„Cum arată depozitarea de cereale în România”, a treia ediție a conferințelor Grain Bags a avut loc pe 12 ianuarie 2023, la Hotelul Crowne Plaza din București. Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste 60 de persoane, printre care am întâlnit lideri ai organizațiilor profesionale, manageri din agribusiness, fermieri. La final s-a lansat oficial compania ProCompost România.

Manifestarea a inclus trei paneluri de discuții, având ca punct comun depozitarea producției agricole. Cuvântul de bun venit i-a revenit directorului general Grain Bags și ProCompost România, Narcis Ranghiuc. Evenimentul a fost o bună ocazie de dezbatere a avantajelor, dar și a dezavantajelor sistemului silobag. 

Silobag, soluție rapidă și eficientă

Primul panel a avut ca temă „Depozitarea de cereale, primul pas spre profit”.

Nicu Vasile

În opinia lui Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), sistemul silobag îi ajută fermieri să crească atât capacitatea de recoltare, cât și cea de transport. „Silobag-urile pot fi folosite atât de marii fermieri, cât și de cei mici. Pentru micii fermieri înseamnă investiții minine, iar pentru marii fermieri avantajul este de a crește productivitatea muncii, prin eficientizarea capacității de recoltare și transport. În ceea ce privește dezavantajele, cele mai frecvente sunt pagubele create de păsări și rozătoare”, a spus Nicu Vasile. Specialiștii Grain Bags propun ca soluții pentru îndepărtarea păsărilor și rozătorelor: plasa de protecție și închiderea sacului corespunzător (capcane + pietriș/pământ pe capătul silobag-ului).

Adrian Țone

Adrian Ţone, fermier care lucrează în județul Ilfov peste 3.000 ha a precizat că, în ultimii trei ani a recoltat cu 5 - 6 combine timp de 10 ore pe zi, iar transportatorul nu făcea față tot timpul (40 - 50 camioane/zi). În aceste conditiții, silobag-ul l-a ajutat foarte mult. „Pierderile cauzate de animale sunt minime, adică undeva între 100 și 200 kg la un silobag. Comparativ cu cât te ajută silobag-ul în timp ce recoltezi, aceste pierderi sunt nesemnificative. Silobag-ul este o soluție rapidă. Vă dau exemplul meu, știam că a două zi va ploua și am recoltat masiv până la miezul nopții. Înainte de intrarea pe piață a silobag-ului cumpăram folie și recolta stătea sub folie. În 2008, am avut 1.000 tone de grâu recoltat, care a stat două săptămâni sub folie. Acum, folosim silobag-ul și este soluția optimă”, a specificat Adrian Țone.

Ion Olteanu

Fermierul Ion Olteanu, care lucrează în jur de 14.000 ha de teren, a ținut să precizeze că, în contextul actual, silobag-ul este o soluție la îndemâna oricui, dacă ne referim la costuri. „Trebuie să ne gestionăm atent costurile, iar varianta depozitării în silobag este foarte avantajoasă, având prețuri rezonabile. Practic, la acest moment, este cea mai ieftină și eficientă soluție de stocare a cerealelor și furajelor. Am în plan ca anul acesta să depozitez peste 5.000 de tone în silobag”, a punctat Ion Olteanu.

Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a amintit importanța depozitării producției agricole. „Sistemul silobag poate rezolva una dintre problemele cu care se confruntă atât fermele vegetale și zootehnice, cât și procesatorii de cereale și oleaginoase, respectiv depozitarea de cereale și furaje în condiții optime și economice”, a precizat Costin Telehuz, fermier la rândul său, din județul Ialomița.

În 2022, Cooperativa Agricolă Tinoasa a stocat în silobag peste 20.000 tone de produse agricole

Alexandru Haită, fermier și președinte al Cooperativei Agricole Tinoasa din județul Teleorman, a vorbit despre experiența folosirii sistemului silobag, punctând că tot mai mulți fermieri membri ai cooperativei agricole au început să depoziteze în silobag. Chiar și cei care dețin silozuri, pentru că este o variantă rapidă și economică.

„Inițial am avut o oarecare reținere în a depozita în silobag. Totuși, am stocat pentru 4-5 luni, o sută tone de mazăre. Acum, recomand silobag-urile de la Grain Bags. Sunt o variantă ușoară, fiabilă care merită încrederea fermierilor. Recoltele se păstrează foarte bine, indiferent din ce cultură provin. Sigur, există și unele dezavantaje legate de exigența exploatării, cum ar fi: suprafața utilă pentru amplasare, realizarea corectă a terasamentului și protejarea împotriva păsărilor și rozătoarelor. Dacă sunt achiziționate accesoriile, precum plasele de protecție, chederele de etanșare la capete care realizează o închidere ermetică a silobag-ului, nu există niciun fel de problemă. Comparând aceste lucruri cu flexibilitatea, calitatea stocării, valoarea de achiziție ieftină, amortizarea rapidă, reducerea costurilor cu transportul și optimizarea activității de depozitare, fără alte intervenții, este clar, că sistemul silobag oferă avantaje reale. Am recomandat colegilor din cooperativă această soluție, spunându-le că trebuie să aibă încredere și să testeze. Cu toții am tras concluzia că achiziționând silobag-urile Grain Bags câștigăm timp, bani și siguranță, iar cifrele o demostrează”, a povestit fermierul.

