Cercetarea agricolă românească seamănă, pe alocuri, cu o ruină vie. Lovită de lipsa banilor, abandonată de politici coerente, presată de interese imobiliare și lăsată într-o competiție inegală, reușește totuși să genereze valoare, să formeze oameni, să creeze soluții. Nu pentru că este susținută, ci pentru că încă există oameni care cred în ea.

Astfel că, într-o perioadă marcată de presiuni economice, schimbări climatice și concurență internațională acerbă, cercetarea agricolă autohtonă rămâne un pilon esențial al securității alimentare.

Pentru a înțelege întreaga problematică, vă invit să citiți articolul „Cercetarea agricolă românească: între tradiție, provocări și renaștere”. O lecție despre „cum să faci din rahat bici și să mai și pocnească”.

De foarte mulți ani, poate chiar zeci, cercetarea românească a fost împroşcată cu noroi, astăzi fiind destul de greu să-și reconstruiască o imagine şi să-și recâştige încrederea fermierilor. Cu atât mai mult cu cât institutele, stațiunile de cercetare din agricultura românească nu-și permit o promovare agresivă, așa cum au companiile private cu foarte mulţi bani. Din puțin, cercetarea noastră produce, atât cât poate, cu finanțarea și forța de muncă de care dispune. Mulţi vorbesc și o atacă din ce au auzit, fără să cunoască realitățile din teren, ori au varii interese, de obicei imobiliare.

Fermierii sunt beneficiarii direcți ai cercetării, însă unii, la ora actuală, nu găsesc loc în ferme pentru hibrizii şi soiurile româneşti. De ce? Pentru că nu au cum să concureze cu produsele străine, afirmă, de pildă, Alexander Degianski, în interviul pe care vă îndemn, de asemenea, să-l citiți (Viitorul agriculturii, unul al schimbărilor). „Nu este vina geneticienilor români, nu este vina amelioratorilor români, este vina statului român, pentru că peste 30 de ani cercetarea românească nu că a fost subfinanţată, a fost batjocorită. Şi în momentul în care o firmă multinaţională, precum cele top trei mondial, producătoare de seminţe, alocă pe buget de cercetare-dezvoltare, pe marketing, pe zi, mai mult decât are Institutul de la Fundulea global pe un an, n-ai cum să te baţi cu ea. Am dat şanse şi soiurilor de la Fundulea, Glosa, am dat şi soiurilor de la Lovrin, Ciprian şi Biharia, sunt calitative, sunt grozave, dar cantitatea lasă de dorit. Și din păcate în România, în momentele actuale, cea mai bună calitate este cantitatea”, ne-a zis fermierul din județul Timiș, Alexander Degianski.

Cine-și imaginează că toată cercetarea agricolă românească toacă banii statului se înșală. Unitățile cu rezultate se autofinanțează din ceea ce produc, însemnând cam 80 de procente din ce consumă o stațiune, spre exemplu. Banii pentru cercetare vin din câmp, de la bugetul statului ajungând sume infime.

Există însă situații hilare, de care autoritățile ar trebui să se ocupe, să îndrepte lucrurile, mai ales acum, când se vorbește de economii, de tăieri ș.a.m.d.

Cam peste tot în țară întâlnim situații în care statul este proprietar pe clădiri în care nu se întâmplă nimic, nefuncționale, clădiri lăsate în paragină de ani la rând. În același timp, unități din subordinea MADR sau ASAS funcționează în clădiri pentru care se plătește chirie unor privați, sumele fiind consistente.

O altă situație hilară de-a dreptul este aceea că stațiunile de cercetare agricolă trebuie să plătească arendă statului, mai exact, către ASAS, în condițiile în care Academia este proprietarul terenurilor administrate de o unitate din subordinea sa, de o instituție tot a statului...

Un alt punct critic îl reprezintă resursa umană. Cercetarea agricolă se confruntă cu un declin dramatic al specialiștilor, în special al celor tineri. Și ajungem iar la bani. Toți ne dorim un trai decent, avem familii, credite, cine-și permite să lucreze fără bani sau pentru prea puțini bani? Indiferent cât am fi de pasionați de munca noastră.

În final, adevărul e unul și e simplu: fără cercetare agricolă națională, agricultura românească devine complet dependentă de interesele externe. Iar într-o lume instabilă, acest lucru nu este doar riscant, e sinucigaș. Dacă nu înțelegem acum că trebuie să investim în cercetare, și nu ca într-o relicvă a trecutului, ci ca în garanția unui viitor cu hrană sigură și adaptare climatică, mâine vom plăti prețul ignoranței noastre.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Grupul Iulian Cântar a finalizat și a pus în funcțiune primul cântar rutier instalat într-un proiect CAV (Centre de Aport Voluntar) din România. Cântarul rutier produs și instalat de Iulian Cântar este un model metalic, cu dimensiunea de 8x3 metri și o capacitate de cântărire de 50 de tone, instalat în cadrul proiectului CAV pentru Primăria Dumbrăvița, județul Timiș.

Centrele de Aport Voluntar (CAV) sunt puncte special amenajate pentru colectarea separată a deșeurilor, destinate atât populației, cât și operatorilor economici. Aceste proiecte, desfășurate la nivel național și finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au ca obiectiv creșterea gradului de colectare separată și reciclare a deșeurilor, în linie cu obiectivele europene de economie circulară și protecție a mediului.

În urma licitațiilor organizate la nivel național, Grupul Iulian Cântar s-a impus ca partener de încredere pentru implementarea sistemelor de cântărire din cadrul proiectelor CAV. Astfel, compania produce și instalează cântare rutiere la peste 100 de centre CAV, dintr-un total de 300 de proiecte aflate în derulare pe întreg teritoriul țării, contribuind la dezvoltarea infrastructurii de colectare și reciclare și sprijinind obiectivele de sustenabilitate asumate la nivel european de țara noastră.

