Anul 2026 începe cu o nouă serie de simpozioane de iarnă BASF, organizate în opt orașe din principalele zone agricole, așa încât să aibă posibilitatea de a participa fermieri din întreaga țară. Evenimentele, al căror start se dă pe 13 ianuarie, aduc împreună agricultori, distribuitori și experți din domeniu, pentru a descoperi cele mai noi tehnologii și soluții pentru protecția plantelor.

De-a lungul anilor, simpozioanele de iarnă organizate de compania BASF au devenit un reper pentru comunitatea agricolă din România. În fiecare început de an, aceste evenimente reunesc fermieri, specialiști și parteneri din întreaga țară, oferind un cadru dedicat schimbului de experiență, prezentării celor mai noi tehnologii și consolidării relațiilor profesionale. „Pe scurt, inovație, performanță și parteneriat pentru agricultura viitorului. Simpozioanele BASF au contribuit la dezvoltarea unei agriculturi moderne și performante, fiind așteptate cu interes de toți cei implicați în domeniu”, transmite compania.

În cadrul întâlnirilor va fi lansat noul program de beneficii GO BASF, despre care fermierii din toată țara vor afla informații amănunțite.

Totodată, specialiștii companiei vor prezenta în detaliu atât produse deja cunoscute de fermieri (Pictor^® Revy, Architect^®), cât și noutăți din portofoliul BASF (Osiris^® Pro, Revyflex^®, Biathlon^® Flex, Fastico^® Plus).

Calendarul simpozioanelor de iarnă BASF 2026

• Constanța – 13 ianuarie, Hotel Iaki

• Brăila – 16 ianuarie, Regal Events

• Alexandria – 20 ianuarie, Hotel Edma

• Călărași – 23 ianuarie, Centrul Cultural Județean

• Craiova – 27 ianuarie, Meliss Events

• Iași – 30 ianuarie, La Castel

• Timișoara – 3 februarie, Venue Events

• Oradea – 6 februarie, Opera Events

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează sesiunea de depunere on-line a proiectelor pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Astfel, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 19 ianuarie – 20 martie 2026. Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 151.383.529 euro, împărțită astfel: 70.383.529 euro pentru sectorul legume (ferme individuale), 51.000.000 euro pentru sectorul cultura cartofului și 30.000.000 euro pentru sectorul forme asociative – sector legume.

Valoarea sprijinului public este de maximum 3 milioane de euro/proiect pentru formele asociative din sectorul legume, respectiv, 2.000.000 euro/proiect, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, pentru alte culturi decât cea a cartofului, respectiv de maximum 700.000 euro/proiect în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.

Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile, dintre care amintim: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.

Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de cheltuieli eligibile prin intervenția DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (19 ianuarie – 18 februarie 2026) este de 68 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative, iar pentru componenta „cartof” pragul este 50 de puncte. Ulterior, pragul de calitate lunar scade până la pragul minim de 40 de puncte aferent ultimei etape lunare (19 februarie – 20 martie 2026) pentru ferme individuale și forme asociative și până la 30 de puncte pentru componenta „cartof”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dan Hurduc, director general al Evel‑H Company, preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2026. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă rămâne atașat principiului reprezentativității și al echilibrului, prin mecanismul președinției rotative, introdus pentru prima dată la nivelul organizațiilor profesionale din România.

Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H Company, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semi-integrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor. Experiența sa în managementul fermei și în tehnologii avansate constituie un atu important pentru poziția de președinte al Clubului Fermierilor Români. În prezent, Dan Hurduc lucrează 2.200 de hectare în județul Vaslui.

„În fața provocărilor climatice, a presiunii concurenței neloiale internaționale, a politicilor publice pe termen scurt, a gradului major de îndatorare a fermierilor, precum și a lipsei de finanțare adecvată a sectorului - o criză fără precedent în accesul la finanțare al fermierilor - vom pune fermierii români în centrul deciziilor, promovând accesul la tehnologie, piețe echitabile și produse de creditare avantajoase pe termen mediu și lung. Clubul Fermierilor Români a demonstrat că poate fi o voce puternică și profesionistă, vom continua să construim pe această temelie, pentru o agricultură românească competitivă, digitală și durabilă”, a declarat Dan Hurduc.

Noi obiective, dar și continuitate în proiectele Clubului

Anul 2025 a fost marcat de proiecte strategice majore ale Clubului Fermierilor Români, respectiv formarea tinerilor lideri și a antreprenorilor în agricultură, lansarea programului național AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035 și demararea celor patru proiecte‑pilon – (1) reducerea deficitului balanței comerciale pentru produse agroalimentare, (2) noi mecanisme de finanțare a agriculturii, (3) sistemul național de gestionare a riscurilor climatice și de piață și (4) digitalizarea agriculturii.

Clubul a organizat opt Forumuri Regionale, reunind peste 1.500 de participanți, în urma cărora a construit o strategie integrată pentru agricultură performantă, într-un orizont 2035. De asemenea, conferința națională AGRI4FUTURE din luna octombrie a adus împreună peste 700 de fermieri, reprezentanți guvernamentali și europeni și comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pentru a dezbate actuala și viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

În actualul mandat, Dan Hurduc va continua acțiunile inițiate și urmărite de Consiliul Național de Coordonare al Clubului, dar își propune să atingă și următoarele obiective specifice zonei agricole în care activează:

• Promovarea unei viziuni strategice, integrate, pe termen lung, pentru dezvoltarea agriculturii românești, în cadrul procesului AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, care cuprinde acțiuni și proiecte vizând integrarea lanțului valoric agroalimentar, finanțarea, digitalizarea și managementul riscului, cu scopul de a construi o agricultură performantă, sustenabilă și investibilă;

• Desfășurarea campaniei naționale de consultare multi-partenerială a tuturor actorilor din sectorul agroalimentar, pentru o poziție coerentă, asumată și favorabilă a României în ce privește viitoarea Reformă PAC post-2027;

• Promovarea și sprijinirea identificării și lansării unor noi instrumente de finanțare și facilitare a accesului la finanțare, pentru gestionarea actualei crize de finanțare a capitalului de lucru și pentru investiții în agricultură (MADR, FGCR, BID);

• Promovarea unui mecanism național de gestiune integrată a riscurilor climatice care afectează agricultura, care să includă la rubrica de riscuri majore seceta și arșița;

• Promovarea la nivel național a unor modele testate de utilizare a noilor tehnologii digitale și AI pentru integrarea proceselor în fermă în luare deciziilor, gestiunea cheltuielilor, managementul culturilor, realizarea de investiții;

• Extinderea masivă a informării beneficiilor agriculturii conservative în zonele secetoase.

