culturile intermediare pot contribui la un lanț valoric mai sustenabil al biocombustibililor.

Moderată de Cristina Cionga, director adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), discuția a analizat rolul agriculturii în susținerea inițiativei ReFuelEU Aviation. Aceasta prevede creșterea treptată a ponderii SAF în combustibilul pentru avioane utilizat pe aeroporturile din Uniunea Europeană, de la 2% în 2025 la 6% în 2030 și până la 70% în 2050. Participanții au discutat despre modul în care culturile intermediare pot furniza materii prime pentru această piață, generând totodată oportunități economice pentru fermieri.

Un exemplu prezentat a fost floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere, cultivată după cerealele de toamnă pe terenuri care altfel ar rămâne neutilizate între două recolte principale. Astfel de culturi pot genera venituri suplimentare pe terenurile existente, pot contribui la menținerea acoperirii solului și pot crește oferta de materii prime oleaginoase sustenabile fără a afecta producția alimentară.

Etienne Bouquet, Lider Regional de portofoliu al Corteva Europa, a subliniat importanța alinierii cadrului de reglementare cu realitățile din teren: „ReFuelEU Aviation a creat o cerere pe termen lung pentru combustibilul sustenabil pentru aviație. Ceea ce determină dacă o cultură cultivată într-o fermă europeană poate contribui la această cerere este reglementarea, în special Directiva privind Energia Regenerabilă (RED III) și Anexa IX, care enumeră materiile prime eligibile pentru biocombustibili avansați. Culturile intermediare semănate între două recolte principale pe terenuri agricole existente sunt deja recunoscute în această anexă, însă definiția tehnică și regulile de certificare trebuie să reflecte mai bine practicile agricole reale. Dacă eligibilitatea este definită prea restrictiv, fermierii își pierd flexibilitatea de a alege hibrizi cu ciclu scurt de creștere adaptați climatului și rotației culturilor. Rolul Corteva este să ofere acești hibrizi, astfel încât o recoltă suplimentară de plante oleaginoase să devină o sursă stabilă de venit pentru fermă și o materie primă fiabilă pentru SAF”.

Discuția a abordat și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare necesare pentru susținerea ambițiilor europene privind SAF. Participanții au evidențiat rolul Etlas, societatea mixtă creată de Corteva și bp pentru a conecta producția agricolă cu piețele de biocombustibili. Compania intenționează să înceapă livrările inițiale în 2027 și își propune să ajungă la un milion de tone de materie primă oleaginoasă anual până la mijlocul anilor 2030, echivalentul a aproximativ 800.000 de tone de biocombustibil.

Referindu-se la oportunitatea pe care o are România în cadrul acestui nou lanț valoric, Ignacio Conti, CEO Etlas, a declarat: „Modelul începe cu fermierul și continuă prin agregatori, procesatori și parteneri din sectorul energetic. Combinând tehnologia semințelor Corteva cu capacitățile bp de rafinare și logistică, Etlas construiește o sursă trasabilă și scalabilă de materii prime agricole. România dispune deja de baza agricolă necesară pentru această piață. În 2025, a ocupat primul loc în Uniunea Europeană atât la suprafața cultivată cu floarea-soarelui, cât și la producția de floarea-soarelui, iar strategia sa energetică stabilește o pondere de 3,5% pentru biocombustibilii avansați până în 2030. Potențialul există dacă fermierii au acces la semințele potrivite, la tehnologie agronomică și la o piață sigură de desfacere. Unii fermieri români cultivă deja floarea-soarelui ca a doua cultură, iar mulți alții ar trebui să analizeze această oportunitate. Rolul nostru este să coordonăm întregul lanț, astfel încât fermierii, procesatorii și partenerii energetici să beneficieze de o sursă trasabilă de aprovizionare”.

Din perspectiva pieței, Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, a evidențiat potențialul României de a deveni un furnizor important de materii prime pentru biocombustibili în Europa. „Piața uleiurilor este acum împărțită între sectorul alimentar și cel al biocombustibililor, iar floarea-soarelui cultivată ca a doua cultură reprezintă o etapă pe care nu o valorificăm în prezent. România trebuie să fie prezentă pe această hartă. Obiectivul este să păstrăm o valoare adăugată mai mare pentru fermieri”, a punctat Cezar Gheorghe.