„Ne bucurăm să marcăm un moment important, odată cu finalizarea și instalarea primului cântar într-un proiect CAV din România. Este o confirmare a profesionalismului echipei noastre și o garanție că putem răspunde cu succes cerințelor unor proiecte de amploare, cu impact direct asupra comunităților locale și mediului înconjurător”, a declarat Iulian Drăgoi, co-fondatorul Grupului Iulian Cântar.

Grupul Iulian Cântar este un producător autohton pentru cântare rutiere și cântare platformă, cu capacități de la 1,50 la 80 de tone, toate omologate și certificate SRAC. Este unul dintre cei mai importanți jucători pe piața soluțiilor de cântărire din România, cu o experiență solidă în furnizarea și instalarea cântarelor rutiere și industriale. Iulian Cântar furnizează soluții de măsurare precisă adaptate atât fermierilor, cât și operatorilor industriali, completate de servicii integrate de montaj, mentenanță, service și verificări metrologice acreditate.

Grupul Iulian Cântar este prezent pe piața agricolă din România cu brandurile Iulia Cântar și SILOBAG România.

Prin divizia dedicată cântarelor, compania pune la dispoziția fermierilor cântare auto și cântare platformă omologate, certificate SRAC, structuri metalice pentru hale, clădiri industriale și poduri rutiere, și distribuie generatoare PTO (la priză putere tractor) și aparatură de laborator pentru testarea cerealelor. Compania asigură servicii complete pentru cântare: producție, montaj, reparații, service, piese de schimb și verificări metrologice.

SILOBAG România furnizează saci silobag cu certificare UE în diverse capacități pentru depozitarea cerealelor și furajelor pentru animale, utilaje specializate pentru încărcare și extracție cereale prin sisteme pneumatice, și oferă consultanță tehnică pentru optimizarea proceselor de conservare post-recoltă. Clienții beneficiază de soluții personalizate care reduc pierderile și oferă flexibilitate în comercializarea stocurilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, pe 5 septembrie 2025, va avea loc o expoziție de soiuri de struguri de masă și pentru vin, în cadrul căreia vor fi prezentate peste 50 de soiuri din colecția universității clujene, alături de soiuri de struguri ale unor cultivatori din Transilvania, printre ei fiind și absolvenți ai USAMV Cluj-Napoca. Organizator al expoziției este Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

Cele peste 50 de soiuri de struguri de masă și pentru vin din Colecția Didactică a Disciplinei de Viticultură din cadrul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, precum și ale cultivatorilor invitați din Boju (jud. Cluj) și Târnăveni (jud. Mureș) vor fi prezentate publicului. Organizatorii îndeamnă participanții pasionați de domeniul viticulturii să adreseze întrebări și să participe la degustările organizate în cadrul evenimentului, care se înscrie într-o paletă mai largă de cursuri sau reuniuni desfășurate în acest an pentru comunitatea clujeană.

„Expoziția organizată de facultatea noastră în premieră are scopul de a prezenta publicului larg și pasionaților de viticultură roadele plantației din campusul nostru, în mijlocul orașului, unde studenții de la trei specializări – Horticultură, Peisagistică, Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole - își desfășoară activitatea. Invităm publicul să cunoască diferitele forme, mărimi, culori și arome pe care le pot avea strugurii. Soiurile prezentate sunt în diferite stadii de coacere, astfel că nu vor putea fi toate degustate, însă vom face prezentările detaliate și vom împărtăși cu drag cunoștințele noastre. Unul dintre cultivatorii invitați este absolventul nostru și acum continuă la nivel de Master, astfel că pune în practică toate cunoștințele acumulate”, a declarat șef lucrări dr. Anamaria Călugăr, organizatorul expoziției.

Între soiurile care vor fi prezentate în expoziție se vor afla Cardinal, Victoria, Paula, Augusta, Gelu, Muscat Perla de Csaba, Perla de Zala, Corinth, Arkadia, ⁠Preobrazhenie, ⁠Landysh, ⁠Cotton Candy, Gold Finger, ⁠Talisman, Prezentabil, Veles, Muscat Bleu, Zieger, Pamiati, Ucitelia, Early, Gourmet, Joy Seedless, Heliodor Seedless etc, alături de soiuri de struguri de masă obținute la actuala Stațiune de Cercetare Horticolă a universității, în perioada în care se numea Stațiunea Palocsay: Napoca, Timpuriu de Cluj sau Someșan.

Vor fi prezentate publicului și soiuri de struguri de la Stațiunea Vinea Apoldia Maior, din care se produc, la Apoldu de Sus (jud. Sibiu), vinurile din colecțiile USAMV Cluj-Napoca.

Partener principal al evenimentului este compania Summit Agro România, reprezentată în cadrul expoziției de ing. Călin Cosma.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În prima parte a lunii iulie am ajuns în vestul țării, în județul Timiș, la Giulvăz, acolo unde Alexander Degianski era în plină campanie de recoltat la grâu. Tânărul fermier a avut timp pentru noi deoarece am nimerit într-o perioadă ploioasă, care a întârziat puțin recoltarea. Însă, ploaia a adus zâmbete pe fețele agricultorilor, fiind binevenită pentru culturile de primăvară. Alexander Degianski este un tânăr care are cu ce se mândri la vârsta de 36 de ani. În 2012, a absolvit cu media 10 Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții din Timișoara. Totodată, este absolvent de științe economice, din anul 2011.

Reporter: V-am găsit în plină campanie de recoltat, cum e?

Alexander Degianski: Este o campanie relativ rapidă, e drept că şi cu multe combine. Din păcate a fost o campanie extraordinar de uscată şi fierbinte, care a pus foarte mare presiune, mai ales psihică, pe mine şi pe restul colegilor, din cauza riscului uriaş de incendii. Avem două cisterne în câmp, avem maşini cu extinctoare, fiecare utilaj are două extinctoare minimum pe el, dar, dacă se întâmplă, Doamne, fereşte!, cum s-a întâmplat zilele trecute la nişte vecini de‑ai noştri, totul se poate încheia urât şi repede.

Reporter: Acum recoltaţi ce aţi însămânţat toamna trecută. Câte hectare şi cu ce culturi?