Proiectele Clubului care vor continua în timpul mandatului lui Dan Hurduc sunt următoarele:

• Reprezentarea activă și constantă a intereselor fermierilor, prin dialog instituțional, întâlniri oficiale, poziții publice, scrisori, consultări și utilizarea tuturor instrumentelor legale necesare pentru apărarea competitivității și predictibilității sectorului agricol;

• Formarea noii generații de lideri și antreprenori în agricultură, prin programele de educație dedicate Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, care susțin profesionalizarea fermelor, reînnoirea generațională și dezvoltarea competențelor de management, leadership și reprezentare;

• Organizarea și continuarea seriei de conferințe regionale pentru Viitorul Agriculturii, desfășurate în toate regiunile strategice ale României, ca platforme de dialog și consultare pentru viitorul agriculturii românești. Evenimentele reunesc fermieri, autorități, instituții financiare, mediul academic și parteneri din agribusiness, abordând teme-cheie precum politici agricole, finanțare, managementul riscului, digitalizare, energie, irigații și dezvoltarea lanțului agroalimentar. Evenimentele își propun să creeze un parteneriat multi-sectorial pentru integrarea lanțului agroalimentar românesc în context european;

• Dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor strategice cu instituții naționale și europene, mediul academic, parteneri comerciali și agenții publice, în vederea susținerii investițiilor, inovării și transferului de know-how către fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Consumatorii din țara noastră sunt tot timpul în căutarea gusturilor surprinzătoare, motiv pentru care piața vinurilor și a divinurilor premium devine tot mai competitivă. Totodată, consumatorul român își dorește produse autentice, cu origine clară și constanță în calitate. În acest context, Produse Moldovenești, cu aproape 20 de ani de experiență, joacă un rol important în aducerea și promovarea băuturilor de excepție din Republica Moldova, atât în retail, cât și în HoReCa.

Produse Moldovenești reprezintă un veritabil ambasador al vinurilor din Republica Moldova pe piața românească, contribuind decisiv la creșterea vizibilității și recunoașterii acestora.

Vinurile moldovenești, tot mai căutate

„Vinul bun pleacă din vie” este o expresie care face referire la calitatea vinului care este influențată de calitatea strugurilor, care la rândul lor depind de sănătatea și îngrijirea viței-de-vie. „Profilul aromatic distinct, tehnologiile moderne de vinificare, dar și recunoașterea internațională atrag tot mai mult atenția asupra vinurilor moldovenești. Deschiderea consumatorilor români către terroir-ul moldovenesc se reflectă în cererea crescută pentru vinuri autentice, vinuri cu poveste și stil propriu”, arată Alin Dinu, director național de vânzări în cadrul Produse Moldovenești.

Pentru consumatorii din România, produse-moldovenesti.ro este locul ideal unde pot descoperi vinuri și divinuri autentice, ediții limitate și oferte speciale. Pe site, pot fi descoperite în permanență produse noi, promoții și campanii dedicate iubitorilor de băuturi premium. În același timp, consumatorul licorilor bahice de peste Prut găsește pe pagina de internet a companiei Produse Moldovenești recomandări și sugestii menite să transforme fiecare moment într-o experiență memorabilă.

Un instrument pentru parteneriate de încredere, platforma B2B

Compania Produse Moldovenești pune la dispoziția partenerilor o platformă B2B modernă, creată pentru a înlesni accesul la portofoliul complet de vinuri și divinuri - https://comenzi.produse-moldovenesti.ro. Prin intermediul acesteia, colaboratorii beneficiază de prețuri en-gros competitive, informații actualizate despre stocuri și livrare rapidă, adaptată nevoilor din diverse sectoare – HoReCa, retail, distribuție sau magazine specializate.

„Platforma oferă un mod eficient și transparent de gestionare a comenzilor, permițând acces în orice moment la produse cu gust autentic și calitate garantată. Această soluție digitală susține dezvoltarea unor parteneriate stabile, bazate pe încredere și profesionalism, contribuind la consolidarea colaborărilor pe termen lung”, subliniază Alin Dinu.

Produsele moldovenești, nelipsite de la târguri de specialitate, festivaluri și degustări

Produse Moldovenești își promovează portofoliul și interacționează direct cu profesioniștii și iubitorii de vinuri și divinuri prin implicarea activă în evenimente dedicate industriei:

• târguri de specialitate dedicate vinului, retailului și FMCG;

• festivaluri ale vinului în întreaga țară, unde compania promovează cramele din Moldova și portofoliul său premium;

• training-uri și degustări tematice, precum și evenimente private în restaurante, hoteluri sau locații specializate;

• evenimente corporate, unde sunt oferite degustări personalizate pentru companii și parteneri.

Aceste activități permit companiei să construiască relații directe cu consumatorii, distribuitorii și profesioniștii din domeniu, contribuind la educarea pieței și la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești.

Glamour Reserva, o gamă cu etichetă termosensibilă

Produse Moldovenești este o companie care nu doar își propune, dar și aduce mereu produse diferite și inovatoare pe piața românească. „Portofoliul include, printre altele, Glamour Reserva, o selecție de vinuri rafinate, care reflectă inovație stilistică și diversitate în arome”, spune Alin Dinu.

Pe lângă varietatea cromatică, gama Glamour Reserva se remarcă prin designul inovator, cu etichetă termosensibilă care își schimbă culoarea în funcție de temperatura vinului, oferind un element vizual surprinzător la servire.

„Această combinație între stil modern (vinificație contemporană), diversitate de culori și experiență vizuală, transformă Glamour Reserva într-un vin memorabil. Gama se evidențiază prin originalitate și design, captând atenția consumatorilor și profesioniștilor din HoReCa”, punctează Alin Dinu.

Gama Glamour Reserva cuprinde trei variante distincte, fiecare cu o personalitate clară și un stil modern:

• Glamour Reserva Alb: un vin demisec, cu aromă proaspătă și rafinată. Gustul său fin și armonios îl recomandă pentru serile de vară sau aperitive elegante.

• Glamour Reserva Rose: un vin demidulce, obținut din Merlot și Pinot Noir, delicat, cu aromă fină și sofisticată, note florale și fructate, potrivit pentru momente romantice sau petreceri lejere.

• Glamour Reserva Roșu: demisec, catifelat, cu arome fructate de coacăze, prune și cireșe, cu gust amplu și elegant, ideal pentru cine și evenimente speciale.

