Revista Fermierului - REVISTA FERMIERULUI
Revista Fermierului

Revista Fermierului

Precipitațiile căzute în ultima perioadă alternează volumetric de la o podgorie la alta și chiar de la un trup viticol la altul, înregistrându-se valori de: 1-8 mm în Miniș, 4-6 mm în Odobești, 7-12 mm în Panciu, 37-46 mm în Huși, 27-38 mm în Iași, 20 mm în Cotnari, 16 mm în Sâmburești, 30 mm în Drăgășani, 11-23 mm în Jidvei, 21 mm în Mediaș, 23 mm în Oprișor, 5-20 mm în Dobrogea, precipitații înregistrate până la data de 4 mai 2020. Deja putem spune că am trecut în etapa „validării regulii de 30” pentru infecțiile primare ale manei la vița-de-vie, având îndepliniți cei trei factori: 10 mm de precipitații, minimum 10 cm dimensiunea lăstarului și peste 10°C - temperatura aerului dimineața.

Studiind prognozele meteo pentru următoarele zile, în care vom avea temperaturi între 10°C și 25°C, am calculat perioada de incubație și rezultă variații între 7-14 zile (în funcție de temperatura înregistrată în podgorii). Din acest motiv, tragem un semnal de alarmă pentru focusarea noastră în monitorizarea temeinică a plantațiilor, în depistarea simptomelor de pe aparatul vegetativ.

Simptomele manei pe frunză se recunosc prin: evidențierea pe partea superioară a unor pete de decolorare nedelimitate distinct, având aspect uleios și o mai mare transparență decât restul frunzei; „pete undelemnii” sau uneori deformări în interiorul frunzei, „urme de degete”.

După perioada de incubație, mai sus relatată, în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzei apare un puf albicios, catifelat, format din conidioforii cu conidiile ciupercii. Când condițiile sunt deosebit de prielnice, fructificațiile ciupercii pot apărea fără să mai fie precedate de pata undelemnie, astfel încât putem regăsi sporulații direct pe ciorchine.

Prin urmare, recomandăm aplicarea preventivă a produselor pentru combaterea manei.

Mai jos, regăsiți schema de tratamente corespunzătoare fiecărei perioade de vegetație (BBCH), în care vă propunem și produse pentru combaterea făinării (Uncinula necator), dar și a moliei strugurilor (Lobesia botrana).

 

Fenofaza de creștere

Agentul patogen

Substanța activă

Denumire produs

Doza recomandată

T1

BBCH 12-13

 A doua/treia frunzuliță vizibilă

Făinare

350 g/l meptildinocap

Karathane™ Gold 350 EC

0,5 l/ha

 T2

 

BBCH 53

Inflorescențele s-au dezvoltat, dar butonii floriferi sunt încă compacți

 

Mană

Făinare

Molie G1

 

mancozeb 80%

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane™ M-45

Karathane™ Gold 350 EC

Laser™ 240 SC

2,0 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

T3

BBCH 60

Prima floare înflorește, iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet 

20% proquinazid

Zorvec™ Zelavin® Bria

Talendo®

0,2l/ha+1,25 kg/ha

0,225 l/ha

 

T4

BBCH 69

 Sfârșitul înfloritului, toate florile au capișoanele/corola căzute și se observă cele 5 stamine libere

Mană

Făinare

 

oxathiapiprolin 10%+folpet

240g/l myclobutanil

350 g/l meptildinocap

 

Zorvec™ Zelavin® Bria

 

Systhane™ Forte și Karathane™ Gold 350 EC

0,2 l/ha+1,25 kg/ha

 

0,2 l/ha

0,5 l/ha

 

T5

 BBCH 73

 Dezvoltarea boabelor, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui

Mană

Făinare

Molie G2

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

20% proquinazid

240 g/l spinosad

Equation® Pro

Talendo®

Laser™ 240 SC

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

0,2 l/h

 

T6

 BBCH 77

Compactarea ciorchinelui, boabele și-au mărit dimensiunea/70% din mărimea finală și încep să se atingă între ele 

Mană

 

Făinare

4,8% cimoxanil + 48% folpet

240g/l miclobutanil

Curzate® F

 

Systhane™ Forte

2,5 l/ha

 