Alexander Degianski: Grosso modo, 3.000 de hectare avem de recoltat, 1.000 de rapiţă și 2.000 de grâu.

Reporter: Aţi spus că aţi avut foarte multe combine în câmp. Câte?

Alexander Degianski: Media a fost de șase combine în câmp, undeva la 200 de hectare pe zi facem cu combinele acestea.

„De cele mai multe ori ne place să ne lăudăm cu sacii înainte să-i avem în căruţă, şi acest lucru nu este unul productiv pentru agricultori.” 

Reporter: Cum v-aţi închis la rapiţă?

Alexander Degianski: În primul rând nu voi intra în această capcană de a răspunde cu producţiile...

Reporter: Nu neapărat de producţie, dar a fost bine pentru dvs., pentru fermă? Nu trebuie să-mi spuneţi o cifră. A fost bun anul acesta pentru rapiţă?

Alexander Degianski: Ca fermier pot zice că mulţumesc lui Dumnezeu că avem şi ce recolta şi eu spun că mereu se poate mai bine, dar să ne uităm că se poate şi mai rău. Tocmai acest lucru îndemn în continuare toţi fermierii, să lase raţiunea să învingă orgoliul şi să fie un pic temperaţi în privinţa producţiilor, să nu mai filmeze ecrane sau să se laude cu producţii. Cinste lor dacă le-au făcut sau, dacă nu le-au făcut, păcat că fac astfel de declaraţii, dar un pic mai temperaţi ar trebui să fim. De cele mai multe ori ne place să ne lăudăm cu sacii înainte să-i avem în căruţă, şi acest lucru nu este unul productiv pentru noi, pentru agricultori.

Foto: Alexander Degianski

„Pentru culturile de toamnă, rapiţă şi grâu, n-am folosit nicio lucrare în adânc, am făcut totul în discuitură.” 

Reporter: Ce fel de tehnologie aţi aplicat la culturile de toamnă?

Alexander Degianski: Pentru culturile de toamnă, rapiţă şi grâu, n-am folosit nicio lucrare în adânc, am făcut totul în discuitură. La rapiţă am aplicat undeva la 140 kg de îngrășământ 8, 24, 0 şi ceva sulf, iar la grâu n-am aplicat deloc complexe. La cultura de rapiţă am venit cu 200 kg de uree şi undeva la 120-130 kg de microcalcar, iar la grâu am aplicat o fertilizare cu uree undeva la 220 kg pe hectar, şi asta a fost tot.

La capitolul tratamente, am făcut un tratament pentru fuzarium, în perioada înspicatului, şi mai erau pustule de rugină, în schimb am făcut două tratamente cu insecticide, unul pentru lemă şi unul pentru afide şi ploşniţe. A fost un atac de afide extraordinar de mare în perioada înspicatului, dar l-am ţinut bine sub control. La rapiţă am făcut un singur tratament pentru Ceutorhynchus (n.r., gărgărița tulpinilor) şi nici măcar unul pentru Meligethes (n.r., gândacul lucios). Adică, am făcut aproape zero treceri în perioada înfloritului la rapiţă, dar am aplicat un fungicid.

Reporter: Cu ploile cum aţi stat în acest an agricol?

Alexander Degianski: Am avut noroc fantastic că am avut parte de lunile aprilie şi mai ploioase, care ne-au dus culturile la bun sfârşit. Pentru că realitatea din Banat, sau cel puţin din această regiune a Banatului, a fost că am avut secetă şi avem în continuare secetă pedologică, doar că ploile au venit la timpul lor şi atunci în permanenţă stratul de la suprafaţă, de înrădăcinare maximă, a fost mereu aprovizionat decent.

Reporter: Şi în ceea ce priveşte culturile de primăvară?

Alexander Degianski: Culturile de primăvară, în mare parte, sunt reprezentate de floarea-soarelui, 800 de hectare, şi undeva la 290-300 de hectare de porumb, din care jumătate irigate, jumătate nu. Floarea-soarelui o duce bine, pentru că este o plantă iubitoare de căldură şi de secetă, mai bine adaptată, am şi semănat-o mult mai devreme, când lumea râdea şi zicea că o să îngheţe, dar floarea-soarelui arată foarte bine, toată floarea semănată în perioada considerată preoptimă, am avut şi întârziere, semănat pe nişte zone mai delicate, unde arată destul de rău, pe vreo 25-30 de hectare, dar mare parte din floare este foarte bună. În schimb porumbul, partea irigată este foarte bună, partea neirigată, de la dezastruoasă la decentă.

„Îi sfătuiesc pe cei care au capacitatea de a depozita şi posibilitatea de a nu vinde, din punct de vedere financiar, să vândă, dacă nu mai târziu, măcar etapizat. Nu tot deodată.” 

Reporter: De ce nu irigați întreaga suprafaţă?

Alexander Degianski: Dacă plouă, peste tot irigăm. Acum, lăsând glumele la o parte, în principal nu putem iriga din cauza lipsei accesului la apă. În România este o utopie să crezi că poţi iriga 9,65 milioane de hectare de teren arabil. Se pot iriga 2,5 spre maximum 3 milioane de hectare. Dar vedem şi acum, râurile au debite foarte mici, Dunărea are debite istorice mici, există momente în care efectiv nu poţi trage apă. Iar noi irigăm din canalele de desecare. Dacă n-am avut precipitaţii suficiente, nici apă n-am avut foarte multă în canalele de desecare. Chiar acum pun lac de acumulare pentru irigaţii în spatele fermei, chiar acum am în desfăşurare proiecte ce însumează aproape 1.000 de hectare de irigaţii şi, cu timp, cu mult efort financiar, logistic şi intelectual, vom avea o suprafaţă decentă irigată în următorii 4-5 ani.

Reporter: Aveţi perdele de protecţie, forestiere. Aduc acestea beneficii culturilor agricole?