O perspectivă practică a fost oferită de Costin Telehuz, fermier și președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița. „Floarea-soarelui ca a doua cultură după orz sau grâu își are locul în sistem dacă hibridul este suficient de timpuriu încât să nu compromită următoarea cultură principală. Prima recoltă acoperă deja o mare parte din costurile fixe, astfel că această cultură suplimentară este evaluată prin ceea ce adaugă, nu prin ceea ce înlocuiește. Ca orice altă recoltă, succesul ei se decide în momentul valorificării”, a explicat Costin Telehuz.

ReFuelEU este baza legislativă care transformă decarbonizarea aviației dintr-un obiectiv voluntar într-o piață reglementată. Cherosenul verde, cunoscut sub acronimul englezesc SAF, se conturează ca una dintre cele mai promițătoare soluții pentru reducerea emisiilor din acest sector. „În esență, companiile aeriene și furnizorii de combustibil vor avea nevoie de cantități tot mai mari de SAF, iar aceasta creează, în amonte, cerere pentru materii prime sustenabile. Dezvoltarea pieței generează o cerere în creștere pentru materii prime sustenabile și noi surse de valoare de-a lungul întregului lanț agricol. Este România corect poziționată pentru a valorifica această oportunitate?”, întreabă Cristina Cionga.

Participanții au fost de acord cu faptul că aceste culturi intermediare pot completa producția alimentară, fără a concura cu aceasta. În timp ce cultura principală de cereale rămâne baza rotației, culturile oleaginoase intermediare pot valorifica perioadele care altfel ar rămâne neutilizate între recolte. În plus, șrotul de floarea-soarelui rezultat din procesare rămâne disponibil ca sursă valoroasă de proteină pentru hrana animalelor.

Floarea-soarelui în cultură dublă, hibrizii Pioneer observați în câmp

După dezbaterea din Capitală, participanții au vizitat loturile de floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere din cadrul fermei TotAgro din județul Giurgiu, deținută de Cătălin Corbea. A fost prezentată floarea-soarelui cultivată după o cultură de cereale de toamnă, demonstrând astfel modul în care culturile intermediare pot fi integrate în sistemele agricole comerciale.

Reflectând asupra experienței sale, Cătălin Corbea a declarat: „Acest interval reprezintă fereastra ideală pentru floarea-soarelui cu ciclu scurt. Ceea ce se schimbă este continuitatea sistemului. Terenul rămâne ocupat, solul nu este lăsat descoperit, iar cultura următoare pornește de pe un teren care a fost acoperit, nu lăsat pârloagă. Facem acest lucru după orz de ani de zile. Dacă privim ferma în ansamblu, sistemul funcționează”.

Cătălin Corbea lucrează 3.000 de hectare, din care 2.000 ha sunt irigate.

Hibrizii Pioneer de floarea-soarelui observați în câmp au fost P63LE166 și P64HE244. „În România avem cinci locații de testare a hibrizilor de floarea-soarelui în cultură dublă, iar în Europa sunt peste 25 de locații. Testăm hibrizi linoleici, high-oleici, epoca optimă de semănat, cea mai potrivită densitate, cel mai bun plan de fertilizare, așa încât să putem oferi fermierilor rețeta pentru obținerea celor mai bune producții”, a menționat Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds în cadrul companiei Corteva.

