Agitație mare la acest început de an, mai ales pentru agricultura europeană, din care facem și noi parte. Fermierii, inclusiv din țara noastră, au protestat la Strasbourg față de acordul UE – Mercosur și de Comisia Europeană, ale cărei strategii par din ce în ce mai potrivnice agriculturii.

Ni se tot spune că economia Uniunii Europene, slăbită, are nevoie de acorduri de liber-schimb cu țări din America de Sud sau India, de pildă. Probabil că fermierii nu ar avea nimic împotriva unor astfel de acorduri dacă la Bruxelles s-ar gândi și niște măsuri de protecție pentru ei. Doar că ultimii ani au demonstrat că politicile agricole gândite de autoritățile europene sunt departe de a proteja agricultura. Un exemplu în acest sens este viitoarea PAC, cu mai puține mecanisme de sprijin pentru ferme și spațiul rural. Alt exemplu, eliminarea a sute de substanțe active pentru protecția plantelor fără a avea înlocuitori, obiectivele de mediu ale Comisiei Europene fiind considerate absurde. Prin urmare, o perioadă complicată.

Despre România, ce să vorbim?! Buget încă n-avem pentru 2026, de bani la trezorerie nici nu poate fi vorba. Iar industria românească de orice fel… oricât am căuta-o, n-am găsi-o.

Ce poate aduce României acordul Mercosur? Să spună cei care se pricep. Eu știu că o țară care nu-și produce hrana e sortită sărăciei. Așadar, cu sau fără Mercosur, noi, românii, tot rupți în… buzunare rămânem. Pentru că, să nu uităm, niciun politician român nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar sau ale oricărui sector din economia autohtonă.

Referitor la acordul UE – Mercosur, e mult de documentat și de scris. Las mai jos două opinii scurte, pro și contra, un fermier și un politician, ambii cunoscuți, cu voci puternice în lumea agricolă românească.

Alexander Degianski, fermier: „Vă mai aduceți aminte că înainte de isteria COVID toată lumea desconsidera medicii, la televizor se prezentau zilnic doar știri negative, orice caz de corupție, oricât de mic, era hipermediatizat și generalizat și pentru restul medicilor? Eu îmi aduc aminte! Și îmi mai aduc aminte că în câteva zile de când a început toată nebunia lockdownului, brusc, medicii nu mai erau lepre sau hoți, ci au devenit „eroii în alb”, toate televiziunile prezentau efortul medicilor și al asistentelor, se prezentau portrete și viețile lor.

Acum, mai mult ca oricând, o parte a societății și a presei prezintă în cel mai denigrant mod posibil fermierii, cu apelative ca „milogi, agresivi, putiniști”, „proști și necompetitivi” etc.

Pe toate le pot înțelege până într-un punct, e normal ca unii să nu aibă capacitatea mentală să înțeleagă complexitatea agriculturii, alții să creadă că rigorile, siguranța și calitatea produselor din agricultura europeană sunt aceleași cu cele din Brazilia, SUA, Ucraina, Rusia, India, China și că dacă cumperi un kilogram de pui la jumătate de preț din Brazilia e același pui cu cel produs în Europa.

Ceea ce nu pot înțelege eu este cum se poate ca fix acum, când „ceasul apocalipsei” e mai aproape decât oricând în istorie, de miezul nopții, se pot gândi unii că ar fi momentul unei crize în agricultura europeană, că ar fi bun momentul ca mare parte din fermierii europeni să fie în pragul falimentului, doar pentru că avem un tratat care, teoretic, ne va aduce mâncare mai ieftină, nicidecum mai sigură. 

Spre deosebire de cazul medicilor, în cazul agriculturii, cuvintele de mulțumire și recatalogare a fermierilor ca „eroi cu pământ sub unghii” nu vor putea reporni un sector aflat în pragul colapsului, iar deopotrivă pentru cei care acum critică sau susțin fermierii, nu le va pune mâncare pe masă. De luat aminte că toată mâncarea de pe masa UE e pusă de doar 2% din populație, procent ce reprezintă persoanele care lucrează în sectorul agricol al Uniunii Europene.