0,2 l/ha

 

T7

 BBCH 81

Începutul coacerii boabelor - la soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea, iar compactarea boabelor crește

Mană

 

Făinare

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

 

20% proquinazid

Eqation® Pro

 

 

Talendo®

0,4 kg/ha

 

 

0,225 l/ha

 

T8

 BBCH 85

Struguri în pârgă, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielița colorată, boabele s-au colorat în totalitate. Boabele sunt moi la atingere

Mană

 

 

 

Făinare

 

 

Molie G3

75% mancozeb

 

 

 

350 g/l meptildinocap

 

 

240 g/l spinosad

Dithane Neotec 75 WG

 

 

Karathane™ Gold 350 EC

 

 

 Laser™ 240 SC

2 kg/ha

 

 

0,5 l/ha

 

 

 

0,2 l/ha

Articol redactat de echipa dedicată culturilor speciale – Corteva Agriscience

(ALFRED ȘTEFAN, ALEXANDRU STAICU, GEORGE ANDRON, ARPAD JAKAB)

Luni, 04 Mai 2020 12:09

Înroșirea frunzelor de porumb

De ce se colorează porumbul în roșu? Trebuie ca fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșietice sau nu? Depinde de cauzele care provoacă fenomenul! Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diferiților factori (meteorologici, antropici, chimici etc.), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fază de sevraj a porumbului) și, ca prin minune, în faza de 6 frunze această colorație să dispară.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și a nuanțelor date de unghiurile de incidență a luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile. Cercetările efectuate de echipa Corteva Agriscience arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor. Hibrizii care genetic dețin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roșu sau nu.

Cauze care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb

Porumbul violaceu nu este o „invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă „cu succes” pe forme de porumb sălbatic ce cresc în zonele montane răcoroase din Peru și Mexic. Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact opt la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care dețin același număr de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel, există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care face fotosinteză și dă randamente foarte bune, chiar dacă e roșie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu. Diferența dintre varianta colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic.

În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți ca multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb deține cinci din cele opt gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte trei gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi.

Atunci când acești hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depășesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea „perioadă de sevraj”, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol și resturi vegetale, cu siguranță, hibrizii ce dețin toate cele opt gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze. Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri, aceasta este determinată de alți factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt segment de gene este răspunzător.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu există nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe.

Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regulă general valabilă în lumea vie. Cercetările specialiștilor Corteva arată că, atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care rămân verzi, atunci când au fost expuși la frig au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior, unde se găsește clorofilă.

Carența în fosfor (P) este o altă cauză care poate provoca fenomenul de înroșire a frunzelor de porumb.

După cum bine știți, carența în P se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor. Bineînțeles, în aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de P disponibil (din soluția solului), însă mare atenție, pentru că cea mai mare parte a P din sol este sub formă „blocată”, inaccesibil plantelor, dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficit de fosfor?

  • Dacă colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă, cauza este, cel mai probabil, determinată genetic.
  • Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, acest fapt indică, de obicei, o carență în P.
  • Carența în P este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de 6 frunze.
  • Solurile reci, cu textură grea, se încălzesc mai greu și atunci plantele suferă, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezentând o altă cauză a apariției colorației violacee.
  • Sistemul de lucrări pe solurile lucrate e în minimum tillage, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.
  • Utilizarea necorespunzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special a celor cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) va induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Productivitatea nu e influențată de colorația violacee

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

În momentul de față, Corteva Agriscience are cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

În portofoliul Corteva Agriscience se găsesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele opt gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezintă acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare după faza de 6 frunze foarte rapid, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă.

Nu uitati ca temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă. Recomandarea ar fi ca atunci când alegeți un hibrid să consultați un reprezentant Corteva din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. Spre exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu.

Pentru semănatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, recomandăm și P9074 – FAO 300, P8834 – FAO 310, P9610 – FAO 330, P9415 – FAO 340, P9757 – FAO 370, PR37N01 – FAO370 sau P0412 – FAO480.