De mai mulți ani, în ferme din țara noastră este o obișnuință cultura a doua, mai ales că de pe același teren, fermierii obțin două recolte într-un an, ceea ce le sporește veniturile. „Însă, fermierii noștri pot avea oportunitatea, prin culturile de floarea-soarelui să producă și să furnizeze materia primă pentru piața biocombustibililor, pentru SAF”, conchide Maria Cîrjă, Marketing Manager pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce negocierile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028 - 2034 și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) intră într-o fază decisivă, Farm Europe lansează Simulatorul Bugetului PAC 2028 - 2034: un instrument online interactiv care le permite deopotrivă decidenților, analiștilor și fermierilor să modeleze arhitectura financiară a viitoarei PAC și să măsoare, în timp real și la diferite scări, consecințele concrete ale opțiunilor aflate în prezent pe masa negocierilor, la nivelul UE, național și al fermei.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), membru Farm Europe, susține promovarea acestui instrument în România, ca resursă de informare și analiză pentru fermieri, organizații profesionale, decidenți, specialiști și reprezentanți ai sectorului agroalimentar. FAPPR este singura organizație din țară cu acces la versiunea completă.

Importanța simulatorului

În propunerea sa din iulie 2025, Comisia Europeană a stabilit fuzionarea bugetelor principalelor politici europene, inclusiv a PAC, într-un Fond unic pentru Parteneriate Naționale și Regionale (NRP), lăsând statelor membre o libertate mult mai mare în alocarea fondurilor rezervate anterior unei politici anume. Dincolo de cifrele generale, impactul real al unei asemenea reforme asupra fermierilor, statelor membre și suveranității alimentare a Europei depinde de o rețea densă de parametri tehnici. „Simulatorul bugetar a fost construit tocmai pentru a face această complexitate accesibilă tuturor”, precizează Cristina Cionga, director adjunct FAPPR.

Ce poate fi analizat prin intermediul acestui instrument

Simulatorul permite utilizatorului să observe, prin intermediul scenariilor prestabilite disponibile în versiunea publică, impactul diferitelor opțiuni privind viitoarea PAC. Versiunea completă include și un scenariu controlat de utilizator, prin care pot fi setați parametrii macro ai viitoarei PAC: plafonul rezervat PAC, angajamentul de cofinanțare al statelor membre, precum și posibili parametri viitori, precum flexibilitatea disponibilă pentru avansarea cheltuielilor (frontloading) și ținta pentru dezvoltare rurală. Instrumentul permite urmărirea modului în care aceste alegeri se propagă la nivelul tuturor celor 27 de state membre, în funcție de cheile de alocare și de prioritățile individuale ale fiecărui stat. „De acolo, utilizatorul poate aprofunda analiza la nivelul fiecărui stat membru, realocând fondurile UE între diferitele intervenții NRP din noul Regulament privind Fondul unic PAC, ajustând ratele naționale de cofinanțare și observând efectul atât la nivelul statului membru, cât și asupra cheltuielilor publice totale (UE și naționale), ținând cont de indicatori precum pragurile minime de cheltuieli de mediu și pragurile minime de cofinanțare”, explică reprezentantul Forumului APPR.

Fiecare proiecție este comparată cu perioada de referință a Planurilor Strategice PAC 2021–2027, astfel încât variația indusă de fiecare scenariu este vizibilă imediat. Farm Europe a folosit aceste planuri ca referință pentru a proiecta alocările pe care le-ar avea fiecare Plan Strategic PAC al statelor membre.

Dincolo de tabelele bugetare, simulatorul traduce cifrele în efecte concrete: o vizualizare a impactului la nivel de fermă estimează efectele asupra veniturilor, în funcție de țară, tipul exploatației și dimensiunea economică; o hartă coropletă a Europei compară variațiile între statele membre; iar un tabel de corespondență urmărește modul în care fiecare măsură PAC actuală se regăsește în noul cadru.

Versiunea publică oferă două scenarii prestabilite: propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 și un scenariu ajustat al propunerii Comisiei, construit parțial pe baza elementelor prezentate ulterior de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oferind repere imediate pentru negociere. „Un mod complet manual, cu o gamă largă de posibilități suplimentare, este disponibil în versiunea completă a instrumentului”, adaugă Alina Crețu, director executiv FAPPR.

Un instrument bazat pe date oficiale

Simulatorul se bazează în întregime pe surse oficiale: Regulamentul privind Planurile Strategice PAC 2021 - 2027, propunerile legislative ale Comisiei Europene din iulie 2025 pentru noul Fond unic PAC și Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale, Regulamentul-cadru privind performanța și coeficienții săi de monitorizare a mediului, precum și tabelele financiare aprobate ale Planurilor Strategice PAC ale statelor membre.