În cazul unei nebunii mondiale, nu cred că tratatele ne vor ține de foame!”.

Daniel Buda, europarlamentar: „Nu putem construi o agricultură puternică pe ruinele unei economii slăbite. Nu putem vorbi despre protejarea fermierilor într-o Europă care nu mai produce, nu mai exportă și nu mai este competitivă. Într-o Europă care își pierde capacitatea de a-și susține industria într-o competiție globală tot mai dură cu China și cu alte mari economii.

De unde vom mai plăti subvențiile? Din ce resurse vom mai susține fermierii? Acordul Mercosur nu este doar despre agricultură. Este despre viitorul sistemului economic european.

Vreau să spun un singur lucru: pentru o agricultură europeană puternică, avem nevoie de o economie europeană puternică.

Susțin fermierii de 11 ani. Am făcut-o constant, consecvent, și oricine poate confirma acest lucru.

Dar astăzi suntem obligați să privim dincolo de ceea ce sună bine pe termen scurt și să facem ceea ce este necesar pe termen lung, pentru ca Europa să mai poată avea agricultură, fermieri și subvenții nu doar anul viitor, ci și peste 10 sau 20 de ani”.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Compania Corteva Agriscience sprijină femeile fermier din România și Republica Moldova prin furnizarea de cunoștințe agronomice care se traduc în oportunități economice reale, afaceri mai puternice și dezvoltare durabilă pentru comunitățile rurale. În cadrul celei de-a șasea serii a Programului TalentA, lansată în octombrie 2025, fondul de granturi este de 15.000 de dolari. Această sumă va fi distribuită câștigătoarelor în baza deciziei unui consiliu de experți. Câștigătoarele vor fi anunțate în martie 2026.

În cadrul programului educațional TalentA 2025-2026, participantele învață tehnici agronomice moderne, practici sustenabile de producție, precum și despre inovațiile agricole de ultimă generație. „Prin 16 ore de instruire tehnică dedicată, susținute de cinci experți Corteva, femeile fermier au explorat metode agronomice orientate către sustenabilitate și au învățat cum semințele Pioneer^® de înaltă calitate, adaptate condițiilor climatice, pot asigura producții sănătoase și durabile, în timp ce soluțiile inovatoare Corteva de protecția culturilor și produsele biologice sporesc eficiența atât în culturile principale, cât și în cele de nișă”, arată Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova. Pregătirea agronomică, combinată cu un program complex de instruire în managementul afacerii, oferă femeilor fermier o bază educațională solidă pentru a consolida reziliența comunităților rurale și pentru a susține viitorul producției alimentare sustenabile în regiune.

„Cursurile de agribusiness din programul TalentA au fost o sursă de cunoaștere practică și inovație pe care o pot aplica imediat în ferma mea. Informațiile despre cultura rapiței și noile soluții, precum tratamentul insecticid Laser™ 240 SC, mi-au oferit modalități concrete de a-mi proteja culturile și de a preveni pierderile. Acest tip de know‑how agronomic este exact ceea ce au nevoie fermierii pentru a lua decizii rapide, bine informate și pentru a dezvolta o afacere sustenabilă. Specialiștii Corteva m‑au ajutat să înțeleg mai bine tehnologiile moderne și să le aplic eficient în activitatea mea de zi cu zi”, a precizat Elena‑Roxana Andrișoaia, proprietara fermei Crynis NC Com din județul Neamț.

Ecaterina Vasilachi, Pom Fructprod din raionul Anenii Noi - Republica Moldova, participantă la cea de‑a șasea ediție a programului TalentA a subliniat: „Am găsit extrem de valoroase sesiunile dedicate viticulturii și pomiculturii, deoarece informațiile pot fi aplicate imediat în livada mea de cireș, vișin și prun. Soluțiile moderne de protecție a plantelor prezentate de Corteva, în special cele orientate către practici prietenoase cu mediul, mi‑au oferit o viziune clară despre cum pot trata culturile eficient, menținând în același timp calitatea și reducând impactul asupra mediului. TalentA m‑a introdus și într‑o comunitate de femei în agricultură, unde schimbăm liber idei, sfaturi și experiențe reale. Această combinație de expertiză și sprijin între colegi este esențială pentru consolidarea afacerii mele și pentru a‑i asigura o creștere sustenabilă”.