Alexander Degianski: Avem peste 550 de hectare de plantaţii. Unele dintre ele, trupuri de 40-50 de hectare, altele, perdele de protecţie, altele, în sistem hibrid agrosilvic. Adică, intercalarea rândurilor de pomi cu agricultura. Acum, ce pot să vă zic? Mereu avem parte de rezultate bune în zonele adiacente culturilor de biomasă, şi chiar dacă nu neapărat acesta este factorul determinant, factorul determinant pentru care am plantat aceste parcele a fost acela că utilizăm terenurile degradate, care oricum nu ne produceau nimic, din contră, aveam dublă pierdere. O dată că băgam banii, şi doi, nu recoltam nimic de acolo. Aşa avem o restructurare a solului, o îmbunătăţire a calităţii solului şi producem lemn care, mai uşor sau mai greu, îl valorificăm.

Reporter: Mai e mult până se termină anul acesta agricol. Credeţi că-l veţi încheia mai bine decât în ultimii ani, care au fost destul de grei pentru agricultura românească?

Alexander Degianski: Acum trebuie să-mi definiţi dvs. ce înseamnă bine.

Reporter: Să fiţi pe profit, un profit care să vă bucure, să vă facă să zâmbiţi așa cum vă face ploaia de acum.

Alexander Degianski: Vă pot zice că ultimii trei ani s-au anulat reciproc. Deci, practic, ultimii trei ai au fost pe un zero barat. Anul acesta, DACĂ, şi acest dacă e scris cu majuscule, bolduit şi cu luminiţe în jur, lucrurile vor evolua normal până la final, rapiţa am închis-o, grâul e aproape închis, deci am o imagine relativ clară, floarea-soarelui o consider o cultură reuşită până în acest moment, dacă preţurile nu o vor lua la vale catastrofic, s-ar prefigura un an decent pentru noi.

Eu, de cele mai multe ori, sunt un om franc şi nu pot fi acuzat de nimeni de vreun fel de partizanat, altfel decât pentru ferme şi fermieri. Am fost luat la mişto de unii şi de alţii, mai puţin sau mai mult importanţi în acest domeniu al agriculturii, dar eu cred că toate aceste anomalii, pentru că aşa sunt, anomalii, dacă acum câţiva ani primeam preţul Matif minus 10-15 euro, acum să ţi se ofere la poarta fermei Matif minus 50-60 de euro, să se considere ca şi cum ar fi normal, daţi-mi voie să nu cred în balivernele acestea şi să fiu îndreptăţit în a crede că există nişte înţelegeri mai bine puse la punct din partea celor care efectiv manipulează stocuri mai mari de cereale.

Reporter: Ce aţi decis cu producţiile? Ştiu că aveţi capacitate de depozitare. Cum v-aţi gândit strategia de vânzare?

Alexander Degianski: Rapiţa am vândut-o la un preţ care să-mi fie mie mulţumitor, grâul îl voi mai ţine, pentru că sunt convins că trebuie să existe un echilibru, pentru că an de an preţul în timpul campaniei este mic, presiunea de recoltare duce la scăderea preţurilor, şi în al doilea rând nu sunt nevoit din punct de vedere financiar să vând grâul, şi n-aş face-o. Şi îi sfătuiesc pe cei care au capacitatea de a depozita şi posibilitatea de a nu vinde, din punct de vedere financiar, pentru că toată lumea are nevoie de bani în aceste perioade, să vândă, dacă nu mai târziu, măcar etapizat. Nu tot deodată.

„Cu toată tristeţea, trebuie să zic că hibrizilor şi soiurilor româneşti nu le-am mai găsit loc în fermă. Din păcate în România, în momentele actuale, cea mai bună calitate este cantitatea.” 

Reporter: S-a micşorat şi perioada de pauză între campanii. Până acum câţiva ani se recoltau culturile de toamnă, se făceau nişte lucrări, mai pleca fermierul un pic în concediu la sfârşit de iulie, început de august. Sunt fermieri care încep semănatul rapiței chiar și înainte de mijlocul lui august...

Alexander Degianski: Nu, eu nu voi mai face greşeala de a semăna rapiţa în august, rapiţa se seamănă în septembrie. Bineînţeles, ne uităm şi noi pe nişte prognoze, dar vedem că toamnele sunt mult mai lungi, în schimb s-a decalat foarte mult recoltatul florii-soarelui şi al porumbului. Adică, când eram copil ţin minte că floarea-soarelui niciodată n-o recoltam în timpul vacanţei de vară, care se termina undeva prin 15 septembrie, de-abia după aceea începeam recoltatul la floarea-soarelui, iar porumbul de cele mai multe ori ne punea probleme mari că nu mai apucam să semănăm grâul. Anul trecut s-a întâmplat la mine în zonă ceva total neverosimil acum câţiva ani, și anume, am recoltat o parcelă de aproape două hectare în 29 iulie. Porumb! Şi este o anomalie totală, iar floarea-soarelui în ultimii ani, perioada ei de recoltat a fost 10-15, maximum 20 august, în condiţiile în care, în fiecare an, începea în 25 august – 1 septembrie.

Personal, sunt relativ conservator în lucrurile care mă satisfac, şi anume am doi hibrizi de floarea-soarelui şi vreo trei de porumb, care an de an se stabilizează în jurul unor valori bune şi care în perioadele mai grave au fost mereu vârfuri. Şi atunci e normal să fiu un pic mai puţin hapsân, să vând blana ursului din pădure şi să îmi pun din start o realizare mai normală, mai mică poate, decât să merg către hibrizi cu potenţiale foarte mari, dar şi cu consum foarte mare de apă sau foarte tardivi.

Reporter: Ce preferaţi, sămânță românească sau străină?

Alexander Degianski: Din păcate, şi cu toată tristeţea, trebuie să zic că hibrizilor şi soiurilor româneşti nu le‑am mai găsit loc în fermă, pentru că nu au cum să concureze cu produsele străine. Şi nu este vina geneticienilor români, nu este vina amelioratorilor români, este vina statului român, pentru că peste 30 de ani cercetarea românească nu că a fost subfinanţată, a fost batjocorită. Şi în momentul în care o firmă multinaţională, precum cele top trei mondial, producătoare de seminţe, alocă pe buget de cercetare-dezvoltare, pe marketing, pe zi, mai mult decât are Institutul de la Fundulea global pe un an, n-ai cum să te baţi cu ea. Şi am dat şanse şi soiurilor de la Fundulea, Glosa, am dat şi soiurilor de la Lovrin, Ciprian şi Biharia, sunt calitative, sunt grozave, dar cantitatea lasă de dorit. Și din păcate în România, în momentele actuale, cea mai bună calitate este cantitatea.