Alexandru Haită

Anul trecut, Cooperativa Agricolă Tinoasa – Teleorman a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro. „În 2022, am avut 15.000 tone de cereale în silobag și 5.500 tone de oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Nu am avut probleme de calitate a mărfii, iar acum livrăm grâu și rapiță. Despre dezavantajele sistemului, pot să spun că nu există, dacă se respectă condițile tehnologice. Plasa de protecție este foarte importantă pentru a evita atacul păsărilor. Aceasta poate fi refolosită mai mulți ani la rând. Este o investiție destul de mare, dar se amortizează în aproximativ 4-5 ani. În vederea evitării atacului de rozătoare, noi depozităm pe platformă betonată și pământ, fiind necesară păstrarea zonei curate, precum și sigilarea corespunzătoare a silobag-ului. Noi, fermierii din Cooperativa Tinoasa, am crescut depozitarea în silobag de la an la an”, a arătat Alexandru Haită.

Conservarea sorgului sub formă de pastă, în silobag

„Cum depozitezi eficient furajele” a fost tema celui de-al doilea panel de discuții. „Pentru noi, silobagul a fost o alternativă excelentă. Am avut următoarea situație: am semănat porumb după grâu și bruma a venit mult mai devreme decât ne așteptam. Am rămas cu o producție de 7-8 tone de știuleți la hectar, dar am reușit să recoltăm boabe la umiditate mare, le-am zdrobit și le-am depozitat în silobag pentru animale. Și am fost multumiți de această alegere”, a povestit cunoscutul fermier Vasile Lungu, din județul Iași.

Vasile Lungu

Ioan Oroian, director la Stațiunea de Cercertare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Târgu-Mureș a susținut o prezentare referitoare la tehnologia de conservare a boabelor de sorg sub formă de pastă, depozitată cu succes în silobag-urile Grain Bags. „La ora actuală, cea mai afectată cultură este porumbul, care are cea mai mare pondere în structura culturilor agricole și cu o largă utilizare. Dacă în cea mai mare parte din țară porumbul este puternic afectat de condițiile climatice, în zona noastră este decimat de animalele sălbatice din momentul semănatului și până la maturitate. În aceste condiții, găsirea unei alternative la cultura porumbului a devenit o necesitate. Studiul efectuat pe mai mulți ani ne-a dus la concluzia că o alternativă care să satisfacă înlocuirea porumbului este sorgul, cultură care nu e tocmai nouă, dar este puțin răspândită în România”, a arătat Ioan Oroian.

Despre conservarea sorgului sub formă de pastă, reprezentantul SCDCB Târgu-Mureș a spus că silobagul este alegerea potrivită. „Silobag-ul, mai exact, însilozarea prin însăcuire este soluția tehnică inovativă pentru fermieri, ce favorizează eficientizarea proceselor de depozitare a recoltei. Acest nou sistem reduce semnificativ atât pierderile cantitative, cât și cele calitative. Pentru conservare se folosește un inoculant care este pulverizat pe pastă odată cu măcinatul. Silobag-ul este închis, iar după trei luni pasta poate fi introdusă în rația tineretului bovin, înlocuind porumbul. Concluziile demonstrează că obținerea sorgului sub formă de pastă elimină orice posibilitate de infestare cu micotoxine în timpul păstrării, dar și atacul dăunătorilor de magazie. Conservarea sub formă de pastă este mai ieftină față de uscarea cu agent termic”, a explicat Ioan Oroian.

Ioan Oroian

Procesarea cerealelor, împlinirea profitului

Ultimul panel al evenimentului organizat de compania Grain Bags România a avut ca subiect de discuție importanța depozitării producției agricole primare din perspectiva procesării.

Emil Bercaru, reprezentantul companiei Bunge este de părere că depozitarea în silobag este extrem de utilă în depozitarea oleaginoaselor și a explicat condițiile care trebuiesc respectate. „Noi am depozitat semințe de floarea-soarelui și s-au păstrat foarte bine în condițiile în care capetele au fost etanșate așa cum trebuie și cultura a fost curată, fără alte resturi vegetale, care să pericliteze calitatea. Pentru rapiță, de șapte ani folosim tehnologia silobag și depozitarea este impecabilă. Am stocat, într-un an, peste 5.000 de tone în locațiile noastre. Produsele au fost depozitate la o umiditate destul de mică, de 8% și maximum 2% corp străin, pentru a evita aprinderile. Alegem să depozităm la umidități cât mai mici pentru a elimina orice risc, iar perioada medie de depozitare a fost între șapte și opt luni.”

Emil Bercaru

Ionel Apostu, expert în depozitarea de cereale, a prezentat o paralelă între stocarea în siloz, magazie și silobag. „Dacă dorim să facem investiții, transformăm un cost fix în unul variabil. Niciodată nu poți calcula dimensiunea unei magazii, în schimb sacul îl dimensionezi în funcție de nevoile de stocare din fermă. Ca avantaje ale silobag-ului pot aminti: creșterea vitezei de recoltare, scăderea pierderilor, puterea de negociere mai bună raportată la condițiile contractuale de vânzare, nu mai există influența factorilor perturbatori și nu mai există nici costuri de depozitare. Totodată, silobag-ul permite depozitarea la umiditate ridicată, maximum 16-18%. Un alt avantaj este că se poate încărca și descărca direct în câmp, capacitatea de descărcare fiind de 300 tone la hectar. Prin depozitarea în silobag-uri creștem capacitatea de depozitare și cea de recepție pe fiecare locație, având posibilitatea să verificăm calitatea stocului. În opinia mea, avantajele primordiale ale acestei soluții sunt: păstrarea calității furajului și umiditatea mai crescută la care se pot depozita cerealele.”