Lansat de Corteva Agriscience în 2019 în Spania, programul internațional TalentA se desfășoară în România din 2020, având compania Starperformining ca partener strategic local în dezvoltarea și implementarea sa. Peste 1.200 de femei fermier din întreaga lume au participat la program, dintre care peste 350 doar din România și Republica Moldova. După finalizarea instruirii, participantele intră într‑o competiție pentru granturi oferite de Corteva Agriscience, destinate sprijinirii procesării produselor agricole și stimulării producției alimentare locale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că au început înscrierile în Programul de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate – ediția 2026, destinat sprijinirii producătorilor agricoli din sectorul legumicol.

Cultivatorii de legume pot depune cererile de înscriere până la data de 15 aprilie 2026, la Direcțiile Agricole Județene.

Sprijinul financiar este în valoare de 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 m² cultivați cu legume în spații protejate, fiind acordat sub formă de ajutor de minimis.

Programul se adresează producătorilor care cultivă legume în sere și solarii, precum ardei gras și/sau lung și/sau gogoșar și/sau iute, castraveți, ceapă verde, fasole păstăi, salată, spanac, tomate, varză, vinete.

Fermierii trebuie să respecte condițiile de eligibilitate și calendarul de valorificare stabilite prin actele normative în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic PAC 2023–2027, din cadrul Ministerulu Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 106/2024, care stabilește cadrul național de implementare a plăților directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Proiectul de act normativ, aflat în dezbatere publică pe pagina de internet a MADR, urmărește simplificarea accesului fermierilor la plăți, clarificarea unor definiții esențiale și adaptarea ecoschemelor la realitățile din teren, în conformitate cu cele mai recente modificări ale Planului Strategic PAC 2023–2027.

Printre principalele modificări se numără:

• Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată pentru campania 2026;

• Clarificarea noțiunilor privind activitatea agricolă, terenul pârloagă și culturile permanente;

• Simplificarea condițiilor pentru definirea „fermierului activ”;

• Revizuirea mai multor ecoscheme, în vederea reducerii sarcinii administrative și extinderii accesului fermierilor la sprijin, inclusiv pentru fermele mici și pentru cei fără animale;

• Actualizarea regulilor privind sprijinul cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, precum și extinderea listei culturilor eligibile în sectorul fructelor.

De reținut că, în anul 2026, Cererile de Plată se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 16 martie - 5 iunie. Pentru a evita orice penalitate sau risc de neeligibilitate, fermierii trebuie să respecte acest interval.

De asemenea, suprafața minimă eligibilă a exploatației trebuie să fie de cel puțin un hectar, iar suprafața fiecărei parcele agricole trebuie să fie de cel puțin 0,3 hectare.

Pentru sere și solarii, suprafața minimă eligibilă este de cel puțin 0,03 hectare, iar pentru culturile permanente, parcela minimă eligibilă este de cel puțin 0,1 hectare.

Important pentru beneficiarii subvențiilor gestionate de APIA:

• Dovada utilizării terenului: Toate documentele justificative (contracte de arendă, proprietate, adeverințe de la Registrul Agricol) trebuie să fie valabile și conforme cu realitatea din teren;

• Sectorul Zootehnic: Înainte de a depune cererea, fermierii trebuie să se asigure că datele din Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) sunt actualizate;

• Pajiști permanente: Fermierii trebuie să fie atenți să nu uite de obligația privind încărcătura minimă de animale sau efectuarea activității agricole minime.