„Orientarea către produse moderne, inovatoare și surprinzătoare, precum și căutarea permanentă a unor produse noi, confirmă nu doar capacitatea companiei de a anticipa tendințele pieței, ci și pasiunea pentru excelență și rafinament, consolidând prestigiul vinurilor moldovenești în România”, conchide Alin Dinu, directorul național de vânzări al companiei Produse Moldovenești.

Foto: Produse Moldovenești

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deutz-Fahr a dezvăluit la Agritechnica 2025, noile modele de tractoare Deutz-Fahr Seria 8 TTV, o gamă inovatoare care combină tehnologia de ultimă generație, confortul premium și inteligența digitală avansată într-un design complet nou și remarcabil. În România, compania NHR Agropartners este unic distribuitor al mărcii Deutz-Fahr.

Proiectată și construită în fabrica din Lauingen, Germania, noua Seria 8 își marchează debutul cu două modele de înaltă performanță care dezvoltă 313 și 340 CP, reflectând angajamentul neclintit al brandului de a oferi excelență, valoare și fiabilitate.

Noua Seria 8 de tractoare Deutz-Fahr a fost concepută pentru clienții care își doresc un tractor care să fie mai mult decât o simplă mașină de lucru - un centru tehnologic confortabil, mereu conectat, care plasează șoferul în centru și toate datele la îndemână, făcând ca performanța ridicată să fie fără efort.

Caracteristica remarcabilă a noii Serii 8 de tractoare Deutz-Fahr este SigmaVision, o cabină cu patru stâlpi complet reproiectată, care oferă vizibilitate panoramică, ergonomie superioară și un interior spațios, dar primitor. Noua cabină este complet izolată și susținută de un sistem inovator de suspensie pneumatică, asigurând o silențiozitate de neegalat și zero vibrații. Pentru a crea cel mai confortabil mediu de lucru, sistemul de climatizare automată cu trei zone ComfortPro de nouă generație oferă operatorului control complet asupra climatizării.

Noua cotieră iControl integrează comenzi intuitive, codificate prin culori, MMI și două joystick-uri ergonomice multifuncționale: joystick-ul iMotion, cu mai multe butoane ce pot fi configurate liber pentru un control extins, și joystick-ul CrossLever cu o nouă gestionare a straturilor pentru operațiuni precise, intuitive și personalizabile. Două afișaje digitale de înaltă rezoluție - un iCluster de 15 inci, lider pe piață, pe montantul A și un iMonitor 5 de 12,8 inci lângă cotiera iControl - creează o experiență complet digitală pentru operator, combinând datele mașinii, funcțiile de ghidare și setările de confort într-o singură interfață intuitivă.

Noua arhitectură electronică permite integrarea perfectă a soluțiilor SDF Smart Farming, inclusiv Auto Guidance, ISOBUS, XTEND și Telematics. Sistemul acceptă integrarea camerelor digitale și este preconfigurat pentru Deutz-Fahr TAGS – Sistem de ghidare asistată la tractoare, care a primit o medalie de argint la Premiile pentru Inovație Agritechnica 2025.

Cu noua aplicație MyDEUTZ-FAHR, Seria 8 aduce tehnologia digitală alături de fermier, simplificând și eficientizând gestionarea tractorului. Fermierii, tractoarele și datele lucrează acum împreună pentru a obține un randament maxim cu un efort minim.

Printre caracteristicile premium se numără funcția de masaj a scaunului cu tetieră DualMotion, geamuri cu strat Low-E, sticlă securizată laminată și suporturi pentru picioare pentru un confort sporit în timpul orelor lungi de lucru, toate evidențiate de un sistem de iluminare avansat și puternic, complet cu LED-uri, care stabilește un nou standard în ceea ce privește vizibilitatea și stilul.

Pentru a spori și mai mult confortul, suspensia punții față nou dezvoltată, cu un braț oscilant extra-lung și frâne cu disc uscate, oferă stabilitate, confort și siguranță remarcabile, chiar și la viteze de până la 60 km/h. Noua Seria 8 este echipată cu cel mai recent motor N67 cu eVGT și sistem Hi-eSCR de înaltă eficiență, care oferă un cuplu de până la 1398 Nm. Configurat în colaborare cu FPT, se integrează perfect cu sistemele Deutz-Fahr și este combinat cu o capotă sculptată care oferă cea mai bună vizibilitate și manevrabilitate din clasa sa. Un motor puternic, conceput special pentru sectorul agricol, care oferă un cuplu ridicat și asigură o reacție rapidă și o eficiență a consumului de combustibil. Motorul este compatibil HVO și dispune de un interval de schimb de ulei la 1000 de ore, asigurând costuri de întreținere reduse și un timp de funcționare maxim. Un sistem robust de răcire din aluminiu garantează o eficiență termică optimă chiar și în cele mai dificile condiții.

Transmisia TTV oferă o putere continuă și lină de la 0 la 60 km/h, oferind o tracțiune, o accelerație și un control remarcabile pe toate tipurile de teren la o turație redusă a motorului, menținând în același timp un consum de combustibil remarcabil de scăzut.

Performanța hidraulică a fost optimizată în continuare, cu o capacitate a pompei Load-Sensing de până la 220 l/min, dotată cu un rezervor CleanOil separat, distribuitoare electronice cu 10 căi, o supapă dedicată de debit redus pentru tirantul superior hidraulic și pârghii de eliberare a presiunii pentru cuplare și decuplare ușoară. Împreună, aceste caracteristici oferă o putere hidraulică maximă cu o eficiență excepțională a consumului de combustibil și niveluri de zgomot impresionant de reduse.

Ridicătorul spate oferă o capacitate de 12.000 kg, în timp ce ridicătorul față oferă 5.450 kg cu Load Relief Control, asigurând o manipulare eficientă a implementelor în orice condiții.

„Pentru noi, acesta reprezintă un pas crucial înainte. Am crezut cu tărie și am investit într-un proiect care pune fermierii și nevoile acestora în centru. Rezultatul este un tractor puternic, inovator și, datorită noii cabine SigmaVision, întotdeauna conectat cu cel mai înalt confort. Operatorul este în centrul mașinii, conectat la o lume a agriculturii digitale. Un tractor care nu doar îndeplinește așteptările, ci le depășește”, declară Alessandro Maritano, SDF (Grupul Same Deutz Fahr).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 decembrie 2025, la Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români, a avut loc Agrinnovator Hackathon 2025, un eveniment care evidențiază un decalaj major de digitalizare în agricultura românească, țara noastră rămânând mult sub media Uniunii Europene.