„Farm Europe a dezvoltat acest instrument pornind de la convingerea că o analiză transparentă, bazată pe date, este cea mai bună garanție pentru o Politică Agricolă Comună puternică, autonomă și finanțată corespunzător. Pentru agricultura românească, capacitatea de a anticipa efectele diferitelor scenarii este cu atât mai importantă cu cât deciziile privind dimensiunea bugetului, criteriile de alocare și nivelul cofinanțării naționale pot influența direct sprijinul pentru venit, investițiile, dezvoltarea rurală și competitivitatea exploatațiilor agricole”, conchide Cristina Cionga.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură reprezintă o prioritate de siguranță națională, susținută de Clubul Fermierilor Români. Ferma de la Giulvăz – județul Timiș, a președintelui în exercițiu al Clubului, Alexander Degianski, a fost vizitată recent de viceprim-ministrul Tánczos Barna.

Vizita ministrului interimar al Agriculturii a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele din țara noastră, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.

„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Modelele europene au constituit un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului, care a ținut să sublinieze că politicienii ar fi mult mai atenți la nevoile reale ale fermierilor dacă aceștia ar înțelege că e datoria fiecăruia să contribuie la schimbare și nu ar considera că datoria e doar a unora, pe care adesea îi și blamează.

„La plecarea din fermă, domnul viceprim-ministru a semnat în cartea noastră de onoare, pe aleea verde, unde a primit și un plop care să îi poarte numele”, a precizat Alexander Degianski.

Dimensiunea economică a secetei

Cifrele confirmă urgența temei irigațiilor. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei.

Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ două miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.

Decalajul dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă și transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecință, două componente ale aceleiași probleme: capacitatea fermelor din țara noastră de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.

Situația din România se încadrează într-un tablou european

Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ un miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste un miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii.

Instrumentele europene mobilizate confirmă direcția pe care Clubul Fermierilor Români o susține în dialogul cu autoritățile naționale și europene. Noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie.

Pentru fermele din România, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.

Poziția Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).

„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, punctează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 septembrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Murfatlar organizează „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială”, la sediul stațiunii din Murfatlar, județul Constanța.

Evenimentul, pentru care cunoscuta stațiune vitivinicolă Murfatlar își deschide porțile, are ca obiectiv apropierea publicului larg de activitatea de cercetare desfășurată în domeniul viticulturii și vinificației, precum și prezentarea patrimoniului viticol și a rezultatelor obținute în cadrul stațiunii. Participanții vor avea ocazia să descopere activitatea SCDVV Murfatlar prin tururi ghidate în plantațiile viticole, prezentări ale activităților de cercetare și degustări de struguri, must și vin.

„Prin această inițiativă ne propunem să promovăm cercetarea viticolă, soiurile și produsele vitivinicole obținute în cadrul stațiunii, precum și legătura dintre cercetarea științifică, producție și consumator”, transmite SCDVV Murfatlar.

Accesul la evenimentul „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială” este gratuit, iar participanții se pot preînscrie online prin intermediul codului QR disponibil în invitația evenimentului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Lebosol^® România anunță oficial numirea Nicoletei Cerșanu în funcția de director general/CEO, poziție pe care aceasta o ocupă începând cu 1 mai 2026. Nicoleta Cerșanu își propune consolidarea parteneriatelor cu distribuția și dezvoltarea unui portofoliu adaptat nevoilor reale ale fermierilor români.

Lebosol^®, companie germană producătoare de fertilizanți foliari, este prezentă în peste 55 de țări și are o gamă completă de produse bio și convenționale destinate nutriției de precizie a culturilor. Filiala românească activează pe piața locală din 2011, cu sediul în Afumați, județul Ilfov.

Cu 20 de ani de experiență în agribusiness, noul CEO, Nicoleta Cerșanu va conduce următoarea etapă de dezvoltare a companiei pe piața din România, cu focus pe consolidarea parteneriatelor cu distribuitorii, apropierea de fermieri și dezvoltarea unui portofoliu adaptat nevoilor reale ale pieței locale.