„Nu vreau să reduc cheltuielile, vreau să reduc volatilitatea. Cel mai mult mă interesează să am o predictibilitate şi o stabilitate în venituri, dar şi în cheltuieli.” 

Reporter: Până la urmă, tot la cantitate vă uitaţi, nu neapărat la caracteristicile de calitate...

Alexander Degianski: În fiecare an, imediat după recoltat, vin tot felul de traderi sau intermediari care întreabă: ce calităţi ai la grâu? – 77 hectolitric şi 11 proteină. – Ăla e grâu furajer! Şi nu vând. Dar în ianuarie se întorc, vin la fermă şi-l iau panificabil, şi nu mai fac nazuri. Sau la porumb. Aflatoxină, nu-mi ia nimeni porumbul, însă după trei luni e perfect porumbul, aceiaşi traderi. La floarea-soarelui, n‑are nu ştiu ce conţinut – Nu. Este totul un joc şi o cacealma de cele mai multe ori a traderilor cu fermierii, pentru că ştiu că în România realitatea este că fermierii au nevoie de bani cât mai repede.

Reporter: Şi, până la urmă, dvs., pentru a avea profit, urmăriţi să cheltuiţi cât mai puţin, vă manageriaţi cheltuielile astfel încât să ieşiţi pe un plus.

Alexander Degianski: Asociatul meu zice un lucru foarte mare, şi anume că un milion de euro bine cheltuiţi e mult mai bine decât o mie de euro prost cheltuiţi. Nu vreau să reduc cheltuielile, vreau să reduc volatilitatea. Cel mai mult mă interesează să am o predictibilitate şi o stabilitate în venituri, dar şi în cheltuieli.

„Terenurile care înainte erau poate cele mai căutate, terenuri nisipoase, cu permeabilitate mai mare, acum fuge toată lumea de ele ca dracu de tămâie. Terenurile negre, argiloase, cu capacitate mai mare de a reţine apa, dau producţii acum.” 

Reporter: Cum vedeţi viitorul agriculturii? Mai ales pentru tinerii care acum intră mai adânc în afacerile familiilor.

Alexander Degianski: Viitorul agriculturii româneşti şi europene va fi unul al schimbărilor, al schimbărilor de mentalităţi, tehnologii şi culturi. Pentru că, dacă acum 20 de ani, în zona Lovrin, Grabaţ, Comloş, nimeni nu-şi punea problema că nu face producţii de la 10 tone de porumb în sus fără mari eforturi, iată că acum, după atâta secetă prelungită, se întâmplă să nu recolteze nimic în anumite zone. Şi terenurile care înainte erau poate cele mai căutate, terenuri nisipoase, cu permeabilitate mai mare, acum fuge toată lumea de ele ca dracu de tămâie. Terenurile negre, argiloase, cu capacitate mai mare de a reţine apa, dau producţii acum, pentru că aşa este firesc.

Iar în privinţa fermierilor tineri, desigur, cei care moştenesc o fermă ar trebui să înţeleagă valoarea terenului, a fermei şi a businessului. Chiar mai mult, ar trebui să înţeleagă cât de norocoşi sunt să moştenească aşa ceva, pentru că, la modul cel mai obiectiv vorbind, astăzi, acum, un absolvent, un tânăr care nu are nimic pe numele lui în afară de voinţa de a face agricultură, este aproape imposibil să ajungă la un nivel de performanţă. Au trecut anii în care terenul era disponibil, utilajele erau relativ simple şi ieftine, în care inputurile erau ieftine şi desfacerea era relativ stabilă. Acum să porneşti o fermă de familie, şi eu consider o fermă de familie care are doar agricultură mare, deci excludem zootehnia sau legumicultura, sau procesarea, strict cultură mare, trebuie să ai undeva la 150 de hectare ca să poţi să-ţi susţii familia. Iar ca să porneşti cu aşa ceva, ai nevoie de mulţi bani pentru utilaje, arendă, inputuri şi capital de lucru în general.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2025

Abonamente, AICI!

Agricover Credit IFN, unul dintre principalii finanțatori ai sectorului agricol din România, își consolidează prezența în Dobrogea prin deschiderea unui nou sediu, mai mare și mai modern, la Constanța, care îl înlocuiește pe cel inaugurat în 2016.

Regiunea Dobrogea este una dintre cele mai dinamice la nivel național, reprezentând 14% din totalul finanțărilor acordate de Agricover Credit IFN în primele șase luni din 2025, respectiv 536 milioane lei acordați fermierilor din Dobrogea, de cinci ori mai mult față de aceeași perioadă din 2016, anul deschiderii primei sucursale din Constanța.

De asemenea, portofoliul de clienți locali s-a dublat față de 2016, ajungând la 542 de fermieri în 2025. „Dobrogea este una dintre cele mai valoroase regiuni agricole ale României, unde performanța nu e doar un obiectiv, ci o realitate confirmată prin numeroase povești de succes. Noul sediu marchează un pas semnificativ pentru consolidarea prezenței noastre în Dobrogea și ne permite să fim și mai aproape de fermieri. Creștem astfel capacitatea de a răspunde rapid și eficient la nevoile lor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, director general Agricover Credit IFN.

În iunie 2025, rata creditelor neperformante înregistrată în regiunea Dobrogea a fost de doar 0,8%, sub media companiei de 3,2%. „Acest indicator arată soliditatea parteneriatului nostru cu fermierii dobrogeni și seriozitatea cu care aceștia își dezvoltă afacerile agricole”, a adăugat Serhan Hacisuleyman.

Compania intenționează să continue dezvoltarea în regiune, vizând nu doar cultura mare, ci și sectoarele specifice Dobrogei – zootehnie, legumicultură, pomicultură și viticultură.