Datele prezentate în cadrul Agrinnovator Hackathon 2025 arată că mai puțin de 10% dintre fermierii români utilizează sisteme informatice pentru managementul fermei, iar procentul de ferme digitalizate prin programe guvernamentale dedicate este de doar 0,03%. Prin comparație, Belgia și Finlanda au digitalizat peste 70 – 80% dintre fermele lor. În 2024, România atinge un nivel de digitalizare de circa 19% la nivelul fermelor, față de 57,5% media Uniunii Europene, diferență care afectează competitivitatea, eficiența și sustenabilitatea sectorului agricol.

Agrinnovator pune agricultura în mișcare

Agenda Hackathonului este construită de șase think‑tank‑uri: Transformare Digitală, Agricultură Regenerativă, Produs Românesc, Economie Circulară, Agricultură Sustenabilă și Investibilă, precum și Energie Regenerabilă, toate reunite sub platforma Agrinnovator. Pe parcursul zilei în care a avut loc Agrinnovator Hackathon 2025, coordonatorii acestor grupuri au prezentat stadiul proiectelor, au analizat blocajele și au trasat acțiunile necesare pentru 2026, de la dezvoltarea de soluții digitale și biotehnologice până la integrarea principiilor de economie circulară și energie regenerabilă.

„În cadrul think tank-urilor Agrinnovator pornim de la problemele concrete din teren și lucrăm împreună cu fermierii, procesatorii și autoritățile pentru soluții care pot fi puse rapid în practică. Fără integrare în lanțul valoric, fără date și fără digitalizare, agricultura românească rămâne vulnerabilă. Rolul nostru este să aducem acești actori la aceeași masă și să transformăm dialogul în politici și instrumente funcționale”, explică Dan Grigore, manager think tank-uri Agrinnovator.

De la strategie la implementare

La eveniment a participat Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, care a prezentat liniile viitoarei strategii naționale pentru digitalizarea agriculturii, axată pe armonizarea datelor fermierilor și crearea unui centru permanent de formare. Rezumatul său subliniază că România nu a alocat fonduri din Politica Agricolă Comună pentru digitalizarea fermelor și că ținta PNS este ca doar 0,03% din ferme să beneficieze de sprijin european până în 2029.

„Rolul statului nu este să creeze aplicații izolate, ci să asigure infrastructura, standardele și interoperabilitatea necesare pentru ca digitalizarea agriculturii să funcționeze la scară națională și să producă efecte reale. Acest lucru se poate realiza doar printr-o colaborare strânsă cu fermierii și cu întregul sector agroalimentar, agricultura fiind un domeniu strategic pentru economia României și pentru securitatea sa alimentară”, a arătat Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Digital Farming Academy, un parteneriat Bayer Digital & Agrinnovator

Un moment-cheie al Hackathonului a fost soft launch-ul Digital Farming Academy, platforma creată de Bayer Digital în parteneriat cu Agrinnovator, destinată instruirii fermierilor și tinerilor lideri în utilizarea tehnologiilor de precizie. Programul oferă module online și workshopuri dedicate, abordând utilizarea dronelor, a stațiilor meteo și a sistemelor ERP pentru ferme. Prin acest proiect, Bayer și Agrinnovator urmăresc să reducă decalajul de cunoștințe și să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale în fermele românești.

„Digitalizarea nu mai este o opțiune pentru agricultura românească, ci o condiție esențială pentru performanță și sustenabilitate. La Bayer, credem că productivitatea și sustenabilitatea trebuie să evolueze împreună, iar tehnologiile digitale sunt instrumentul care le face compatibile. Prin lansarea Digital Farming Academy, în parteneriat cu Think Tank-ul Agrinnovator din cadrul Clubului Fermierilor Români, continuăm să sprijinim fermierii cu soluții tehnologice și cunoștințe necesare pentru a transforma aceste soluții în rezultate concrete. Obiectivul nostru este să ajutăm fermierii să producă mai mult cu mai puțin și să reducem impactul asupra mediului”, a precizat Alin‑Sebastian Nemțișor, director Digitalizare Bayer România.

În concluzie, agricultura românească are nevoie de inovație, iar aceasta înseamnă predictibilitate, competitivitate și reducerea costurilor.

Digitalizarea, prin management informatizat, soluții de agricultură de precizie, sisteme de irigații inteligente și platforme de analiză a datelor, poate aduce economii semnificative la consumul de inputuri și apă, reducerea amprentei de carbon și creșterea randamentelor la hectar. Agrinnovator Hackathon își propune să transforme aceste obiective în realitate, demonstrând că tehnologia și colaborarea strategică sunt pilonii unei agriculturi moderne și sustenabile în România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Rolul procesării locale în asigurarea accesului constant al consumatorilor la carne de porc românească în rețelele de retail a fost subiectul unei întâlniri care a avut loc pe 17 decembrie 2025 la Abatorul Periș. Cu această ocazie, Florin Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dâmbovița - Sandu Tolea au vizitat Abatorul Periș.

La Abatorul Periș, cel mai mare abator privat cu capital românesc din România, se procesează preponderent carne de porc din producția locală. Colaborarea cu ferme din toată țara permite livrări constante către rețelele de retail.

„Produsul românesc înseamnă trasabilitate, disciplină și respect față de consumatorul final. Cu sprijinul autorităților, putem identifica strategii comune pentru susținerea acestuia și pentru consolidarea încrederii consumatorilor în produsele autohtone. Pentru noi, următorul pas este o fabrică ultramodernă, o investiție menită să garanteze clienților standarde ridicate de calitate”, a declarat Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș.

Din perspectivă operațională, funcționarea acestui model depinde de stabilitatea cadrului de reglementare și de posibilitatea de a planifica pe termen mediu, în acord cu cerințele pieței și ale rețelelor de retail.

„Avem capacitate de procesare și producție locală, însă predictibilitatea este esențială pentru planificare. Atunci când regulile sunt clare și aplicate consecvent, procesarea funcționează, livrările sunt constante, iar consumatorii au acces la produse sigure, cu o calitate constantă”, a completat Bogdan Magheru, director general al Abatorului Periș.

S-au vizitat capacitățile de procesare și au avut loc discuții aplicate despre funcționarea lanțului agroalimentar, cu accent pe integrarea producției locale și pe nevoia de predictibilitate, element esențial pentru ca produsul românesc să fie prezent constant pe raft, nu doar punctual. Totodată, au fost discutate și direcțiile Ministerului Agriculturii privind sprijinirea fermelor autohtone, gestionarea riscurilor sanitare și dezvoltarea capacităților de procesare din România.