MIHAI VALENTIN, CATEGORY MARKETING MANAGER CORN & SOYBEAN CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & MOLDOVA

Miercuri, 29 Aprilie 2020 18:44

Principalii dăunători în cultura de porumb

Tanymecus dilaticollis Gyll. - Gărgăriţa frunzelor de porumb (Coleoptera – Curculionidae)

Anul acesta, din cauza condițiilor meteo favorabile, atacul dăunătorului Tanymecus dilaticollis va fi foarte agresiv, iar tratamentele de corecție vor fi aproape obligatorii. De aceea, recomandarea noastră este să folosiți în primele faze de dezvoltare, 1-2 frunze, insecticide piretroide ori de câte ori este nevoie, mai ales perimetral, iar după faza de 2 frunze, un ultim tratament cu Inazuma, un insecticid complet, care prin acțiunea celor 2 substante active, una de contact, cealaltă sistemică, va proteja cultura de porumb până în faza de 4 frunze.

Descriere:

Specie aseamănătoare cu T. palliatus (Răţişoara sfeclei), însă este puţin mai mică, de 6,5 - 8,0 mm lungime. Culoarea corpului este brun-cenuşiu, mai deschisă ventral. Adultul este de formă oval alungit, caracterizat prin prezenţa unui cioc evident denumit rostru, care este mai lung decât capul. Scapul antenelor nu depăşeşte marginea posterioară a ochiului. Pronotul este mai lat decât lung, cu marginile laterale dilatate post­median. Elitrele sunt cafeniu deschise, adesea cu dungi longitudinale mai deschise sau mai închise, iar solzii şi perişorii acestora sunt ca nişte dungi dispuse longitudinal. Sexele se recunosc după capsula genitală sau pigidiu, însă talia femelelor este mai mare decât a masculilor. Aripile posterioare sunt reduse, din cauza cărora gărgăriţa nu poate zbura, după datele lui Paulian (1973) – din care aflăm și că adulţii se deplasează numai prin mers cu circa 11,7 m în cursul vieţii lor. După cercetări recente (Roşca şi Voinescu, 1986), în situaţii speciale, adulţii pot zbura până la 250 m. Larva este apodă, iar la maturitate ajunge la 8-9 mm, de culoare alb strălucitoare şi prezintă o pubescenţă gălbuie. Pupa este de culoare albă, de 5-9 mm lungime.

Diabrotica virgifera virgifera -  Le Conte, Viermele vestic al rădăcinilor de porumb  (Chrysomelidae)

Diabrotica este un dăunător care provoacă daune majore în SUA și vestul Europei, iar în ultimii ani s-a răspândit destul de mult și în România. Astfel, pe lângă vestul și nord-vestul României, viermele vestic a ajuns să provoace pagube și în Transilvania și Moldova.

Recomandarea noastră este, ca pe lângă tratamentele pentru sămânță existente, să interveniți în vegetație cu două aplicări de Inazuma, prima când porumbul se găsește în stadiul de 2-3 frunze, iar a doua - la apariția paniculului.

Descriere:

Adultul are corpul de culoare galbenă spre verde şi prezintă dimorfism sexual (femela se poate deosebi de mascul prin aspectul exterior). Femela are corpul de 4,2 - 6,8 mm lungime, de culoare galbenă până la verde, iar pe elitre prezintă trei benzi longitudinale, care se pot contopi. Antenele sunt mai scurte decât corpul, reprezentând circa 3/4 din lungimea acestuia. Abdomenul este ascuţit la extremitatea sa. Masculul are corpul de 4,4 - 6,6 mm lungime cu antene mai lungi decât corpul. Elitrele au culoare neagră sau cel puţin mai întunecată, în jumătatea anterioară, iar abdomenul este rotunjit terminal. Oul are lungimea de 0,5 mm, cu formă ovală şi culoarea gălbuie. Larva este subţire, alungită, de culoare albă cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm. Pe ultimul segment se găseşte o placă anală mai închisă la culoare, cu marginea anterioară adâncită în forma literei V. Pupa este liberă, de culoare albicioasă.

MIHAI VALENTIN, CATEGORY MARKETING MANAGER CORN & SOYBEAN CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & MOLDOVA

DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, FERMIER, MEMBRU APA BRĂILA:

Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, unul din județele greu încercate de seceta pedologică din acest an, propune Ministerului Agriculturii și Parlamentului un program de măsuri pentru întreg sectorul vegetal, măsuri care ar trebui adoptate cât mai repede.