Ionel Apostu

Compostarea, un nou proiect marca Grain Bags

Punctul culminant al evenimentului l-a reprezentat lansarea oficială a companiei ProCompost România, despre care a vorbit Narcis Ranghiuc, directorul general al acesteia. „Noul proiect Grain Bags este despre compostare, se numește ProCompost România și face parte din grupul de firme Grain Bags. ProCompost este o companie românească care comercializează utilaje și echipamente din industria reciclării, în special pentru deșeuri vegetale (utilaje pentru tocare crengi, iarbă etc), în vederea realizării de compost, dar și a deșeurilor menajere, industriale și organice. Așadar, vrem să creștem gradul de conştientizare cu privire la importanţa menţinerii ecosistemelor sănătoase şi a bunăstării umane, abordând provocări tot mai mari în managementul solului, sporind gradul de responsabilizare faţă de importanţa unui sol sănătos şi încurajând societăţile să îmbunătăţească solul”, a declarat Narcis Ranghiuc, director general ProCompost România.

Narcis Ranghiuc

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ultima vreme, pe buzele tuturor stă noua Politică Agricolă Comună pentru perioada 2023 – 2027, respectiv Planul Național Strategic (PNS), care pentru țara noastră are un buget total de 15,8 miliarde de euro. Pilonul I, care înseamnă plăţile directe, are un buget de 9,8 miliarde de euro şi aproape 6 miliarde de euro reprezintă plăţi pe proiecte pilonul II.

Despre noutățile din PNS am discutat cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). „Apar nişte condiţionalităţi noi, respectiv acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie. 80% din terenul arabil al fermei trebuie să fie acoperit. Ce înţelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării, terenul trebuie lăsat cu mirişte, deci nu trebuie făcută nicio intervenţie până în data de 30 septembrie. Sau, putem pune cultura a doua, să punem altă cultură sau putem să semănăm nişte plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere terenul în acest interval”, arată Sorin Moise.

Măsura, impusă de Uniunea Europeană, este considerată benefică în combaterea deşertificării şi a schimbărilor climatice. „S-a considerat că în momentul în care în luna iunie fermierii recoltau grâul, rapiţa sau orzul arau şi lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate şi în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puşi în situaţia de a alege cea mai sensibilă perioadă. Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul ori alte tipuri de lucrări ale solului în anul respectiv. Ştim cu toţii ce înseamnă să ari în primăvară faţă de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul e obișnuit să le facă. Astfel, după discuţiile cu fermierii am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie în care să aplicăm această măsură care prevede ca 80% din terenul arabil al fermei să fie acoperit”, explică secretarul de stat MADR.

O altă noutate din PNS 2023 – 2027 se referă la rotația culturilor. „Discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeaşi cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură trebuie să semănăm altceva până anul viitor, când dorim să semănăm aceeaşi cultură. De pildă, am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în mirişte, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu”, a precizat Sorin Moise, care a continuat să explice o altă condiție care privește suprafaţa necultivată. „Referitor la procentul de suprafaţă necultivată între 4% și 7%, aici am obţinut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafaţă care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua şi anul următor. România alături de alte state a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunţa la această măsură, pentru că vă daţi seama, atât la nivelul țării noastre, cât şi la nivelul întregii UE, să laşi o suprafaţă de 4% - 5% necultivată este o suprafaţă enormă şi nu ştiu dacă în condiţiile actuale, în condiţiile crizei din Ucraina ne permitem să lăsăm o suprafaţă atât de mare necultivată, fără a afecta securitatea alimentară a zonei.”

PNS 2023-2027 prevede 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Din 19 ianuarie 2023, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) are un nou Consiliu Director, ales de către Adunarea Generală a membrilor.

În funcția de președinte al AIPROM, pentru un mandat de doi ani, a fost ales Boualem Saidi, Senior Bayer Representative (SBR) pentru Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova și director general al Bayer România.

Pentru funcțiile de vicepreședinte 1 și vicepreședinte 2 ai asociației au fost aleși: Vasile Iosif, director general FMC Agro Operațional România și Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Adunarea Generală a membrilor AIPROM a ales și reprezentantul membrilor plini în Consiliul Director, în persoana doamnei Gabriela Vila, director general ADAMA Agricultural Solutions în România & Republica Moldova, precum și membrul plin supleant - Marijan Tomsic, Country Manager BASF România. Reprezentantul membrilor asociați în Consiliul Director este Patricia Maria Ştirbu, președinte Summit Agro România, iar membru asociat supleant este Antonio Jose Teixeira de Sousa, Ascenza Country Manager pentru România, Bulgaria și Grecia.

„Doresc să vă mulțumesc tuturor pentru încrederea acordată. Sunt responsabilități de îndeplinit, obiective de atins și multe proiecte. Pentru mine această funcție este o responsabilitate, o onoare și o datorie. Mă angajez să dedic timp de calitate pentru asociație. Sunt convins că ceea ce facem la AIPROM este extrem de important nu doar pentru industrie, dar și pentru societate în general. O să gestionez cu multă responsabilitate prioritățile principale ale industriei noastre. La AIPROM este vorba de muncă în echipă și o să continuăm, pentru că doar împreună o să reușim. Păstrăm în minte principalele priorități pentru perioada următoare: sustenabilitatea și instrumentele digitale care ne ajută să luăm decizii mai bune”, a declarat Boualem Saidi, Senior Bayer Representative (SBR) pentru Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova și director general al Bayer România.