Agricover Credit IFN are la nivel național o rețea de 12 sucursale regionale și deserveste peste 4.800 de fermieri, sprijinindu-i prin credite de capital de lucru, credite de investiții, scont și factoring.

Principala nevoie a fermierilor rămâne accesul la finanțare, într-un mod rapid și simplu, Agricover Credit IFN răspunzând acestei provocări atât prin produsele tradiționale, cât și prin inovații dedicate. Cardul Fermier este primul card de credit din România conceput special pentru fermierii mici și mijlocii, oferind finanțare rapidă și accesibilă direct la momentul oportun. În același timp, platforma digitală My Agricover, lansată anul trecut, aduce finanțarea la doar câteva click-uri distanță, simplificând procesul și punând controlul în mâinile fermierilor.

Aceste soluții completează gama de finanțări clasice și reflectă angajamentul Agricover Credit IFN de a aduce mai multă eficiență și flexibilitate în agricultură. Rezultatele confirmă această direcție: compania a înregistrat în primul semestru din 2025 un profit operațional de 61,5 milioane lei (+2,2% față de aceeași perioadă din 2024), o cotă de piață de 7,8% în finanțarea agriculturii și o expunere totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 14,3% față de primul trimestru al anului trecut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Maria Boldurescu din raionul Călărași, Republica Moldova, implementează cu succes proiectul „Colectarea și valorificarea apei pluviale pentru crearea grădinii Bee Paradise”, acesta câștigând locului trei la TalentA 2023, programul de granturi educaționale derulat de compania Corteva Agriscience.

Prin acest proiect de apicultură sustenabilă din comunitatea Călărași, Maria Boldurescu nu doar asigură surse de hrană pentru propriile stupine, ci contribuie și la productivitatea culturilor din regiune, sporind recoltele de fructe, legume și plante oleaginoase esențiale pentru fermierii locali.

În centrul „Bee Paradise” se află refacerea și extinderea bazei apicole, menită să diversifice sursele de hrană pentru albine și să asigure sustenabilitatea stupinelor pe tot parcursul anului prin crearea unei pepiniere de Evodia, arborele mierii, și integrarea de culturi melifere complementare. „Proiectul ne-a consolidat semnificativ reziliența împotriva condițiilor climatice nefavorabile, în special a secetei și a stresului termic, care se agravează de la an la an. Cu sprijinul financiar al Corteva am putut achiziționa un rezervor de 5 tone pentru colectarea apei de ploaie, care ne ajută să irigăm pepiniera de arbori meliferi”, explică Maria Boldurescu.

Privind spre viitor, ea își dorește să planteze arborii pe un teren dedicat, să asigure îngrijirea lor până la înflorire, apoi să transforme zona într-un spațiu multifuncțional: mutarea stupinelor la fața locului, însămânțarea de plante melifere între rândurile de arbori și, în cele din urmă, promovarea locului ca destinație de turism rural.

În plus, impactul pe termen lung pe care Maria îl urmărește depășește propria fermă, viziunea sa fiind profund ancorată în sustenabilitate: „Marea schimbare pe care vreau să o aduc este în mentalitatea oamenilor, prin încurajarea cultivării cât mai multor surse melifere. Astfel de acțiuni mici creează surse alternative de hrană pentru albine și reduc costurile de întreținere a stupinelor. Personal, am simțit puterea de a aduce o schimbare pozitivă datorită sprijinului Corteva”.

Prin conservarea apei, reducerea deșeurilor și adaptarea practicilor agricole la provocările climatice, proiectul se aliniază obiectivelor globale pentru o agricultură rezilientă. În același timp, demonstrează cum femeile din mediul rural pot transforma ideile în modele de afaceri cu impact real asupra comunității. „Femeile din agricultură muncesc astăzi cu perseverență și cu determinarea de a reuși, indiferent de obstacole. Cred că, valorificând oportunitățile și eficientizând munca noastră, putem crea beneficii pentru toată lumea. Am avut onoarea de a fi printre primele participante din Republica Moldova la programul TalentA. Cursurile bine structurate și coerente au reprezentat o experiență unică și valoroasă pentru mine, deoarece abia începem drumul nostru în agrobusiness”, spune Maria Boldurescu.

Sprijinirea femeilor în agricultură este o investiție în viitorul unor sisteme alimentare reziliente, incluzive și durabile. Cu această viziune, compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience susține noua generație de femei lideri prin inițiative precum TalentA, un program de granturi educaționale care, în ultimii cinci ani, a sprijinit deja peste 300 de femei din România și Republica Moldova.

Proiectele dezvoltate de participantele TalentA pe parcursul studiilor au ca scop sprijinirea comunităților locale în diverse moduri.

„Prin programul educațional TalentA am fost martori la transformări extraordinare pentru femeile care pornesc de la o simplă idee și o dezvoltă în proiecte cu un real impact social și de mediu. Fiecare participantă demonstrează cum cunoștințele combinate cu curajul pot schimba în bine comunitățile rurale. Corteva Agriscience va continua să fie alături de aceste femei, deoarece succesul lor consolidează nu doar fermele proprii, ci întregul sector agricol”, punctează Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) a lansat concursul „Spicul de Aur”, o competiție menită să recunoască excelența în producția de grâu și să promoveze fermierii performanți, alături de practicile agricole moderne și sustenabile.

Prima ediție a concursului „Spicul de Aur” a fost structurată pe trei regiuni ale țării, Moldova & Transilvania, Muntenia & Dobrogea și Oltenia & Câmpia de Vest, urmând ca cel mai performant dintre câștigătorii regionali să fie desemnat campion național.