Experiență construită în agricultura românească

În cei 20 de ani de activitate în agribusiness, Nicoleta Cerșanu a acumulat experiență în vânzări, distribuție, strategie de portofoliu, dezvoltarea echipelor și management operațional.

Timp de 12 ani a activat în cadrul Timac Agro România, iar în ultimii doi ani a ocupat poziția de director general adjunct, rol din care a fost implicată direct în managementul operațional și în procesele de decizie ale companiei.

Legătura sa cu agricultura precede însă cariera profesională. Nicoleta Cerșanu provine dintr-o familie de legumicultori, iar în prezent deține propria plantație de bujori. Aceste experiențe i-au păstrat contactul direct cu realitatea producției agricole și cu responsabilitatea din spatele fiecărei decizii luate pentru o cultură.

„Vin în acest rol cu 20 de ani de experiență în agricultură, dintre care o parte importantă în fertilizanți și nutriția plantelor. Dar mai aduc ceva: o înțelegere a agriculturii care vine dinaintea carierei. Părinții mei au lucrat în producția de legume. Astăzi am propria mea plantație de bujori. Știu ce înseamnă să îngrijești o cultură și să aștepți rezultatul”, subliniază Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol^® România.

Decizia de a prelua conducerea Lebosol^® România a venit după vizitarea unităților de producție ale companiei din Germania și evaluarea directă a standardelor de producție și calitate.

„Am acceptat această provocare pentru că am văzut-o mai întâi cu ochii mei. Am vizitat unitățile de producție Lebosol^® din Germania - standardele de calitate, procesele, filozofia companiei - și am știut că este un partener serios, cu care merită să construiești pe termen lung”, arată Nicoleta Cerșanu.

Pentru noul CEO, această experiență definește și unul dintre principiile pe care dorește să construiască dezvoltarea companiei în România: încrederea susținută de ceea ce produsul și compania pot demonstra concret, de la modul de producție până la rezultatele obținute în teren.

Human to Human: oamenii din spatele businessului

Una dintre direcțiile pe care Nicoleta Cerșanu le aduce în filosofia de business a Lebosol^® România este abordarea H2H - Human to Human.

Într-un sector în care relația dintre producător, distribuitor și fermier este esențială, H2H pornește de la o premisă simplă: dincolo de contracte, produse și companii, fiecare decizie este luată de un om care gestionează un business, un buget și obiective concrete.

„La Lebosol^® România cred într-un singur model de lucru: H2H - Human to Human. În spatele fiecărei decizii stă un om, cu o fermă reală, un buget real și obiective concrete”, declară Nicoleta Cerșanu.

Pentru Lebosol^® România, această abordare înseamnă înțelegerea nevoii înaintea ofertei, soluții adaptate contextului fiecărui partener și construirea unor relații comerciale pe termen lung, nu exclusiv tranzacționale. Este o direcție cu atât mai relevantă într-o piață în care fermierii și distribuitorii operează sub presiunea costurilor, a riscurilor climatice și a nevoii permanente de eficiență.

De la un portofoliu de produse la soluții pentru nevoi concrete

Extinderea și restructurarea portofoliului Lebosol^® pentru piața din România reprezintă una dintre prioritățile noului management. Direcția urmărită este organizarea portofoliului pornind de la nevoile agronomice reale ale culturilor și de la diversitatea fermelor din România, de la nutriția în fazele critice de vegetație și corectarea deficiențelor specifice până la susținerea culturilor în condiții de stres.

„Îmi propun să lărgesc portofoliul și să-l structurez pe nevoi reale, astfel încât orice fermier să știe că la noi găsește soluția potrivită pentru cultura lui și pentru bugetul lui”, punctează Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol^® România.

Compania dispune de un portofoliu pentru agricultura convențională și ecologică, inclusiv 13 produse certificate bio, urmărind să construiască o ofertă relevantă pentru tipologii diferite de ferme și nevoi agronomice.