Vasile Iosif, director general FMC Agro Operațional România, care a deținut până acum funcția de președinte al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, a adăugat: „Continuăm să lucrăm împreună la îndeplinirea obiectivelor asociației. Sunt bucuros să mă regăsesc în componența noului Consiliu Director al AIPROM, unde o să continuăm munca împreună. Avem așteptări mari, dar și provocări pe măsură”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agreena ApS și Ambasada Regală a Danemarcei la București au organizat, marți, 17 ianuarie, la sediul Ambasadei, evenimentul „Agricultură Regenerativă pentru Dezvoltare Economică”. Dezbaterea a avut ca temă centrală practicile sustenabile în agricultură și modul în care acestea combat schimbările climatice, oferindu-le fermierilor beneficii economice. Fermierii sunt eroii schimbărilor climatice, aceasta fiind una din concluziile evenimentului.

„Agricultura este singura industrie care poate genera emisii de carbon, având în același timp capacitatea de a stoca carbonul în sol. Totodată, este industria care are potențialul de a veni în preîntâmpinarea schimbărilor climatice, creând o nouă sursă de venituri pentru fermieri. În ultimii ani, Uniunea Europeană a început să dezvolte partea legislativă a pieței de carbon și să găsească soluții pentru fermieri și mediul înconjurător”, a declarat Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena România.

Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena România

Noua Politică Agricolă Comună, care a început la 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a modela tranziția către un sector agricol european durabil, rezilient și modern. Agricultura din țara noastră beneficiază de susținere financiară de peste 15 miliarde de euro prin Planul Național Strategic, valabil pe următorii patru ani. O parte din aceste fonduri vor fi destinate agriculturii regenerative. „Avem trei ecoscheme noi, două dintre ele dedicate practicilor de mediu. Una dintre ele este axată pe practicile de teren arabil și cealaltă destinată practicării unei agriculturi pentru fermele mici. Am încercat să le oferim fermierilor noi posibilități care pot contribui la atingerea obiectivelor agriculturii durabile pe termen lung. Fermierii trebuie să aplice această tehnologie pe o suprafață de minimum 50% din suprafața cultivată și aici vorbim de fermele care au mai mult de zece hectare. O altă condiție specifică a acestei ecoscheme este diversificarea culturilor din teren arabil sau plantarea a minimum doi arbori anual pe exploatație”, a arătat Cristiana Lucia Constantinescu, director al Direcției Coordonare Programe din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Cristiana Lucia Constantinescu, AFIR

AgreenaCarbon ajută fermierii să acopere costurile tranziției către practicile regenerative

Pentru fermierii care își doresc menținerea profitabilității în fermă și echilibrarea pierderilor cauzate de contextul economic dificil și de schimbările climatice, o soluție o reprezintă sistemele de certificare a carbonului din sol, precum AgreenaCarbon. „Fermierii sunt eroii schimbărilor climatice. Este nevoie de ambiție și voință din partea acestora, dar și de susținere economică. O treime din terenul global este teren arabil. Cu toate acestea, sunt câteva provocări pentru a face marele pas de la o agricultură clasică la una regenerativă. Fermierii au nevoie de sprijin financiar și de acces la cele mai  recente cercetări și standarde din domeniul științific. Avem o oportunitate extraordinară care ne așteaptă - să facem tranziția agriculturii pentru a satisface cererea de aprovizionare cu alimente pentru o populație în creștere, având în același timp un impact asupra climei prin agricultura regenerativă”, a punctat Simon Haldrup, Cofondator & CEO Agreena.

Simon Haldrup, Cofondator & CEO Agreena

AgreenaCarbon îi ajută pe fermieri să acopere costurile tranziției către practicile regenerative. Alexandru Haită -  administrator al societății Alvalex Călinești, județul Teleorman, a menționat că tranziția către practicile agricole sustenabile pot reprezenta o soluție pentru adaptarea la schimbările climatice. „Am început să studiez agricultura regenerativă încă din 2009. Locația în care exploatăm are un teren dificil, 40% argilă, exces de umiditate. În 2018 am avut posibilitatea de a pune în aplicare un plan de tranziție de la agricultura clasică la cea conservativă pe tipul de sol din fermă. Este important ca fermierii să se adapteze schimbărilor climatice, de aceea trebuie să beneficiem de oportunitățile economice. În viitorul apropiat, când UE va atinge aria în care ne vom apropia de acel CO2 per total industrie, certificatele de carbon vor avea o pondere mult mai mare”, a explicat fermierul Alexandru Haită.

Alexandru Haită, fermier

În România, Agreena administrează 10% din totalul hectarelor gestionate la nivel european

AgreenaCarbon folosește o metodologie mixtă care poate fi folosită și de fermierii care operează la o scară mai mică. Aceasta stochează timp de cinci ani datele despre sol și cuantifică valorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizației Națiunilor Unite, monitorizează și raportează reducerile de GES și emisiile de carbon. „Știm că fermierii sunt, totodată, și antreprenori. Tocmai de aceea le oferim flexibilitate în luarea deciziilor pentru a face tranziția în ritmul propriu. Ei sunt cei care decid parcelele care intră în program și ce practici adoptă. În cele din urmă, le oferim fermierilor control asupra certificatelor, aceștia putând să le păstreze în scop propriu - le pot vinde, sau pot utiliza rețeaua Agreena să le vândă pentru ei”, a precizat Simon Haldrup, CEO și cofondator al companiei de certificare a carbonului din sol - Agreena.

Compania Agreena vizează intensificarea activității în România, unde administrează 10% din totalul hectarelor gestionate la nivel european și își propune să sprijine fermierii români în tranziția către o agricultură conservativă, prin intermediul căreia să reducă intervențiile de la nivelul solului.