„Ne propunem reguli mai clare, mai simple și mai ușor de aplicat, astfel încât sprijinul european să ajungă efectiv la fermieri. Ajustările propuse vin din dialogul cu mediul agricol și din nevoia de a adapta politicile europene la realitățile din fermele românești”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de ordin se află în transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul MADR, la secțiunea „Transparență decizională”, subsecțiunea „Proiecte de acte normative”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sectorul pomicol din România, grav afectat în ultimii ani de evenimente climatice catastrofale, acuză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de utilizarea abuzivă a sprijinului financiar de urgență în valoare de 11,5 milioane euro, acordat de Comisia Europeană pentru speciile pomicole afectate de înghețul din 2025, cu pierderi care ajung la 100% din valoarea totală.

„Ministerul Agriculturii încalcă regulamentul european care prevede acordarea acestor despăgubiri, ignorând în mod evident Comisia Europeană și acordând despăgubiri speciilor pomicole care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de Comisie. Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit semnificativ la fructele sâmburoase și importăm masiv, ceea ce duce la creșteri bruște ale prețurilor fructelor la raft, statul român, prin Ministerul Agriculturii, subminează producătorii autohtoni care ar trebui să asigure securitatea alimentară în acest segment și cărora le-a fost destinat în mod specific acest sprijin european de urgență”, se precizează în comunicatul de presă semnat de OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO.

Organizația Interprofesională Națională ProdCom Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli Fruleg-RO anunță că vor sesiza Parchetul Public European, cu sediul la Luxemburg, privind redirecționarea intenționată a fondurilor europene.

În prezent, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este postat în consultare publică un proiect de HG privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025. Conform Comisiei Europene, prioritari la plată sunt pomicultorii care au avut pierderile cele mai mari. Însă, potrivit proiectului de act normat al MADR, specii care au avut mai puțin de suferit sunt și ele „prioritare” la banii europeni, când ar putea fi despăgubite din bugetul național, mai ales că există posibilitatea suplimentării ajutoarelor europene până la 200%. Toate celelalte țări care au primit sprijinul de urgență de la UE, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia, au despăgubit din bani europeni fermele care nu au ajuns în piață cu fructe, fermele care au avut pierderi mari, iar restul producătorilor au primit ajutoare de stat în funcție de gradul de afectare al plantațiilor. De reținut că, anul trecut în România nu au existat, de pildă, caise, iar cireșele s-au făcut ici-colo.

Potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO, prin proiectul de HG privind acordarea sprijinului financiar de urgență în sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025, autoritățile din România aleg să schimbe destinația grantului european, utilizând cu intentie fondurile în afara domeniului de aplicare stabilit de regulamentul european, în detrimentul fermierilor grav afectați cărora Comisia Europeană le-a acordat sprijinul în mod expres.

„Comisia Europeană a comunicat oficial că sprijinul poate fi utilizat exclusiv pentru sectoarele și culturile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061, iar cheltuielile suplimentare incluse în proiectul de HG sunt neeligibile și nu vor fi decontate din fonduri europene. Cu toate acestea, proiectul de Hotărâre de Guvern menține aceste prevederi, asumând în mod deliberat un conflict juridic cu instituția care a acordat sprijinul. În aceste condiții, adoptarea actului normativ în forma actuală va avea ca efect direct prejudicierea fermierilor eligibili, blocarea fondurilor europene și declanșarea unui litigiu previzibil, cu impact financiar și reputațional major pentru statul român”, se arată în adresa transmisă luni, 2 februarie 2026, către Guvernul României de cele două organizații menționate mai sus, care, având în vedere implicațiile juridice, financiare și de credibilitate europeană pentru țara noastră, doresc modificarea actului normativ așa încât sprijinul european de urgență să poată fi acordat pomicultorilor cărora le este dedicat integral și efectiv până la termenul limită prevăzut de regulament, respectiv 30 aprilie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin platforma FITS, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) organizează cursuri de instruire și certificare, necesare pentru a lucra corect, legal și în siguranță în domeniul protecției plantelor.