O nouă etapă pentru Lebosol^® România

Sub conducerea Nicoletei Cerșanu, compania își propune să accelereze dezvoltarea pe piața locală prin consolidarea relației cu distribuția, apropierea de fermieri, dezvoltarea portofoliului și creșterea relevanței Lebosol^® în segmentul nutriției plantelor.

Noua etapă va urmări, în același timp, valorificarea experienței internaționale a producătorului german și adaptarea acesteia la specificul agriculturii și al canalelor de distribuție din România. „Pot spune că sunt abia la început. Dar cu direcție clară. Și cu surprize în pregătire”, conchide Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol^® România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze afacerea. Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, lansează Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, dedicat fermierilor și antreprenorilor din agricultură.

Inițiativa pornește de la un obiectiv comun: dezvoltarea fermierilor dincolo de zona de producție, prin creșterea nivelului de cunoaștere și competență în domenii conexe esențiale pentru administrarea unui business agricol – finanțare, piață, managementul riscului și investiții.

Agricultura de astăzi nu mai înseamnă doar producție. Volatilitatea piețelor, costul capitalului, deciziile comerciale, investițiile și gestionarea riscului influențează direct performanța și stabilitatea unei ferme.

Sub conceptul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.”, Roadshow-ul va aduce împreună educația financiară, informația de piață, managementul riscului și tehnologia agricolă, într-un format practic, cu sesiuni dedicate și workshop-uri interactive, pentru că fermierul de astăzi nu trebuie doar să producă. Ci, trebuie să înțeleagă, să decidă și să își protejeze businessul.

Roadshow-ul se desfășoară în trei orașe: Iași - 26 noiembrie 2026; Constanța - 10 decembrie 2026 și Timișoara - 14 ianuarie 2027. Fiecare etapă va reuni fermieri, specialiști și parteneri din ecosistemul agribusiness, conectând într-un singur format cunoașterea, finanțarea, piața, managementul riscului și tehnologia.

Roadshow-ul „Agricultură Educată. Decizii mai bune.” este o inițiativă Deutsche Leasing România, în parteneriat cu AGRIColumn, organizată de Pactul Agro Pontic și MC RISEWAY.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gabriel Petrișor a fost numit director general al IPSO România, iar în noua sa funcție va coordona activitatea companiei IPSO în țara noastră. În același timp, Arnaud Van Strien își continuă rolul de CEO al IPSO Ag Division, asigurând coordonarea strategică a operațiunilor din România, Croația, Turcia și Germania.

Noua structură IPSO reflectă maturizarea organizației și susține dezvoltarea în continuare a activităților companiei la nivel european.

„După 23 de ani petrecuți în IPSO, preiau această responsabilitate cu încredere și respect pentru echipele, fermierii și partenerii care au contribuit la dezvoltarea companiei. Agricultura de astăzi presupune decizii tot mai complexe, iar eficiența și controlul sunt esențiale pentru performanța fermelor. Obiectivul nostru este să rămânem alături de fermieri cu soluții integrate care conectează tehnologia, serviciile și expertiza IPSO într-un mod simplu și relevant pentru activitatea lor. Experiența acumulată în România, împreună cu colaborarea dintre echipele IPSO din piețele în care suntem prezenți, reprezintă o bază solidă pentru următoarea etapă de dezvoltare”, a declarat Gabriel Petrișor, director general IPSO România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Gabriela Rizescu se alătură Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în calitate de consilier pe probleme de protecția plantelor.

Cu aproape trei decenii de experiență în agribusiness-ul românesc și o bogată experiență profesională în domeniu, Gabriela Rizescu aduce în echipa LAPAR o cunoaștere aprofundată a realităților din agricultură, o perspectivă solidă asupra problemelor cu care se confruntă fermierii și, mai ales, o legătură autentică cu sectorul agricol românesc.