„Abatorul Periș este un punct strategic pentru industria alimentară a României. Această unitate de procesare a reușit să se dezvolte prin investiții care au depășit 15 milioane de euro în ultimii ani. Avem producție românească, avem capacitatea să echilibrăm economia prin integrarea producției vegetale în zootehnie, abatorizare și procesare pentru a obține produse alimentare de calitate pe care să le integrăm în magazinele din întreaga țară. Practic, Abatorul Periș face legătura între fermierii români și consumatori. Cred că trebuie să continuăm pe aceeași politică de a veni cu noi scheme de ajutor pentru a dezvolta industria agroalimentară din România. Pe lângă partea de fonduri europene, avem programul Investalim, prin care am semnat contracte de aproape un miliard de euro, și prin scheme de ajutor de stat, în zootehnia din România, am ajutat atât sectorul de porc, cât și sectorul avicol, în peste 90 de ferme. Același lucru trebuie să continuăm să-l facem și din 2026, să creionăm alte programe asemănătoare cu cele pe care le-am avut din 2023 până în prezent. România va deveni cel mai important jucător din Sud-Estul Europei la procesare”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Procesarea nu este doar o etapă tehnică, ci un factor care face posibilă prezența constantă a produsului românesc în retail, în condiții de siguranță și predictibilitate.

„Abatorul Periș funcționează astăzi conform cu toate normele și reglementările Uniunii Europene, la o capacitate mare, și este unul dintre punctele cele mai importante, din punct de vedere al siguranței sanitare, la nivelul țării. Avem aici medici veterinari care monitorizează în permanență tot fluxul tehnologic, de la sacrificare animalului și până la momentul în care carnea preparată este transformată în produsele finale”, a explicat Sandu Tolea, directorul DSVSA Dâmbovița.

Prezent la eveniment a fost și Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care a evidențiat importanța colaborării dintre fermieri, procesatori și autorități: „Industria porcină din România are nevoie, mai mult ca oricând, de colaborare și de integrare reală în lanțul valoric. Fermierii și abatoarele sunt parteneri strategici care depind unii de alții pentru stabilitatea și competitivitatea sectorului. Avem nevoie de contracte transparente, de angajamente pe termen lung și de o cultură a responsabilității comune. Totodată, este esențial ca autoritățile să susțină coerent atât investițiile din ferme, cât și pe cele din procesare, iar legislația privind originea și trasabilitatea cărnii românești să fie clară și aplicată riguros”.

Pentru perioada următoare, Abatorul Periș are în vedere consolidarea parteneriatelor cu fermierii români și investiții continue în procesare și eficiență, pentru a susține un nivel ridicat și constant de producție locală.

Grupul Periș, format din Abatorul Periș, Cathedral Distribution, Policalita și Almadо Total Distribution, se numără printre cei mai mari procesatori de carne de porc din România. Grupul operează o capacitate anuală de aproximativ 500.000 de capete și o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone de carne pe an. Tot porcul viu provine din ferme românești, iar produsele ajung la nivel național în rețelele de retail în maximum 36 de ore de la abatorizare. Grupul Periș se concentrează puternic pe retail, atât prin brandurile proprii, cât și prin private label, cu o dezvoltare constantă de produse adaptate gusturilor consumatorilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultorii din toată Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu presiuni economice și climatice tot mai mari. Totodată, piața globală este din ce în ce mai instabilă, prețurile producției agricole fiind azi la nivelul anului 2008. De asemenea, așteptările tot mai mari legate de obiectivele de durabilitate ale UE cresc forțat costurile de producție cu circa 40% față de produsele din state non-UE. În aceste condiții, acordul UE – Mercosur îngrijorează întregul sector agroalimentar european.

În ultimele luni, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a trimis multiple adrese, analize și a tras multe semnale de alarmă referitor la acordul Mercosur, care însă au fost ignorate complet de Guvernul României. AAC își pune acum speranțe în premierul Ilie Bolojan, căruia i-a trimis, miercuri – 17 decembrie 2025, o scrisoare deschisă cu speranța implicării și susținerii acestuia. Reamintim că, agricultorii europeni, inclusiv cei din România, vor protesta joi – 18 decembrie, la Bruxelles. În absența unor soluții concrete, situația dificilă în care se află fermierii, ce riscă să fie agravată prin impunerea de noi constrângeri și reduceri de fonduri, îi va determina să continue protestele și în România, în săptămânile următoare, transmite Alianța.

„Reiterăm îngrijorările profunde ale comunității noastre cu privire la acordul UE - Mercosur în forma sa actuală. În acest context, acordul UE - Mercosur riscă să impună sarcini suplimentare și disproporționate celor care asigură securitatea alimentară a României și Europei. Fermierii și cooperativele agricole din România și UE își mențin poziția de opunere fermă încheierii acestui acord. Creșterile previzionate ale importurilor de produse agricole sensibile, precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, mierea și porumbul, ar expune producătorii din România și UE la presiuni concurențiale intensificate, fără standarde comparabile sau mecanisme de aplicare din partea Mercosur. Acest lucru ar submina condițiile de concurență echitabile și ar slăbi viabilitatea economică a sectoarelor deja aflate sub presiune. Regulamentul de salvgardare propus de Comisia Europeană nu oferă asigurările de care are nevoie comunitatea agricolă din UE. Mecanismele prevăzute nu sunt nici solide, nici suficient de reactive pentru a face față perturbărilor probabile ale pieței. Ele se bazează pe factori declanșatori nerealiști, pe demonstrarea unui „prejudiciu grav” mai degrabă decât pe semne timpurii de dezechilibru al pieței și nu dispun de instrumente automate care să permită o intervenție rapidă. În plus, ele nu abordează problema fundamentală a standardelor de producție divergente, în special în ceea ce privește angajamentele în materie de mediu și climă, bunăstarea animalelor, utilizarea produselor agrochimice și a antibioticelor, precum și cerințele de trasabilitate și de aplicare pe care fermierii din UE trebuie să le respecte”, arată AAC în scrisoarea deschisă trimisă premierului Ilie Bolojan.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită amânarea aprobării finale a acordului comercial Mercosur până la punerea în aplicare a „măsurilor legitime de protecție” pentru agricultura europeană, respectând cele trei condiții propuse de Franța: clauze de salvgardare solide, standarde de producție egale (în oglindă) pentru importuri și agricultorii din UE și controale consolidate ale importurilor.

„Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Radu Miruță, a transmis ieri (n.r. 16 decembrie) acordul pentru semnarea acordului Mercosur doamnei ministru al Afacerilor Externe, Silvia Oana Țoiu, documentul urmând ca astăzi sau mâine să ajungă la ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, iar ulterior la dumneavoastră, domnule prim-ministru Ilie Bolojan. Vă solicităm, domnule premier Ilie Bolojan, să vă alăturați poziției exprimate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ca România să se opună semnării acestui tratat, care generează prejudicii semnificative atât pentru țara noastră, cât și pentru sectorul agroalimentar european, inclusiv prin efectul cumulativ al tuturor acordurilor comerciale semnate până în prezent, ce pot conduce la reducerea considerabilă a numărului de fermieri, încetarea activității acestora și necesitatea reintegrării lor în alte sectoare, cu impact direct asupra fondurilor destinate șomajului și sprijinului financiar pentru familiile afectate. Apelăm la sprijinul dumneavoastră și la implicarea directă în negocierile purtate în aceste zile la Bruxelles, în cadrul summitului UE, la nivelul autorităților europene decidente, pentru a reprezenta poziția fermierilor din țara noastră și pentru ca România să blocheze semnarea acestui tratat, alături de Franța, Polonia, Italia, Ungaria, Belgia și Austria, state care și-au exprimat public poziția pe acest subiect.

Solicităm doar păstrarea actualelor condiții și nu completarea acestora cu noi constrângeri/perturbări cauzate de Mercosur, CEBAM, Fondul unic, reducerea bugetului pentru agricultură și investiții. Dacă se mențin condițiile actuale, nu avem nevoie de sprijin suplimentar din partea Guvernului. În caz contrar, ca urmare a deciziilor impuse de la Bruxelles și asumate de conducerea statului român, cu efecte negative asupra fermierilor, producției de hrană, securității și siguranței alimentare a României, generate de semnarea acordului Mercosur, de celelalte acorduri comerciale, de introducerea CBAM - mecanismul de taxare a carbonului la graniță pentru fertilizanți, începând cu 1 ianuarie 2026, de dizolvarea Politicii Agricole Comune în Fondul Unic și de reducerea fondurilor alocate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2028 - 2034 față de 2021 - 2027, va fi necesară compensarea de către statul român, din fondurile tuturor cetățenilor, prin ajutoare de stat consistente, fiind obligatorie constituirea unor rezerve bugetare în acest sens, începând cu bugetul anului 2026. Măsurile aduse prin reforma fiscală 2, dacă rămân să fie suportate doar de sectorul privat și nu vor fi dublate de reforma reală, reducerea cheltuielilor administrației publice și asigurări că investițiile publice nu vor mai fi supraevaluate să creeze distorsiuni în piață cu impact profund negativ pentru investițiile din sectorul privat, vor distruge și lucrurile bune făcute până în prezent. Măsurile luate acum sancționează doar oamenii de afaceri corecți, care au investit/reinvestit totul. Trebuie să aveți în vedere și să mențineți la alb ce a fost până în prezent și să nu încurajați ca cei care au fost corecți până în prezent să nu mai fie și să caute alte soluții de optimizare”, precizează AAC în scrisoarea deschisă către șeful Executivului de la București.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Arad a fost înființată în anul 1893. De atunci și până acum a trecut prin multe transformări, chiar la un moment dat, după 1989, a rămas complet fără animale, însă și-a revenit și își duce existența exact pentru ceea ce a fost creată, desfășoară activități de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul creșterii şi ameliorării bovinelor. Astăzi, SCDCB Arad produce și comercializează animale cu un înalt potențial genetic, iar rezultatele cercetării ajung în fermele din întreaga țară. Despre ameliorare și despre stațiune am stat de vorbă cu directorul SCDCB Arad, Gheorghe Săplăcan.

Reporter: Stațiunea de la Arad se ocupă cu cercetarea în domeniul creșterii bovinelor, mai exact aici aveți două rase, Bălțată Românească și Brună de Maramureș. Astăzi, care este situaţia la SCDCB Arad?

Gheorghe Săplăcan: La ora actuală, staţiunea deţine un efectiv de 850 de bovine din două rase, fond genetic al României, Bălţata Românească şi Bruna de Maramureş. Multă lume se întreabă cum a rezistat staţiunea de la Arad, pentru că au fost zeci de ani în care cercetarea agricolă românească a fost ultima din ce s-a dorit în agricultura românească, a fost „uitată”, între ghilimele sau voit uitată, pentru că staţiunile şi institutele de cercetare de sub tutela ASAS au deţinut la un moment dat un fond şi o suprafaţă de terenuri valoroasă, şi toată lumea a dorit să desfiinţăm încetul cu încetul, să putem lua terenurile, să satisfacem solicitările în funcţie de coloratura politică.

„De la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.”

Noi am rezistat, deşi în 1990 staţiunea avea un efectiv de 5.000 de bovine din care 2.000 de capete din rasa Bălţată Românească, vaci cu lapte, până în anul 1992, când această staţiune a intrat în DDD, cum spun eu, deratizare, asanare, deci la vremea respectivă n-am mai avut niciun capăt. Tot ce s-a acumulat într-o perioadă de peste douăzeci de ani s-a distrus în doi ani, adică s-au invocat fel de fel de motive, că ar fi o boală, că ar fi alta, şi s-a lichidat tot efectivul. Din 1993 toamna – 1994, s-a început repopularea la staţiunea din Arad, subsemnatul venind în 1996 la sfârşitul lunii martie, când staţiunea deţinea un efectiv de 42 de capete. De acolo am pornit, sunt aproape 30 de ani de cercetare pe cele două rase, pornind de la cele 42 de capete, staţiunea deţine efectivul de 850 de capete de bovine, din care 350 vaci cu lapte şi celelalte categorii aferente, produse aici.

Reporter: Câte sunt din rasa Brună și câte din Bălțată?

Gheorghe Săplăcan: Din Bruna de Maramureș avem 170 de capete şi diferenţa de 680 sunt rasa Bălţata Românească. Deci, pornind de la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.

Reporter: Care era producția de lapte la vremea celor 42 de capete bovine și care este situația azi?