Cursurile organizate de ANF sunt obligatorii pentru cei care aplică, comercializează, distribuie produse de protecție a plantelor sau oferă consiliere tehnică fermierilor, în conformitate cu OUG nr. 34/2012 privind utilizarea durabilă a pesticidelor. La final, participanții obțin certificatul cerut de legislația europeană și națională, condiție esențială pentru a lucra corect, legal și în siguranță.

Structura cursului este gândită astfel încât să acopere atât formarea inițială, cât și actualizarea periodică a cunoștințelor, respectiv instruire inițială pentru dobândirea cunoștințelor necesare utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor; instruire suplimentară o dată la cinci ani, pentru reînnoirea certificatului de formare profesională.

Costul unui curs este de 193 lei de persoană, iar durata este de trei zile de pregătire și o zi de evaluare, cu test grilă, promovarea făcându-se cu minimum 70 de puncte din 100.

Potrivit ANF, prin aceste cursuri, participanții înțeleg mai bine legislația actuală și responsabilitățile legate de utilizarea produselor de protecție a plantelor; își actualizează informațiile privind siguranța operatorilor, protecția mediului și a consumatorilor; află detalii clare despre documente, trasabilitate, condiții de depozitare și utilizare. De asemenea, își consolidează baza tehnică pentru decizii mai bune în fermă.

Cei interesați se pot înscrie aici: https://fits.anfdf.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise, Sindicatul Fermierilor Patrioți solicită autorităților noastre excluderea sectorului agricol din iTA - acordul comercial interimar.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul deciziilor europene privind acordul UE - Mercosur și, în mod particular, al posibilității aplicării sale provizorii prin acordul comercial interimar (Interim Trade Agreement – iTA). Obiectul solicitării noastre este unul precis și limitat: excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar și din orice formă de aplicare provizorie a acordului UE – Mercosur”, precizează Sindicatul Fermierilor Patrioți, care-și argumentează solicitările după cum veți vedea mai jos.

Aplicarea provizorie este o opțiune politică, nu este o obligație juridică. „În dreptul Uniunii Europene, aplicarea provizorie a acordurilor comerciale este o decizie discreționară a Consiliului, limitată la domeniile aflate în competența exclusivă a UE. Tratatele nu impun aplicarea automată și integrală a tuturor capitolelor eligibile. Prin urmare, Consiliul poate decide în mod legitim ca anumite sectoare să fie excluse din aplicarea provizorie, atunci când acestea prezintă: riscuri economice disproporționate; impact social major; sensibilitate politică ridicată. Agricultura îndeplinește cumulativ toate aceste criterii.”

Agricultura produce efecte structurale, ireversibile în faza provizorie. Spre deosebire de alte sectoare economice, agricultura nu dispune de mecanisme rapide de ajustare. Aplicarea provizorie a concesiilor agricole generează: presiune imediată asupra prețurilor la poarta fermei; pierdere accelerată a cotei de piață pentru producătorii locali; falimente și efecte sociale în mediul rural. „Aceste efecte apar înainte ca statele membre să fi ratificat acordul și sunt dificil sau imposibil de corectat ulterior, chiar dacă acordul final ar fi modificat sau respins”, se menționează în scrisoarea deschisă a Sindicatului Fermierilor Patrioți.  

Precedentul CETA demonstrează riscul „provizoriului prelungit”. Experiența acordului UE - Canada (CETA) arată că aplicarea provizorie poate dura ani de zile. În acest interval, efectele comerciale sunt depline, iar marja de intervenție politică a statelor membre este minimă. „Repetarea acestui model în cazul Mercosur, într-un sector mult mai sensibil precum agricultura, ar amplifica riscurile economice și sociale.”

Contextul juridic impune prudență. „Decizia Parlamentului European de a solicita un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea acordului UE -Mercosur cu tratatele UE indică existența unor îndoieli juridice serioase. Aplicarea provizorie a capitolelor agricole înainte de clarificarea acestui cadru subminează principiul cooperării loiale între instituțiile UE; reduce legitimitatea democratică a acordului și, totodată expune statele membre la efecte ireversibile în lipsa certitudinii juridice.”