Evenimentul a fost moderat de Mihaela Monica Vasile - Market Lead Agreena România. Printre speakerii invitați s-au numărat Simon Haldrup - Cofondator & CEO Agreena; Uffe Balslev - Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar E.S.; Cristiana Lucia Constantinescu -  director al Direcției Coordonare Programe AFIR; Valeriu Tabără - președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS); Aurel Badiu - vicepreședinte ASAS; Anca Mihaela Isac - director economic Frizon Group și Alexandru Haită - administratorul fermei Alvalex.

Valeriu Tabără, președinte ASAS

Aurel Badiu, vicepreședinte ASAS

*****

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

BASF a dat startul seriei simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, pe 17 ianuarie 2023, în județul Constanța, la Mamaia. Evenimentul din această iarnă se desfășoară sub titulatura „Congresul pentru înfrumusețarea culturilor”, iar echipa de specialiști BASF va ajunge în toată țara pentru a prezenta noul portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă BASF marchează startul noului sezon în agribusiness, desfășurându-se într-un turneu național, în cele mai mari orașe din țară.

Fermierii au ocazia să descopere cele mai noi tendințe în materie de îngrijirea plantelor, prin intermediul tehnologiilor revoluționare XR Star și XR Care pentru a putea proteja frumusețea culturilor de cereale.

Așa cum am precizat, primul eveniment a avut loc marți -  17 ianuarie, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia. Următorul simpozion se va desfășura pe 20 ianuarie, la Brăila, la Regal Events Ballroom.

Fermierii din Alexandria (Teleorman) și zonele adiacente sunt așteptați pe 24 ianuarie, la Edma Hotel. Pe 27 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, restaurant Perla. În ultima zi a lunii, pe 31 ianuarie 2023, „Congresul pentru înfrumusețarea culturilor” va ajunge la Călărași, la Centrul Cultural Județean.

Pe 3 februarie 2023, echipa BASF va ajunge la Craiova, pentru simpozionul dedicat fermierilor din zona Olteniei, la hotelul Ramada. Următoarea oprire va fi în Moldova, la Iași, pe 7 februarie, la restaurantul La Castel.

Simpozioanele de iarnă BASF 2023 ajung și în vestul țării. Pe 14 februarie, la Timișoara, la Venue Ballroom & Events, iar pe 17 februarie, la Oradea, la Opera Events.

Toate evenimentele încep la ora 10:00. „Invităm fermierii să-și ocupe locul binemeritat printre Stiliștii BASF, pentru a înțelege mai bine cum putem oferi culturilor un plus de frumusețe, folosind cele mai noi tehnologii în domeniul protecției plantelor. Împreună protejăm frumusețea!”, transmite compania BASF Agricultural Solutions România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Luni, 16 ianuarie 2023, la Alba Iulia, în Cetate, s-a lansat Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, un parteneriat între sectorul agricol și societatea civilă. Semnatarii pactului sunt: LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), Patronatul Român Alba, Asociația Agricultorilor Maghiari – Organizația Mureș, Asociația Țara Vinului și Asociația Județeană a Crescătorilor de Animale „Apulum” Alba. Cuvintele cheie ale evenimentului au fost „împreună” și „unitate”.

Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă înseamnă unitate, a punctat Nicu Vasile, președintele LAPAR. „Întâlnirea de azi a adus în prim plan ideea de unitate. Doar împreună putem ajunge la prosperitate și dezvoltare socială durabilă. Doar implicând comunitatea și creând o dezvoltare multisectorială vom putea duce la îndeplinire ceea ce am semnat azi”, a completat președintele Patronatului Român Alba, Cosmin Maier. Acesta a pus accent pe faptul că Pactul semnat și lansat la Alba Iulia trebuie să vină cu soluții concrete, nu doar vorbe, atât pentru sectorul agricol, cât și pentru societatea civilă. „Patronatul nostru are soluții, unele sunt deja implementate în județul nostru. De pildă, s-a investit mult în energia verde, avem exemple. Trebuie să învățăm să fim rentabili prin producerea de energie regenerabilă, inclusiv în ferme. De asemenea, avem un proiect pentru viitorul nostru, dedicat tinerilor, pentru că ei reprezintă viitorul. Viața activă după școală este numele proiectului, prin care implicăm tinerii în diversele activități ale comunității. Județul Alba este campion în ceea ce privește produsele tradiționale, iar Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă poate pune în valoare produsele tradiționale românești și pe producătorii lor. De aceea, la semnarea acestui pact am adus față-n față produsele tradiționale, vinurile micilor producători și reprezentanții HoReCa”, a adăugat Cosmin Maier.

Președintele LAPAR a ținut să accentueze dorința tuturor semnatarilor pactului, respectiv creșterea nivelului de trai. „E nevoie să construim strategii adevărate și să producem. Dar, pentru asta trebuie să plecăm de la nevoia de consum a populației și să folosim toate resursele pentru a produce. Doar așa ne dezvoltăm și ne este bine, prin unitate și prin strategie. Pactul este un pas mic pentru organizațiile profesionale, dar un pas mare pentru societatea românească”, a declarat Nicu Vasile.