Gheorghe Săplăcan: Producţia medie pe animal era în jur de 3.200-3.300 litri de lapte/an. Bălțata Românească provenea de la staţiunea de la Târgu-Mureş, iar Bruna de Maramureş, de la staţiunea de la Sighetu Marmaţiei. Au fost animale cu genetică în ele, cât s-a putut la vremea respectivă. Pe acest efectiv am lucrat noi, l-am multiplicat, am lucrat ştiinţific, după tot ceea ce prevede ameliorarea raselor de bovine, în sensul că am folosit cei mai valoroşi tauri, ca să-i dăm o conformaţie, o înălţime, o adâncime, o îmbrăcare în carne, am lucrat pentru uger, ca să aducem ugerul, deoarece la vremea de început mulsul se făcea la bidon, după aceea sigur că a trebuit să ne aliniem prevederilor UE, am făcut investiţii, o hală de muls, şi atunci sigur că gândindu-ne că trebuie să facem o hală de muls, am zis: trebuie să lucrăm pe uger, ca să aducem ugerul să fie pretabil la mulsul mecanic. Am folosit tauri amelioratori, dar în toată această perioadă până ce a existat Semtestul de la Timişoara am achiziţionat material seminal de la Timişoara, apoi a dispărut Semtestul de la Timişoara şi am achiziţionat materialul seminal de la Semtestul de la Târgu Mureş, folosind cei mai valoroşi tauri, cel mai mare grad de ameliorare pe direcţiile pe care noi le-am dorit: lapte, fiind o rasă mixtă, şi una, şi cealaltă am lucrat genetic, cu specialiştii noştri din staţiune, toţi sunt de aici veniţi de pe băncile facultăţii şi crescuţi aici, deci eu lucrez cu unii dintre ei de aproape 30 de ani.

„Suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă.”

Reporter: Ați investit în genetică, în ameliorare, însă încă aveți de pus la punct adăposturile, tehnologia...

Gheorghe Săplăcan: Da, încă avem de lucrat la adăposturi, pentru că trebuie să subliniez că, până în 1997, când a apărut HG 685 care a clarificat ce este staţiunea de la Arad şi cum funcţionează şi se finanţează staţiunea de la Arad, până în acel moment această staţiune n-a primit niciun leu de la bugetul de stat pentru a creşte sau a-şi continua activitatea, sau a putea face retehnologizare, sau pentru a construi adăposturi noi, sau pentru a construi bazine pentru colectarea dejecţiilor sau depozite pentru păstrarea cerealelor şi pentru alte multe probleme care sunt şi  le-am avut în această perioadă, şi pe care le avem acum în derulare. În martie, anul trecut, ni s-a aprobat un proiect mare, 21 de milioane de lei, în care să reamenajăm jgheaburile de furajare, suprafaţa unde vacile sunt furajate, acoperişurile, să construim două bazine pentru colectarea dejecţiilor, pentru a putea aduna aici tot ce înseamnă dejecţii şi a le lua cu cisterna, şi a le împrăştia pe câmp. Noi folosim gunoiul de grajd pentru a-l împrăştia pe câmp, a îngrăşa câmpul, a lucra la structura solului prin asta, că ştiţi cum e pământul, îţi dă, dar trebuie să ai şi grijă de el, să lucrezi puţin şi la structura solului, şi multă lume ne întreba: ce faceţi cu gunoiul? Noi îl ducem pe câmp, îl împrăştiem, îl încorporăm în sol şi cu această ocazie sigur că îmbunătăţim solul şi creştem şi producţiile de cereale pe care le folosim în hrana animalelor.

Staţiunea deţine acum 1.240 de hectare de teren total, din care 1.019 teren agricol, pe această suprafaţă îşi produce necesarul de furaje pentru efectivul pe care-l are, şi aici lucrând în calitate de cercetători, şi cu cercetătorii valoroşi, cu profesorii de la Timişoara, suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă. Odată, la o întâlnire cu profesori la Universitate, m-au întrebat: mai este cultura de borceag de toamnă? Sigur că mai este, la Arad o vedeţi în fiecare an, borceag de toamnă semănat, ca în luna aprilie să poată animalele să beneficieze de primele cantităţi de masă verde până creşte lucerna, la sfârşitul lui aprilie-mai, deja noi cu acest borceag de toamnă venim şi suplimentăm vitamino-mineral în combinaţie cu silozurile hrana efectivului pe care-l avem.

„Obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Laptele pentru noi este un produs secundar, care ne aduce venituri suplimentare.”

Reporter: Ce înseamnă să faci ameliorare în România?

Gheorghe Săplăcan: Legat de această întrebare, trebuie să punctez că Staţiunea nu este producătoare de lapte, ci este staţiune de cercetare fundamentală şi aplicată, iar obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Am avut perioade destul de grele în care am fost nevoiţi să vindem şi chiar o sută de juninci gestante cu fond genetic în ele, staţiunea a vândut în toate judeţele ţării, începând de la Tulcea, în Moldova, Maramureş, Bihor, Alba, partea de sud a ţării, pentru că animalele produse aici au genetică în ele şi răspund la ceea ce crescătorul individual doreşte. Să vă dau un exemplu, un crescător de bovine a cumpărat zece juninci gestante de la staţiunea din Arad, cu pedigri. Asta înseamnă că el beneficiază şi de subvenţia acordată de APIA, având toate documentele de provenienţă, şi de aceea le-a cumpărat. I-au fătat toate zece juninci 11 viţei, şi la un moment dat mă întreba unul: cum 11 viţei? – una a fost gemelară şi de aia au fost 11 – mulţumit omul, la prima fătare peste 20 de litri de lapte la juninci. După o perioadă de câţiva ani, a venit şi a mai cumpărat zece juninci de la staţiune. Sigur că a fost o perioadă în care era programul de minimis, în care totuşi cei care conduceau Ministerul Agriculturii s-au gândit: ca să creştem şi să stimulăm, şi să creăm interes pentru creşterea bovinelor şi a vacilor, pentru că ţara are nevoie, indiferent ce se zice, cât poluează vaca atmosfera – atunci sigur că acel program de minimis, în acea perioadă am avut foarte multe solicitări pentru că era benefic. Omul cumpăra zece juninci de la staţiune cu un preţ, că sigur şi aceste juninci au un preţ, având genetică în ele, compară preţurile cu junincile aduse din Austria, Elveţia, Ungaria sau de unde se găsesc, că nu toată lumea produce şi vinde juninci gestante cu potenţial genetic în ele şi cu valoare de ameliorare în ele, şi cu conformaţie, cu aspect fizic; cele de la noi sunt aclimatizate aici, produse aici şi de aia crescătorii care-şi doresc să aibă în efectiv Bălţată Românească au solicitat acest lucru staţiunii.