La finalul competiției, trei ferme au fost premiate pentru rezultatele deosebite în producția de grâu:

• SC Costandache SRL – regiunea Muntenia & Dobrogea (județul Ialomița)

• SC Diosig SRL – regiunea Oltenia & Câmpia de Vest (județul Bihor)

• SC Evi Blossom SRL – regiunea Moldova & Transilvania (județul Iași)

Trofeul național „Spicul de Aur” a revenit societății Evi Blossom SRL, care a înregistrat o producție de 10.555 kg/ha, devenind astfel cea mai performantă fermă de grâu din România la această primă ediție. Ferma câștigătoare este din județul Iași, fiind administrată de Tiberiu Stan, fermier care deține funcția de vicepreședinte în cadrul Forumului APPR.

„Spicul de Aur nu este doar o competiție, ci un simbol al performanței, transparenței și al agriculturii moderne din România. Prin acest trofeu, Forumul APPR își propune să sprijine fermierii care obțin rezultate excepționale și să încurajeze practicile agricole sustenabile”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Forumul APPR va continua această inițiativă, transformând „Spicul de Aur” într-un reper anual al excelenței în agricultură, menit să inspire și să recompenseze fermierii din întreaga țară.

Regulamentul concursului „Spicul de Aur”

Reamintim că, Forumul APPR organizează de zece ani Congresul „De la fermieri pentru fermieri” în cadrul căruia sunt decernate trofeele „Porumbul de Aur”, o recunoaștere a excelenței în agricultură și a performanței fermierilor în anul precedent.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 27 august 2025, în ferma Agrisan din județul Buzău, la Vernești, a avut loc Field Seeds Academy, un eveniment organizat de compania Syngenta și dedicat culturii de porumb. Au fost 150 de participanți. Fermierilor li s-au prezentat soluțiile tehnologice și digitale Syngenta care vin în ajutorul lor pentru a-și optimiza producția la cultura de porumb.

Field Seeds Academy este o inițiativă prin care sunt aduse împreună practica din fermă, cunoștințele și partea de cercetare-dezvoltare Syngenta.

Platforma Field Seeds Academy a fost dezvoltată ca un centru de învățare în câmp pentru echipa Syngenta și fermieri, prin care compania pune la dispoziție și împărtășește cunoștințele și experiența acumulată în cadrul cercetărilor și experiențelor realizate în ultimii ani în țara noastră și nu numai.

Divizia de semințe Syngenta România investește în fiecare an sume importante pentru selecția hibrizilor, care răspund cel mai bine la condițiile pedoclimatice și tehnologice din țara noastră. Anual, Syngenta România realizează cercetări în loturi de testare cu diferiți hibrizi în peste 300 de ferme/locații.

Porumbul are un rol important în portofoliul de culturi de câmp Syngenta, subliniază Alexandru Lavu, Manager portofoliu semințe porumb și rapiță Syngenta România, adăugând: „Porumbul este mai mult decât o cultură, este o decizie strategică, iar Syngenta este partenerul care o susține de la sămânță până la recoltă”.

Informația, practica și schimbul de experiență determină decizii agronomice mai bune pentru fiecare fermă

În cadrul platformei Field Seeds Academy 2025, din ferma Agrisan de la Vernești – Buzău, au fost organizate patru ateliere de lucru, cu prezentări și demonstrații.

Atelier 1 – Tehnologie și biologie: momentul semănatului, calitatea semințelor, polenizare

În cadrul acestui atelier, fermierii au aflat în detaliu despre importanța momentului optim de semănat, influența calității semințelor asupra răsăririi și dezvoltării plantelor, precum și rolul polenizării în obținerea unor producții ridicate. Au fost prezentate date și rezultate din testări interne privind performanța hibrizilor în funcție de epoca de semănat.

• Semănatul timpuriu poate aduce beneficii semnificative în dezvoltarea plantelor și evitarea stresului termic la înflorit, care pot duce la o producție mai stabilă.

• Calitatea seminței este esențială pentru o cultură uniformă și viguroasă, dar mai important este reglajul adâncimii de semănat în funcție de masa a o mie de boabe, mărimea semințelor.

• O polenizare bună este direct corelată cu randamentul final.

Atelier 2 – Poziționare portofoliu și cultura a doua

Acest atelier a fost dedicat poziționării hibrizilor Syngenta în funcție de zonele de cultură (zonarea hibrizilor) și nevoile fermierilor, cu accent pe flexibilitatea portofoliului de a răspunde provocărilor climatice. A fost abordată tema privind oportunitatea culturii a doua la porumb, în funcție de hibridul ales și fereastra de recoltare.

• Alegerea hibridului potrivit trebuie să țină cont de zonă, sol și obiectivele fermei.

• Cultura a doua poate aduce un plus de eficiență economică, dacă este planificată corect.

• Portofoliul Syngenta oferă soluții adaptate pentru diverse scenarii și condiții agronomice.

Atelier 3 – CropEx: produse noi, eficiența utilizării azotului (NUE), densități de semănat, drone

Agricultorii prezenți au fost introduși în platforma CropEx, unde au fost prezentate produse noi din portofoliul Syngenta, inclusiv hibrizi cu eficiență ridicată în utilizarea azotului (NUE). Au fost discutate aspecte legate de recomandări privind densitatea de semănat în funcție de hibrid și condițiile de cultură. Utilizarea dronelor reprezintă un suport pentru monitorizarea culturii și în sprijinul aplicării de precizie.

Concluzii:

• Hibrizii cu eficiență ridicată de utilizare a azotului pot reduce costurile și impactul asupra mediului.

• Stabilirea densității corecte de semănat maximizează potențialul genetic al hibridului.

• Dronele pot eficientiza activitățile din fermă și pot ajuta la reducea pierderilor.

Atelier 4 – Soluții digitale: Interra^® Scan, Cropwise Operations

Atelierul digital le-a oferit fermierilor o privire practică asupra soluțiilor Syngenta pentru agricultura de precizie. Interra^® Scan este un instrument digital de ultimă generație de scanare și cartare a solului, Cropwise Operations este platforma de management digital al fermei.

Agricultura de precizie începe prin cunoașterea proprietăților solului, iar Interra^® Scan oferă informații esențiale despre caracterisiticile solului și rețeta personalizată de fertilizare.

Platforma Cropwise Operations îi ajută pe fermieri sa ia decizii bine informate, bazate pe date.