Programul propus de fermieri, specialiști din asociația noastră, se vrea a fi o bază de discuții serioase pentru ieșirea din situația aproape disperată în care se află agricultura. Rugăm toți actorii politici și decidenții guvernamentali să înțeleagă că a venit un moment zero al agriculturii, în care trebuie să se acționeze urgent pentru rezolvarea unor probleme care trenează de prea mult timp și care sunt extrem de necesare în aceste momente de grea încercare, atât din cauza efectelor pandemiei de la COVID-19, dar mai ales secetei de proporții aproape biblice, care pe zi ce trece devine mai de amploare și care astăzi afectează peste patru milioane de hectare de teren agricol. Trebuie să se înțeleagă că fermierii români nu doresc să li se dea pomană, așa cum se încearcă acreditarea ideii, ci doresc un cadru legislativ clar care să le permită să se dezvolte, să poată munci și investi, să se poată proteja în fața calamităților naturale care afectează din ce în ce mai frecvent agricultura, odată cu accentuarea schimbărilor climatice.

Incoerența modului de înțelegere și evaluare a situației de acum de către autoritățile județene și centrale, lipsa cadrului legislativ și a planurilor de măsuri necesare prea mult amânate pot duce la consecințe nefaste care nu vor ține cont de culori politice, ci vor afecta pe toată lumea, iar furia și frustrarea vor fi greu de stăpânit.

Pe noi, fermierii, aruncarea responsabilității dintr-o parte în alta nu ne va salva de la situația grea în care ne aflăm și nici nu ne va permite să continuăm această activitate atât de necesară și prea mult dusă în derizoriu, iar probabilitatea ca mulți fermieri să își piardă fermele este foarte mare.

Astăzi, Ministerul Agriculturii vorbește deja de o producție de grâu mică, dar încă improbabilă, care nu va depăși cinci milioane de tone, evaluare pentru acest moment, dar seceta continuă, iar zonele și suprafețele agricole afectate cresc pe zi ce trece.

Trebuie menționat că România consumă circa trei milioane de tone de grâu pe an, iar rezervele de grâu nu sunt foarte clar anunțate și asumate de factorii responsabili, având în vedere recenta interzicere a exporturilor pe motiv că rezerva de stat nu era asigurată în întregime. Lipsa unei strategii privind rezervele de stat ne-a adus în situația în care s-ar putea să cumpărăm grâu scump de pe piețele externe, în loc să stabilizăm prețurile în România în anii de supraproducție.

Nici situația asigurării cu furaje a zootehniei nu va fi foarte ușoară, în condițiile în care suprafețe foarte mari de orz au fost calamitate, iar cultura de porumb deja are de suferit în mod semnificativ, iar lipsa de ploi consistente în următoarele 3-4 săptămâni poate duce la probleme serioase de asigurare a acestui necesar.

Sperăm că toate măsurile propuse de noi, pe care le considerăm pertinente, să ajute la redresarea rapidă a sectorului vegetal și indirect a altor sectoare, dar să permită și așezarea agriculturii pe piloni serioși, care stau și la baza agriculturii din alte țări.

Dacă vrem să fim competitivi în raport cu programele europene, trebuie să finalizăm structura internă a acestui sector, care conferă stabilitate și predictibilitate.

Propuneri APA Brăila

I. Măsuri de urgență pentru traversarea problemelor din anul 2020 provocate de secetă:

  • Instituirea de urgență a unui sistem de acordare de cupoane valorice cu valoare fixă nerambursabilă, pentru o valoare de echivalent 200 euro/ha, care ar reprezenta circa 40% din costurile directe ale unei tehnologii medii;
  • Aprobarea unui plafon de garantare a unor linii de credit cu perioadă de rambursare de până la 3 ani și dobânzi și comisioane subvenționate. Valoarea unitară avută în vedere ar fi de circa 300 euro/ha calamitat;
  • Mărirea plafonului de rambursare a TVA fără control prealabil pentru exploatațiile agricole până la 250.000 lei - asta deoarece majoritatea exploatațiilor datorită sistemului de taxare inversă au de recuperat TVA.
  • Inventarierea de urgență a stocurilor și suprafețelor de semințe certificate pentru culturile de toamnă – grâu, orz, rapiță.