Pactul de la Alba Iulia înseamnă punerea în valoare a produsului românesc, este de părere Ovidiu Negrea Oprean, președintele Asociației Țara Vinului: „În cazul nostru produsele viticole. Vinul trebuie să fie valorificat la adevărta lui valoare. De 30 de ani mergem din inerție, producătorii mici, pe care-i reprezintă Asociația Țara Vinului, au rămas ancorați în trecut, nu fac față provocărilor actuale și nicidecum celor viitoare. Micul producător de vin a rămas la nivel local, nu poate să-și valorifice produsul în zonele turistice, în comerț, neavând infrastructura necesară. Am fost de acord să fim parte din acest pact pentru ca de mâine să știm ce avem de făcut. Vrem fapte concrete, ca acest pact să nu rămână doar o hârtie”.

În opinia lui Horea Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Animale „Apulum” Alba, pentru crescătorii de animale și producătorii de produse tradiționale, Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă „este un început care să ne repună pe harta economică a țării noastre și nu numai. Important e ca în urma semnării acestui pact să creăm o echipă, să lucrăm împreună și să ne reprezentăm interesele în mod real, pentru ca atât noi, producătorii agricoli, cât și societatea civilă să fim luați în seamă. Doar împreună vom avea parte de câștig. Cerem atitudine, implicare. Agricultura nu e băgată în seamă în mod real”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Într-un interviu pe care ni l-a acordat recent, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) - Sorin Moise a declarat că în perioada următoare va fi adoptat actul normativ care reglementează plata despăgubirilor pentru culturile însămânțate în primăvara lui 2022 afectate de secetă.  

Potrivit secretarului de stat din MADR, suprafaţa afectată de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022 se apropie de un milion de hectare, fiind vorba de porumb, floarea-soarelui, mazăre etc. Pentru această suprafaţă, în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2023 a fost prinsă suma de 300 milioane lei. „Nu ştim dacă va fi suficientă sau nu această sumă, pentru că știm că avem o suprafaţă de aproape un milion de hectare afectată de secetă, dar nu ştim exact gradul de afectare pe fiecare hectar în parte ca să putem să facem un totalizator. Aceste date încă sunt în analiză la MADR şi colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În acelaşi timp, pregătim ordonanţa de urgenţă pentru a putea plăti despăgubirile pentru culturile de primăvară, aşa cum am promis. În perioada următoare o să apară şi actul normativ”, a precizat Sorin Moise.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La Bod, în județul Brașov, Dan Luca administrează o fermă de aproximativ o mie de taurine pentru lapte, din rasa Holstein, precum și circa 600 de hectare de teren, suprafață care-i asigură furajele pentru animale. Crescătorul și-ar dori ca producția de lapte să-i aducă nu doar veniturile necesare pentru a-și plăti datoriile, dar și o sumă pe care s-o aloce dezvoltării. Însă, la momentul actual, ferma de vaci este la limită pe partea de profitabilitate. Partea vegetală face ca Dan Luca să nu fie pe pierdere și să continue cu zootehnia.

Dan Luca a înființat ferma în anul 2008 cu un nucleu de o sută de vaci din rasa Bălţată Românească și 300 de juninci gestante Holstein cumpărate din Europa. „Ulterior, am crescut efectivele şi le-am împrospătat doar prin reproducţie proprie în sistem intern, prin selecție. În prezent, avem 350 de vaci la muls, total efectiv în fermă aproximativ o mie de capete, de la viţei până la vacile de lapte. Tăuraşii îi păstrăm până la 500 kg, după care pleacă la abatorizare.”

Zootehnia rezistă datorită vegetalului

Ați spune că o așa fermă mare aduce și un profit pe măsură. Dar nu-i chiar așa. „Dacă nu aveam vegetalul să ne producem noi furajele, eram probabil pe pierdere şi închideam ferma de lapte. Dacă nu reuşeşti să-ţi produci singur furajele şi începi să cumperi cât mai multe, deja eşti foarte vulnerabil la schimbările de preţ. De exemplu, ce s-a întâmplat anul ăsta cu criza la nivel european, mondial, prețurile furajelor au crescut practic instantaneu, inclusiv la îngrăşămintele chimice. Norocul meu că pentru anul agricol o parte din ele le aveam deja cumpărate sau contractate înainte să vină criza. Din toamnă vine greul, trebuie să pregăteşti anul următor. Furajele şi şroturile, tot ce am avut de cumpărat, şroturile de soia, de rapiţă, de floare, îngrăşămintele pentru campania agricolă, prețurile la toate astea au crescut foarte repede, preţul la lapte a crescut cu paşi foarte mărunţi, foarte greu, şi încă n-a reuşit să compenseze creşterea inputurilor. Pentru cei care nu reuşesc să-şi facă nici producţia de masă verde deja e catastrofal şi probabil că e pierdere curată sau fermă neviabilă”, arată Dan Luca.

„Nu prea putem să influențăm prețul laptelui. Tot ce putem face noi, crescătorii de vaci, este să reducem costurile.”

Pe cele circa 600 de hectare pe care le lucrează, fermierul brașovean produce furajele de volum, siloz de porumb, fân de lucernă, fân de iarbă, paiele, inclusiv cerealele, porumb, grâu, triticale, cam tot ce are nevoie în fermă. „Cumpărăm doar partea de premixuri şi şroturile proteice. Căutăm să găsim o soluţie în viitor, că deja sunt foarte scumpe şi devenim vulnerabili efectiv la fluctuaţiile de piaţă din lume. Pentru producţia de lapte, sursa de proteină este esențială. Sursa proteică, la fel ca sursa energetică, trebuie să fie într-un echilibru optim, iar partea proteică vine din şroturile proteice, mai vine din lucernă, pe care trebuie s-o facem. Pentru la anul, vreau să producem şi un siloz de cereale care şi el vine cu un aport de proteine suplimentar, astfel încât să reducem dependenţa de şroturile cumpărate.”