„Evenimentul organizat în cadrul platformei Field Seeds Academy de la Vernești a demonstrat încă o dată angajamentul Syngenta de a se afla #aproapedefermieri, de a aduce pe piață ultimele tehnologii pentru o agricultură sustenabilă, produse și soluții tehnologice, digitale și cunoștințe agronomice relevante. Prin cele patru ateliere de lucru organizate, fermierii participanți au avut ocazia să interacționeze direct cu echipa Syngenta, să pună întrebări și să primească răspunsuri și recomandări aplicate la provocările din câmp”, punctează Andrei Măruțescu, director Comunicare, Relații Publice și Proiecte de Sustenabilitate Syngenta România.

Informațiile aflate la evenimentul din câmpul fermei Agrisan îi pot ajuta pe fermieri să se adapteze mai ușor provocărilor din agricultura care e în continuă schimbare, pentru a rămâne performanți și competitivi.

Field Seeds Academy rămâne un univers de învățare și colaborare, unde informația, practica și schimbul de experiență se transformă în decizii agronomice mai bune pentru fiecare fermă. „Syngenta continuă să investească în cercetare, testare și inovație, pentru ca fiecare fermier să beneficieze la maximum de rezultatele științei și inovației, prin obținerea unor culturi sănătoase, de calitate și roditoare”, a conchis Andrei Măruțescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deputatul european Siegfried Mureșan transmite că Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene. Comisia Europeană a prezentat în luna iulie propunerea oficială pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

Organizațiile fermierilor din întreaga Uniune Europeană au tras semnale de alarmă susținând că fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară, sunt de părere fermierii.

„În calitate de negociator-șef al Parlamentului European, am spus clar că vom susține ferm noile priorități – apărarea și competitivitatea – dar nu în detrimentul coeziunii și agriculturii. Nu vom accepta un buget în care fermierii sau regiunile să fie puși în competiție pentru aceleași fonduri. Coeziunea și agricultura trebuie finanțate adecvat, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu rata inflației. Nu putem accepta o propunere care diluează abordarea europeană și transformă politica de coeziune într-un plan național gestionat centralizat. Agricultura și coeziunea nu se negociază. Rămân priorități clare ale Uniunii Europene – și așa trebuie să rămână și în buget”, subliniază eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Comasarea fondurilor dedicate agriculturii cu cele pentru coeziune sau cu orice alt fond ar fi o greșeală strategică majoră, pe care România nu își poate permite să o accepte. „Nu putem concura pe o piață unică având politici comerciale unitare, dar resurse fragmentate. Nu avem nevoie de 27 de versiuni naționale ale Politicii Agricole Comune, ci avem nevoie de o PAC puternică, unitară și echitabilă, în slujba fermierilor și a securității alimentare europene”, transmite Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

CITEȘTE ȘI: Agricultura României, viitor incert?

Viitorul agriculturii europene, dezbătut de COPA-COGECA și instituțiile UE, la Bruxelles

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) face un apel ferm către autorități: să renunțe la retorica de confruntare, să angajeze urgent specialiști cu experiență reală la un asemenea nivel și să adopte politici construite împreună cu mediul de afaceri romanesc, nu impotriva lui. Numai astfel va putea fi combătută eficient evaziunea fiscală, fără a sacrifica încrederea și parteneriatul dintre clienți și operatorii din ospitalitate.

În contextul în care a mărit TVA pentru HoReCa cu trei procente, făcând practic mai scumpă mâncarea cetățenilor și lăsând antreprenorii să încaseze ura propriilor concetățeni, ANAF a lansat recent o campanie prin care promite clienților masa gratuită în cazul în care nu primesc bon fiscal.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR), reprezentată de peste o mie de companii românești și 26.000 de angajați, nu a văzut în ultimii 15 ani vânzare fără bon fiscal și consideră această abordare o măsură superficială, care tratează întreaga Românie ca și cum s-ar fi întors 20 de ani în timp, care nu rezolvă problemele reale și care pune o presiune nejustificată asupra mediului de afaceri, în timp ce jignește, efectiv, populația.

„Susținem respectarea legii și aplicarea regulilor fiscale. Dar transformarea clienților în „inspectori” și tratarea antreprenorilor ca „suspecți permanenți” nu reprezintă o soluție. Este o atitudine punitivă, ce poate crea neîncredere și ostilitate acolo unde ar trebui să existe respect și colaborare”, subliniază Cătălin Mahu, vicepreședinte FPIOR.

Din partea antreprenorilor, FPIOR va înainta guvernului o serie de măsuri reale care pot salva situația bugetului.

„Amintim că România este o țară educată, nu una bananieră, cum îi plăcea presei să spună acum 20 de ani. Observăm cu stupoare că au adus pe ordinea de zi o non-problemă, o problemă demult rezolvată, ca și cum cetățenii noștri acum ar fi aflat că trebuie să primească bon fiscal. Nu înțeleg exact ce ascunde această nouă găselniță, dacă este vorba despre lipsa de informare la nivel decizional sau dacă intenția este de a jigni populația și de ne întoarce unii împotriva altora, dar îmi permit să spun că este pueril, iresponsabil și…întârziat 15-20 de ani acest proiect”, afirmă Călin Cozma, președinte executiv FPIOR.

Soluția este conlucrarea, nu confruntarea

Industria ospitalității traversează o perioadă extrem de dificilă: lipsa de forță de muncă, costuri în creștere exponențială și instabilitate economică. În loc să caute soluții reale și să ofere sprijin unui sector vital pentru economia națională și pentru imaginea României, autoritățile aleg să transmită mesaje care stigmatizează operatorii.

„Nu putem accepta ca HoReCa să fie pusă la zid prin campanii ce seamănă neîncredere între clienți și antreprenori. Respectarea regulilor fiscale este obligatorie, dar aceasta trebuie să fie însoțită de educație, sprijin și consultare, nu de măsuri populiste care compromit încrederea publicului. Soluțiile adevărate se găsesc doar prin colaborare loială între stat, industrie și consumatori”, precizează Corina Macri, vicepreședinte FPIOR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!