„Venirea sa reprezintă un pas important în consolidarea expertizei tehnice a LAPAR și în demersurile noastre de a reprezenta cât mai bine interesele fermierilor. Îi urăm bun venit în echipa LAPAR și îi dorim mult succes! Suntem convinși că experiența și expertiza sa vor aduce plusvaloare activității organizației și, în cele din urmă, fermierilor din România”, transmite LAPAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Duminică, 13 septembrie 2026, în județul Alba, la Loman, a avut loc „Coborâtul Oilor”, un eveniment tradițional, foarte important pentru crescători deoarece anunță coborârea turmelor de la munte, la sfârșitul sezonului de pășunat, și pregătirea animalelor pentru iarnă.

„Coborâtul Oilor” la Loman arată ce înseamnă o comunitate în care oieritul nu este doar o ocupație, ci tradiție, identitate și continuitate. „În spatele unui asemenea eveniment sunt crescători de ovine, familii și oameni care urcă an de an cu turmele la munte, dar și o organizație profesională care a înțeles că rolul unei asociații nu este doar să existe formal, ci să fie prezentă permanent lângă fermieri”, spune Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor din România, prezent la festivalul crescătorilor de oi din județul Alba.

În prezent, sectorul ovin traversează o perioadă dificilă. Restricțiile sanitar-veterinare, problemele de comercializare și export, costurile în creștere și incertitudinea ultimelor luni au pus o mare presiune pe crescători. „Aceste probleme sunt reale și trebuie depășite prin unitate, dialog și soluții aplicabile. Tocmai în asemenea momente, un eveniment precum Coborâtul Oilor ne amintește pentru ce luptăm și ne dă puterea să mergem mai departe. Când vezi crescători, animale, tradiție și o comunitate întreagă adunată în jurul oieritului, înțelegi că acest sector are rădăcini puternice și un viitor pentru care merită să luptăm. Într-o perioadă dificilă pentru sectorul ovin, avem nevoie să vorbim și despre lucrurile care funcționează. Avem nevoie de asociații puternice, fermieri uniți și oameni implicați, care construiesc în propria comunitate și demonstrează, prin rezultate, că asocierea poate produce continuitate și dezvoltare. Loman și Săsciori demonstrează că se poate”, subliniază Maniu Vonica.

Asociația Crescătorilor de Ovine Săsciori reprezintă un model de bună practică privind implicarea unei asociații în comunitatea pe care o reprezintă. Organizarea și continuitatea unui asemenea eveniment, promovarea crescătorilor, a animalelor și a produselor locale, precum și păstrarea tradiției pastorale presupun muncă, perseverență și responsabilitate. „În acest context, apreciem implicarea constantă a dr. Dan Nicolae, medic veterinar și președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine Săsciori, unul dintre oamenii care au contribuit, prin perseverență, organizare și consecvență, la consolidarea acestei comunități de crescători. La fel de important este faptul că această comunitate a înțeles că păstrarea tradiției trebuie să meargă împreună cu adaptarea la cerințele actuale ale agriculturii. Fermierii s-au organizat nu doar într-o asociație profesională, ci și în structuri economice comune, prin cooperativele agricole „Miorița Oacheșă” și „Laz-Căpâlna”. Asocierea economică, valorificarea mai bună a producției, creșterea puterii de negociere și identificarea unor soluții comune sunt direcții necesare pentru viitorul sectorului. Tradiția trebuie păstrată, dar oieritul trebuie, în același timp, să evolueze, să se organizeze și să se adapteze unei piețe tot mai exigente. Meritul unui asemenea eveniment aparține, înainte de toate, fermierilor și membrilor Asociației Crescătorilor de Ovine Săsciori. Lor li se datorează faptul că această tradiție continuă și că oieritul autentic este dus mai departe de la o generație la alta”, transmite Asociația Uniunea Oierilor din România, care felicită fermierii și organizatorii pentru Coborâtul Oilor la Loman, un eveniment care pune în valoare oieritul românesc, pășunatul montan și tradiția pastorală.

„Tradițiile nu se păstrează singure. Sunt păstrate de oameni. Iar oamenii care fac acest lucru merită respectul nostru”, a conchis Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Foto: Asociația Uniunea Oierilor

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.

Principalii indicatori de performanță

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025

• Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025

• Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025

• Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025

• Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025

Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.

Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.

Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor

Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.

Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.

În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.

Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Agrifinance: creștere peste ritmul pieței

Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.

Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.

Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!