În anul înființării fermei de vaci, 2008, Dan Luca a apelat la banii europeni pentru modernizarea adăposturilor și pentru sala de muls. Apoi, în 2015, a mai făcut un proiect pentru accesarea de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, bani cu care a modernizat baza furajeră, a construit silozuri în care depozitează cerealele, șroturile,  porumbul de siloz masă verde. Și-a făcut inclusiv o mini-fabrică de producere a furajelor concentrate.

Prețul mic pentru lapte, contracarat prin reducerea costurilor

Producția medie în ferma de la Bod este undeva la 27 de litri pe cap de vacă pe zi. Rezonabil, zice Dan Luca. „E loc de mai bine, clar, lucrăm la treaba asta, sper să reuşim mai bine.”

Marea problemă rămâne prețul laptelui, pe care fermierii noștri nu prea au cum să-l influențeze. „Faţă de anul trecut, a crescut cu vreo 40%, suntem la 2,4 – 2,5 lei/litru, în funcţie de parametrii laptelui. Și tot nu ne e uşor. Nu prea putem să-l influenţăm, cel puţin la nivel local fiecare fermier, e greu să negociezi cu procesatorii, să-ţi impui preţul de care ai nevoie. De aceea, tot ce putem face noi, crescătorii de vaci, este să reducem costurile. Planul nostru de bătaie este să ne asigurăm cât mai mult din furaje în producţie proprie, să scădem cât se poate de mult dependenţa de cumpărări. Asta ar fi soluţia pentru reducerea cheltuielilor.”

Dan Luca este unul dintre fermierii căutați de procesatori, datorită calității laptelui produs în ferma sa. „Avem un lapte bun, curat din punctul de vedere al impurităţilor, NTG-urilor, celulelor somatice, grăsimea este undeva la 4,2%, proteina e 3,6%, deci e un lapte bun.”

Și dacă tot am ajuns la calitatea laptelui, l-am întrebat pe fermier ce părere are despre discuțiile din spațiul public referitor la faptul că laptele ar fi cancerigen. „Laptele e sursa de hrană a tuturor mamiferelor. Deci e o prostie, sunt poveşti, este spectacol numai pentru presă şi pentru marele public. Laptele n-are cum să fie cancerigen decât dacă îl contaminezi cu bună ştiinţă sau din greşeală. Dar laptele este sursa primordială de viaţă pentru orice mamifer, n-are cum să fie cancerigen.”

În voia sorții

Din fericire, zona în care Dan Luca are afacerea agricolă nu suferă încă foarte mult din cauza secetei. Totuși, în ultimii ani se simte efectul încălzirii globale, iar fermierii trebuie să se gândească la cum să facă rost de apă pentru culturi. „Cred că va fi nevoie de irigaţii şi pentru noi. În zona noastră suntem mai puţin vulnerabili şi expuşi la partea de secetă. Sigur, se simte şi la noi, cel puţin pentru culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, suferim de lipsă de apă, nu aşa de groaznic cum suferă fermierii de prin alte părți ale țării. În trecut au existat irigații și aici, dar pentru anumite culturi, pentru legumicultură, pentru cartof. Nu era nevoie. S-a schimbat clima. Din păcate, nu există o strategie pe termen lung care să fie agreată de toţi guvernanţii, de toate partidele... Nu ştiu, trebuie făcută o analiză pentru fiecare zonă cu particularităţile ei, dar eu cred că pentru noi, pentru zona în care-mi desfășor activitatea, funcţionează partea cu puţurile şi cu sisteme individuale de irigaţii.”

Anul agricol 2021 – 2022, una peste alta, a fost bunicel pentru crescătorul de bovine din județul Brașov. Culturile de toamnă au avut parte de o perioadă bună cu ploi la momentele potrivite, producţiile au fost acceptabile, cu beneficii care i-au permis lui Dan Luca să reia ciclul de producție. Culturile de primăvară au fost cele care au suferit din cauza lipsei de apă, însă nu atât de mult încât să fie compromise. „La nivel naţional, fermierii sunt foarte vulnerabili la capriciile vremii şi la capriciile pieţei mondiale, dovadă că suntem extrem de expuşi. România nu are absolut deloc putere şi se pare că nici planuri pentru a asigura producătorilor agricoli o stabilitate şi o predictibilitate, securitate alimentară nu prea există la noi”, a concluzionat Dan Luca.

Reportaj realizat de: ȘTEFAN RANCU

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA

Concurs Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța, se va desfășura în acest an pe 16 februarie, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român, din București. Termenul limită de înscriere în concurs este 3 februarie 2023, iar data până la care se primesc probele este 10 februarie a.c.

Concursul național dedicat vinurilor ambalate la Bag-in-Box, ajuns la a șaptea ediție, are două două jurii. Unul care va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”, pentru fiecare secțiune (vinuri albe, vinuri roze și vinuri roșii), juriu format din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin. Al doilea juriu, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”, pentru fiecare secțiune (vinuri albe, vinuri roze și vinuri roșii).

Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star,  va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”.

„Concurs Național Vin Bag-in-Box este organizat având ca inspiratie „Concours International Wine in Box” din Franța. Ca la edițiile precedente, și la aceasta vom selecta minimum zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la „Concours International Wine In Box”, de la Toulouse, care va avea loc pe 28 martie 2023, cheltuielile fiind suportate de noi, organizatorii. De asemenea, vom înscrie vinuri care au primit distincții și la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 25 – 28 mai 2023, tot pe cheltuiala noastră”, a precizat Cătălin Costiniuc.