Nu avem pretenția că aceste măsuri sunt singurele care pot ajuta, dar sunt unele dintre ele.

II. Reglementare legislativă arendare – este strict legislativă și se poate face prin amendarea articolelor din Codul Civil sau prin abrogarea acestora și adoptarea unei legi. Aceste modificări au ca scop următoarele obiective:

  • Durata de arendare minimă 10 ani la neirigat și 15 ani la irigat.

Pentru stabilirea duratei de arendare, trebuie avute în vedere normele fiscale în vigoare care prevăd că durata de amortizare (recuperare a investițiilor) este de 8-10 ani în cazul utilajelor, tractoarelor, combinelor, instalațiilor zootehnice.

În cazul investițiilor care implică și amenajări de construcții, cum este cazul irigațiilor sau desecărilor, pot fi obiective cu amortizare de 20 de ani.

Această durată minimă permite:

  • stimularea investițiilor în noile tehnologii;
  • creșterea bonității fermelor față de sistemul bancar;
  • eliminarea proprietarilor cu activități speculative și care nu urmăresc activitățile economice pe termen lung;
  • aplicarea unor măsuri agrotehnice extrem de importante, cum sunt rotațiile sau cultivarea culturilor perene, cu efecte benefice pentru sol, dar care au durată de exploatare de 3-5 ani.
  • În cazul primilor 5 ani de arendare, dacă se începe de arendaș amenajarea pentru irigații și/sau desecări, durata arendării crește automat la 15 ani.

Această prevedere permite stimularea investițiilor în aceste amenajări, dublate de garanții privind un timp de recuperare a investițiilor. Recomandăm în primii 5 ani să se permită, deoarece pornirea acestor amenajări implică obținerea multor avize și aprobări, care necesită studii și timp.

  • În cazul înființării plantațiilor pomicole și viticole, durata arendării să fie de peste 15 ani.

Necesită obținerea acordului proprietarului, dacă este înființare pentru prima dată. Durata este dată de perioada până intră în exploatare economică plantația care variază între 4-7 ani, în funcție de cultură.

  • Amenajarea pentru irigații și/sau desecări să se considere îmbunătățiri ale terenului și să nu necesite acordul proprietarului.
  • Arenda să fie stabilită pe baza unor indicatori de bonitate a terenurilor stabilite prin lege, iar nivelul maxim si cel minim să fie stabilite tot de stat, în baza acestor indicatori – sistemul francez.

Se pot avea în vedere indicatorii de bonitare a valorii arendei pentru un teren, după cum urmează:

  • tipul de sol
  • calitatea terenului
  • suprafața
  • forma terenului
  • panta terenului
  • procent de suprafață inutilizabilă (crovuri, zone inundabile, zone ocupate de vegetație etc.)
  • irigat sau nu
  • alte particularități

Astfel, în funcție de nota de bonitare, terenurile de aceeași notă primesc aceeași arendă indiferent de arendaș – astfel dispar jocurile ascunse privind arendarea.

Statul ia în calcul și profitabilitatea fermelor pe baza unor studii și, în funcție de această valoare, poate stabili un coeficient de corecție pozitiv sau negativ, pentru a proteja stabilitatea sectorului în caz de perturbări ale pieței.

La valoarea arendei maxime stabilite de lege se poate aplica procent de majorare pentru fiecare an stabilit în plus la arendă, față de nivelurile minime – exemplu: pentru 15 ani durata arendare la neirigat, se adaugă 5% la valoarea arendei.

III. Reglementarea ajutorului de stat în caz de calamități excepționale – secetă pedologică, cu obiectivele:

— Înființarea unei polițe de asigurare a riscurilor pentru agricultură, după modelul aplicat în Spania, considerat la ora actuală cel mai performant (AGROSEGURO). Caracteristicile principale ale acestui sistem sunt asemănătoare cu polul pentru cutremur aplicat și la noi pentru locuințe, iar acestea sunt:

    Fermierii și organizațiile acestora:

–participanți în calitate de beneficiar de despăgubiri;

–principali contribuabili, prin plata polițelor;

–participă la luarea deciziilor prin membrii în Consiliul Director.