Mecanismele de salvgardare nu oferă protecție efectivă în faza provizorie. Instrumentele de salvgardare prevăzute în acorduri comerciale sunt reactive, nu preventive; lente în raport cu dinamica pieței agricole și dificil de activat politic în faza de aplicare provizorie. „Protecția reală a fermierilor nu poate fi construită pe mecanisme post-impact, ci pe prevenirea expunerii premature.”

Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți, subliniază: „Solicitarea noastră este proporțională și temporară. Nu solicităm excluderea definitivă a agriculturii din acordul UE – Mercosur, ci solicităm excluderea sectorului agricol din iTA și din aplicarea provizorie, menținerea agriculturii pentru faza de ratificare completă, precum și includerea ulterioară doar în condițiile unor garanții funcționale și verificabile. Această abordare este proporțională, reversibilă și compatibilă cu dreptul UE și cu practica instituțională”.

Florin Platon, vicepreședintele Sindicatului Fermierilor, conchide: „Solicităm autorităților să susțină oficial, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar (iTA) și să comunice public această poziție. Considerăm că protejarea agriculturii în faza provizorie este o condiție esențială pentru stabilitatea economică, socială și politică a României și pentru legitimitatea pe termen lung a oricărui acord comercial”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” îi solicită ministrului Agriculturii majorarea cu 1 euro/mp a sprijinului acordat cultivatorilor de legume în spații protejate. Astfel, valoarea totală a sprijinului pentru anul 2026 să ajungă la 2,5 euro/mp. De asemenea, Uniunea dorește o întâlnire de urgență la MADR, pentru a-și prezenta și argumenta solicitările.

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” arată problemele și situațiile care generează nevoia de majorare a subvenției pentru producătorii de legume în spații protejate:

1. Creșterea prețului la energia electrică cu minimum de 70% începând cu luna iunie 2025;

2. Creșterea cu procente cu prinse între 70% și 300% a impozitelor pe terenurile agricole, clădiri, case, mașini și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2026 .

3. Creșterea prețului la inputuri, cu procente cuprinse între 20% și 35% față de aceeași perioadă a anului trecut;

4. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajatorii care activează în domeniul agricol;

5. Lipsa acută a forței de muncă și creșterea onorariului zilnic oferit zilierilor, de la 100 - 120 lei/zi în 2024 la 170 - 250 lei/zi în 2025/2026;

6. Preconizata eliminare a facilităților fiscale pentru cooperativele agricole;

7. Creșterea prețului la combustibilul solid, cu procente cuprinse între 25% și 45% față de anul 2025;

8. Introducerea din acest an a taxei pe carbon pentru îngrășămintele chimice folosite în procesul de nutriție a plantelor, situație care va genera costuri suplimentare pentru fermieri, de 200 - 500 euro/tonă, adică minimum 30% față de anul 2025;

9. Creșterea prețurilor cu minimum 20% la RCA pentru mașini și utilaje pe anul 2026;

10. Plata obligatorie de minimum 2.600 lei/an, începând cu luna octombrie 2025, pentru contribuția la Sistemul de Asigurări de Sănătate;

11. Impactul acordului UE - Mercosur.

12. Noua Politică Agricolă Comună 2028 - 2032 etc.

„Toate acestea și multe altele vor genera costuri de producție și cheltuieli suplimentare față de anul 2025, cu procente minime cuprinse între 35% - 45% și maxime de 60% - 70%. Pentru a evita abandonarea fermelor legumicole, falimentarea acestora, exodul tinerilor și a locuitorilor din spațiul rural românesc la muncă în străinătate, precum și pentru a dezvolta și consolida poziția fermelor de familie, a gospodăriilor țărănești, a fermelor medii și de mici dimensiuni, cât și pentru repopularea satelor românești, avem nevoie ca ministrul Agriculturii să ne susțină solicitările în cadrul MADR, în fața președintelui României, premierului țării și a celor două Comisii de Agricultură din Senat și Camera Deputaților”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO, lider în distribuția utilajelor și serviciilor pentru industria agricolă, cu 30 de ani de parteneriat cu John Deere și prezență în România, Croația și Turcia, anunță încheierea achiziției REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik, un distribuitor consacrat care operează în regiunile de nord și est ale Germaniei. Ambele companii au în spate decenii de experiență John Deere în cele 17 locații și se numără printre cei mai importanți dealeri John Deere din Germania.