De multe ori, am avut discuţii şi cu factorii de control, cei care spuneau că „dvs. faceţi şi comerţ”. Noi nu facem comerţ, noi nu producem lapte, noi producem juninci gestante. Laptele pentru noi este un produs secundar. Fraţilor, vreţi să-l dăm la canal ca produs secundar sau să-l vindem şi să realizăm venituri suplimentare, venituri proprii? Pentru că finanţarea se face mixt, din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat. Trebuie să se înţeleagă că nu este staţiunea nici a directorului, nici a celor care lucrează, este a ţării. Toţi cei care lucrează aici sunt profesionişti. Nu pot eu să mă bat cu mâna în piept că sunt mare director dacă n-am în spate personalul bine pregătit şi care are dragoste de vacă. Dacă nu ai dragoste de vacă, n-ai ce căuta la Arad, la stațiune, și nici în creșterea bovinelor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Consumatorii din țara noastră se orientează tot mai mult către pâinea cu maia, în detrimentul pâinii industriale. Datele colectate de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei arată că schimbarea comportamentului alimentar este puternic influențată de consumatori cu vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani, care sunt interesați de calitatea și trasabilitatea ingredientelor.

Conform studiului realizat de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, unul din patru consumatori declară că schimbarea obiceiurilor alimentare a început cu frământarea pâinii acasă. În același timp, comenzile de făină integrală au crescut constant, de la lună la lună, în ultimul an, alimentate de cererea din online și de comunitățile digitale dedicate pâinii cu maia. Diferențele sunt vizibile și în pragul sărbătorilor tradiționale: comenzile din perioada Crăciunului și Paștelui sunt duble față de restul anului.

Datele au fost colectate online, pe un eșantion de 2.500 de respondenți, în intervalul mai - decembrie 2025.

Profilul consumatorilor care coc pâine acasă

Studiul arată că obiceiul preparării pâinii acasă este adoptat în special de femei, cu vârste cuprinse între 25 și 70 de ani, care aleg făina integrală. Ele se împart astfel:

• 25 - 39 de ani (18%): sunt consumatori care au devenit părinți și își schimbă obiceiurile pentru a le oferi copiilor o alternativă mai bogată în nutrienți la pâinea din comerț;

• 40 - 70 de ani (82%): sunt consumatori care au obiceiul de a găti acasă și care folosesc făinuri integrale pentru o alimentație echilibrată. Din această categorie de consumatori (40 - 70 de ani), 55% devin mai conștiente de importanța calității alimentelor, fie din cauza unor boli cronice (ex: diabet), fie pentru că înțeleg rolul alimentației în menținerea sănătății. 45% aleg făinurile integrale pentru gustul autentic, asemănător pâinii de altădată.

Majoritatea consumatorilor au educație peste medie (85%), provin din mediul urban (89%) și declară că citesc etichetele produselor. Ele verifică conținutul de fibre, evită conservanții și excesul de sare și preferă pâinea cu maia și făinurile integrale.

Consumatorii sunt informați și știu că pâinea albă industrială, deși gustoasă, conține adesea aditivi (E-uri) sau este produsă din aluat congelat, ceea ce îi determină să caute alternative sănătoase, cu trasabilitate clară a ingredientelor.

Cei mai mulți dintre consumatorii de pâine coaptă acasă sunt căsătoriți sau în relații stabile și au copii. Deși au venituri confortabile (pentru care costul unei pâini artizanale de 30 lei nu reprezintă o problemă), aleg să investească timp în prepararea pâinii. Motivația principală nu este economisirea banilor, ci calitatea.

Adesea, acești consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ingrediente premium sau pentru pâine artizanală. Trăiesc preponderent în orașe mari (peste 68% dintre respondente), iar cele din mediul rural sunt, în proporție semnificativă, persoane care s-au mutat la sat după pandemie.

„95% dintre comenzile noastre de făină vin din mediul online. Avem clienți foarte educați, atenți la calitatea ingredientelor, care obișnuiesc să gătească acasă și chiar să își pregătească pâinea în propria bucătărie. Vindem făină integrală, măcinată pe moara de piatră în Oltenia. Măcinăm doar cerealele pe care le cultivăm noi, soiuri românești. Consumatorii ne știu deja povestea și ne recomandă. Sunt comunități mari de consumatoare care își fac pâinea acasă. Prețul ingredientelor premium este mai ridicat, însă cumpărătorii noștri îl văd ca pe o investiție în sănătate”, arată Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.

Fondată în anul 2018 de cinci fermieri, în comuna Dobrun - județul Olt, Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei produce făină integrală de grâu și secară, fără amelioratori, măcinată cu ajutorul unei mori cu pietre. Membrii cooperativei cultivă cereale din soiuri românești, Glosa la grâu și Suceveana la secară. Moara cu pietre macină la viteză joasă (90 - 120 rotații/minut), fără a încălzi făina. Măcinarea lentă, la temperaturi reduse (30 - 35°C), permite păstrarea integrală a nutrienților și fibrelor din bob, eliminând nevoia utilizării amelioratorilor.

Deviza fermierilor din Cooperativa Biruința Olteniei este ,,Făină pentru sănătate”, aceasta rezultând din dorința fermierilor de a orienta producția către calitate, nu către volum, pentru ca făina obținută să își păstreze proprietățile intacte.

Interes crescut pentru cursuri și ateliere de frământare a pâinii cu maia

Cursurile și ateliere dedicate pâinii cu maia sunt tot mai căutate, în ultimii ani apărând traineri și brutari pasionați care își împărtășesc cunoștințele și experiența.

Un exemplu este programul fondat de Diana Conea, creatoarea „Iubesc Natural – Pâine care vindecă”. Prin programele sale, Diana a instruit deja mii de persoane în arta creșterii maialei și a coacerii pâinii sănătoase (fără gust excesiv de acru, cu miez aerat și coajă crocantă). 3.500 de cursanți au participat la astfel de cursuri online în anii 2023 - 2025, semn că există un interes real pentru învățarea acestor abilități. Pe Facebook și Instagram au apărut grupuri dedicate (ex: „Pâine cu maia România”), unde membrii își împărtășesc reușitele și rețetele, formând comunități active. Acest context educativ face ca tot mai mulți curioși să capăte încredere și să încerce pâinea cu maia acasă, având acces la rețete testate și sfaturi de la alți pasionați. Diana Conea insistă asupra faptului că nu orice pâine „cu maia” din comerț este automat sănătoasă și îi învață pe cursanți să producă maia naturală, să frământe și să coacă pâinea corect, pentru a obține un produs gustos și nutritiv.

Tendințe în perioada sărbătorilor

Conform aceluiași studiu, consumatorii sunt mai predispuși să comande făinuri integrale în perioada Crăciunului și Paștelui, pentru a prepara cozonacul tradițional, care poate fi un desert mai sănătos atunci când este făcut din ingrediente integrale.

„Vânzările online au crescut cu 66% în noiembrie față de octombrie, iar primele zece zile din decembrie au înregistrat o creștere de 86% față de aceeași perioadă din noiembrie”, subliniază Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!