    Statul:

–participant prin asigurarea controlului activității de asigurare prin instituții abilitate;

–are rol de adaptare a modificărilor legislative care se impun;

–participă financiar la acoperirea unei părți din primele de asigurări strânse anual.

   Firmele de asigurări:

–asigură gestiunea fondului de asigurare;

–asigură logistica de desfășurare a activității prin emiterea polițelor și participare la constatare evenimente;

–se ocupă de reasigurarea riscului la firme de profil recunoscute în piață.

Pentru evitarea oricăror perturbări de piață, se poate impune obligativitatea fermierilor de a-si asigura riscurile (prevăzut ca posibilitate în legislația din Franța), în special cele catastrofice, secetă pedologică, cutremur, îngheț iarnă și care nu sunt asigurate independent de firmele de asigurări.

Fondul are rol de solidaritate în combaterea catastrofelor climatice.

Aplicabilitatea pe zonă se poate face proporțional cu procentul de risc, adică în zonele secetoase valoarea poliței plătite să fie mai mare decât pentru zonele mai puțin afectate, ca rezultat statistic.

Despăgubirile vor acoperi maximum 65% din valoarea cheltuielilor directe de înființare sau exploatare.

— Stabilirea unui cadru de acordare de garanții de stat pentru accesarea de linii de credit cu durata de 3 ani.

Acesta să intre imediat în vigoare după notificarea Comisiei Europene și obținerea acordului acesteia.

Cadrul legislativ de aplicare să fie stabilit în prealabil și modul de acordare.

IV. Reglementarea cadrului pentru dezvoltarea suprafețelor irigate care vizează:

  • Reglementarea cadrului juridic pentru exploatarea pentru irigații a apelor freatice și/sau de suprafață:
  • să se prevadă clar condițiile de exploatare;
  • instituțiile decidente;
  • stabilirea unui timp maxim de eliberare a avizelor;
  • modul de stabilire și plată a redevențelor;
  • condițiile în care exploatarea acestor ape nu se poate face.
  • Completarea cadrului legal de constituire și divizare a OUAI;
  • să se permită divizarea unui OUAI în mai multe entități, inclusiv împărțirea patrimoniului și a datoriilor;
  • sa se permită constituirea de OUAI ca entități noi unde există infrastructura principală, canale, dar nu există stații de pompare și punere sub presiune;
  • să se stabilească posibilitatea concesion]rii de către ANIF de teren pe marginea canalelor de aducțiune pentru realizarea de noi stații de punere sub presiune pentru amenajări noi;
  • stabilirea unei durate minime de 10 ani privind gratuitatea costului apei de irigații și modul eventual de calcul dacă această gratuitate nu poate fi menținută după acest termen, pentru a se putea evalua rentabilitatea investițiilor și predictibilitatea acestora;
  • reglementarea unui cadru penal mai ferm pentru protejarea investițiilor în irigații și care țin de securitate alimentară.

V. Reglementarea cadrului pentru stimularea dezvoltării suprafețelor de culturi proteice, prin care se urmărește acordarea de subvenții mărite față de situația actuală și fără condiționări privind destinația producției, cu luarea în considerare a tuturor speciilor de leguminoase.

Trebuie avut în vedere că stimularea culturilor proteice va avea ca rezultat, printre altele:

  • Reducerea chimizării cu îngrășăminte azotoase prin remanența azotului fixat simbiotic de către aceste culturi;
  • Efecte de structurare a solului;
  • Creșterea productivității pentru culturile succesive culturilor leguminoase;
  • Producție de proteină, necesară pentru dezvoltarea zootehniei, dar cerută și la export.

Mai mult decât atât, acest proiect trebuie să aibă în vedere că interzicerea neonicotinoidelor va duce la lipsa de alternative serioase pentru fermierii din zonele afectate de Tanymecus, iar stimularea culturilor proteice poate fi o cale.

Vineri, 24 Aprilie 2020 00:49

Tratamente esențiale la vița-de-vie

Luna mai alături de iunie sunt cele mai importante luni din punct de vedere al sensibilității viței-de-vie față de boli și dăunători, precum și în ce privește aportul de microelemente în fenofazele esențiale. Vă prezint succint aspecte referitoare la simptomatologia, ecologia și biologia principalelor boli și dăunatori urmate de măsurile de prevenire și combatere.