Prin această achiziție de referință, IPSO își continuă drumul către viziunea sa de a dezvolta „agricultura de mâine” prin furnizarea de soluții integrate fermierilor, relevându-și în același timp poziția de una din cele mai mari organizații de dealeri John Deere din Europa, cu peste 1.100 de angajați care lucrează în peste 45 de locații din cinci țări.

Arnaud Van Strien, Chief Executive Officer al IPSO, a declarat: „Această achiziție reprezintă o referință în strategia noastră de creștere, poziționând IPSO ca un jucător european pe piața de mașini agricole. Împreună vom continua să dezvoltăm companiile în slujba clienților și partenerilor noștri. Acest pas important vine cu responsabilități suplimentare: să reprezentăm referința pe piața noastră în ceea ce privește performanța comercială și serviciile pentru clienți. Asigurarea satisfacției, eficienței și profitabilității fermierilor rămâne misiunea noastră principală”.

IPSO l-a numit pe Dirk Hassel în funcția de director general al operațiunilor din Germania. Dirk Hassel este recunoscut pentru expertiza sa în managementul rețelelor de dealeri, vânzări de echipamente și servicii post-vânzare, precum și pentru capacitatea de a naviga procese complexe de schimbare, cum ar fi integrările post-fuziune și transformările organizaționale. „Viziunea sa strategică și abordarea practică sunt competențe care se potrivesc perfect culturii și ambițiilor IPSO și vor fi cruciale în consolidarea IPSO ca pilon de bază al operațiunilor noastre din Germania”, a subliniat Arnaud Van Strien.

Sven Seibt, John Deere Dealer Development Manager Germania, a completat: „Prin extinderea teritoriului, IPSO își poate augmenta prezența profesională pe piață în această nouă regiune pentru a răspunde cerințelor în creștere ale clienților în materie de noi tehnologii, valorificând sinergii suplimentare și îmbunătățind în continuare profesionalizarea și specializarea în cadrul companiei. De asemenea, dorim să le mulțumim partenerilor noștri de distribuție de lungă durată, REBO Landmaschinen GmbH și B+S Landtechnik GmbH, pentru angajamentul lor remarcabil și colaborarea de succes”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) de la Bruxelles, din 26 ianuarie 2026, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a susținut poziția României privind necesitatea protejării fermierilor europeni în contextul aplicării Mecanismului de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM), cu impact direct asupra prețurilor la îngrășăminte.

România a sprijinit propunerea Austriei referitoare la suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și extinderea acestei suspendări pentru toate tipurile de fertilizanți utilizați în agricultură, nu doar pentru amoniac și uree, având în vedere creșterea semnificativă a costurilor de producție și pierderea de competitivitate a fermierilor europeni.

Ministrul Florin Barbu a subliniat că politicile climatice trebuie să fie însoțite de măsuri concrete de sprijin, astfel încât tranziția verde să nu se transforme într-o povară insuportabilă pentru agricultori și pentru securitatea alimentară a Uniunii Europene.

„Fermierii nu pot fi puși în situația de a plăti singuri costul tranziției verzi. Creșterea prețurilor la îngrășăminte, generată de aplicarea CBAM, lovește direct în competitivitatea agriculturii europene și, implicit, în siguranța alimentară. România susține o abordare echilibrată, protecția mediului trebuie să meargă mână în mână cu protecția fermierilor și cu menținerea capacității de producție în Uniunea Europeană”, a declarat Florin Barbu.

În acest context, România a solicitat identificarea unor mecanisme europene de compensare și sprijin, care să permită fermierilor să facă față creșterii costurilor și să continue investițiile necesare pentru modernizarea și decarbonizarea agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!