Concursul este deschis tuturor categoriilor de vin ambalat la Bag-in-Box, Bag-in-Tube sau Pouch-up, maximum 10 litri per unitate, produse sau ambalate în România sau Republica Moldova, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

Întrebat despre scopul unui astfel de concurs, Cătălin Costiniuc a explicat: „Ne dorim să promovăm vinurile ambalate în Bag-in-Box ca o soluţie modernă de ambalare. Apoi, antrenarea partenerilor din piaţa vinului într-o asemenea competiţie este în folosul consumatorului, dar și al producătorului de vin. Folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională reprezintă o metodă de validare a vinurilor declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box. Nu în ultimul rând, concursul are rol în obţinerea unei imagini reale a pieţei vinului ambalat în Bag-in-Box şi o percepţie clară a etichetei româneşti, ceea ce ajută la educarea publicului în privinţa consumului şi achiziţionării unui vin ambalat în Bag-in-Box medaliat”.

De reținut că, sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați link-ul: https://azocstar-bag-in-box.ro/concurs-national-vin-bag-in-box-editia-a-vii-a-2023/

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Începând cu 1 ianuarie 2023, Florin Stegariu s-a alăturat conducerii Clubului Fermierilor Români, ca membru al Consiliului Director, unde reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent.  

„Noul rol de membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români mă onorează și mă responsabilizează. Le mulțumesc colegilor mei pentru încrederea acordată! Am participat mereu activ la conferințele organizate de Club, urmez programul de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0 și consider că, per total, Clubul asigură un climat favorabil pentru dezvoltarea durabilă și inovativă a fermelor”, a declarat tânărul fermier din județul Iași.

Florin Stegariu (29 de ani) este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale. Noul membru al Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat crama Strunga, ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale.

Unul dintre marile vinuri obținute la Strunga este din soiul românesc Fetească neagră din recolta de struguri 2020, despre care Florin Stegariu spune că s-a născut în condițiile unui sezon deosebit de echilibrat pe Dealul Pârjolita. „Fetească neagră 2020 barrique este un vin emblematic al cramei și este un proiect ce a luat naștere în urmă cu patru de ani când am decis să lansăm prima Fetească neagră maturată în stejar. Rezultatul final este o explozie de fructe, mineralitate, intensitate și putere. Cele 14 grade ale sale sunt greu de perceput. Este plin, cu un tanin mătăsos, catifelat. Vin lung, pentru învechire, pentru a-l putea bea în zece sau 20 de ani. Fetească neagră 2020 barrique este un vin unic, cu o perioada de doar șase luni de maturare în butoaie de stejar. Asta pentru că ne dorim o intervenție cât mai subtilă a lemnului și o expresie cât mai pură a soiului în sine.”

Strunga Winery, peste 86 ha cu viță-de-vie și 420.000 litri de vin

Povestea vitivinicolă începe în 2013, când, cu sprijinul familiei, Florin Stegariu a demarat un proiect de reconversie și restructurare în viticultură pe o suprafață de 41,6 ha. Apoi, tânărul antreprenor a reușit să acceseze și două proiecte cu fonduri europene, astfel că, în prezent, deține 86,6 ha de viță-de-vie, cu 11 soiuri aflate pe rod, atât românești, cât și internaționale.

În 2017, pe fondul unei producții spectaculoase și din dorința de a vedea care este potențialul terroir-ului de la Strunga, Florin Stegariu a construit o cramă de 100.000 de litri. În anul 2018 a lansat pe piață brandul de vinuri Strunga. Au urmat Reveria, Nori de Vară, Carusel, iar în curând vom degusta și gama de vinuri Velier.

Acum, la crama Strunga se produc 420.000 litri de vin din producția proprie de struguri, cu mult accent pe calitatea fitosanitară a strugurilor, dar și a tuturor etapelor procesului de producție pentru ca produsul final să fie unul premium.

Turismul viticol, următorul obiectiv

Tânărul antreprenor continuă să viseze și să muncească pentru a-și îndeplini fiecare vis. Florin Stegariu vrea să extindă activitatea cramei prin punerea în valoare a zonei. Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, mai exact plantația se află pe dealurile Pârjolita și Calda. „Vinul pe care îl făurim la Strunga are o personalitate puternică, fiind un omagiu adus tradiției locurilor”, spune proprietarul cramei.

Florin Stegariu își dorește să dezvolte la Strunga turismul viticol și să ofere pasionaților de vin o experiență senzorială la superlativ. Pe lângă experiența de degustare, antreprenorul se gândește să închidă lanțul de la fermă la furculiță, oferind turiștilor experiențe gastronomice cu produse exclusiv din ferma proprie. Îl ajută și poziția geografică, crama și ferma situându-se în apropierea Castelului de la Miclăușeni, a Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și a Casei Memoriale Vasile Alecsandri. Tânărul și ambițiosul fermier ieșean intenționează să pună zona sa pe harta turismului și a început deja anul trecut să organizeze evenimente în vie, propunându-și să continue în această direcție prin construcția unei săli de conferințe și a unei săli de degustare.

„Fermierul este, în primul rând, creator de context de valoare adăugată și are obligația de a crea un model de business sănătos. Omul sfințește locul, iar fermierul are și misiunea să creeze un ecosistem în care să pună în valoare resursele zonei în care își desfășoară activitatea, să șteargă de praf povestea locului și să o transmită mai departe”, consideră Florin Stegariu.

Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) și Crama Strunga (www.strunga.com)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html