Conform statisticilor meteorologice din România, în lunile mai și iunie sunt înregistrate cele mai mari precipitații lunare raportate la media anuală, iar temperatura medie a aerului este între 22°C și 26°C. Am ținut să fac aceste precizări meteorologice deoarece condițiile climatice sunt principalul factor de dezvoltare al plantelor și, totodată, și sursa apariției atacului bolilor și dăunătorilor din plantații.

„Regula de 30”, pentru mană - Plasmopara viticola, este descrisă în literatura de specialitate ca fiind regula condițiilor de producere a infecției primare și anume: 10°C temperatura minimă a aerului măsurată dimineața, 10 mm de ploaie căzută în ultimele 24-48 de ore și 10 cm lungimea lăstarului, suma celor trei factori = 30. Ciuperca iernează pe frunzele infectate de pe suprafața solului sub formă de oospori rezistenți până la temperaturi de minus 25°C și pot să supravețuiască în sol înte 5 și 10 ani. Atunci când „Regula de 30” este îndeplinită, oosporii au capacitatea de germinare emițând zoospori responsabili de producerea infecțiilor primare. În perioada de incubație întâlnim și primele semne de pe aparatul vegetativ ca urmare a descompunerilor țesuturilor foliare, luând aspect pe partea superioară a frunzei de „pete undelemnii”. La sfârșitul perioadei de incubație, în momentul îndeplinirii altor factori, dacă timp de patru ore nocturne avem umiditaea relativă a aerului de peste 92%, iar temperatura medie depășește 13°C, pe partea dorsală „petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub formă de conidii cu conidiofori. Ciuperca fiind policiclică în cursul anilor ploioși poate produce între 50-60 de infecții secundare. Recomand la BBCH 53 „inflorescențele sau dezvoltat dar butonii sunt încă compacți” aplicarea unui tratament pe bază de mancozeb utilizând produsul Dithane M45 în doză de 2 kg/ha.

Cele mai importante (dar și cele mai sensibile) fenofaze sunt BBCH 60 „Înainte de înflorit” când prima inflorescență de pe racem înflorește iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul și BBCH 69 ”Sfârșitul înfloritului” când toate florile au corola/capișoanele căzute și se observă cele cinci stamine libere, motiv pentru care vom folosi două tratamente succesive cu  Zorvec Zelavin Bria, produs sistemic pe bază de oxathiapiprolin și folpet, aplicat în doză de 0,2 l/ha oxathiapiprolin + 1,25kg/ha folpet. Vă reamintesc că în momentul de dinainte și după înflorit putem aplica alături de Zorvec Zelavin Bria și îngrașăminte foliare pe bază de bor, microelement ce ajută la o alungire a racemului, implicit o spațiere a boabelor pe ciorchi. În următoarele fenofaze de creștere ale lunii iunie vom utiliza pentru combaterea manei produsele Eqation Pro și Curzate F.

O altă boală păgubitoatre întâlnită în plantațiile cu viță-de-vie este făinarea, Uncinula necator (despre care am scris mai pe larg aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-viticola/item/4444-atentie-la-fainare-primul-tratament-la-vita-de-vie.html). Voi enumera doar produsele ce le vom aplica pentru fiecare fenofază: pentru BBCH 53 respectiv BBCH 85 „Struguri în pârgă” –> boabele sunt moi la atingere, vom utiliza produsul Karathane Gold în doză de 0,5 l/ha, la BBCH 60, BBCH 73 „Dezvoltarea boabelor”, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui și BBCH 81 „Începutul coacerii boabelor”, recomand 0,225 l/ha Talendo, iar pentru BBCH 69 și BBCH 77 „Compactarea ciorchinelui”-> boabele și-au mărit dimensiunea la 70% din dimensiunea finală și încep să se atingă între ele, vom aplica produsul Systhane Forte în doză de 0,2 l/ha. Mai jos veți regăsi centralizat tabelar schema de tratamente necesară fiecărei fenofaze de creștere.

Molia verde a strugurilor (eudemisul) - Lobesia botrana, cauzează daune însemnate în plantațiile viticole din România. Eudemisul este o specie polivoltă ce dezvoltă două generații/an în zona de Nord a României și trei generații pe an în zona de sud. Insecta iernează sub formă de cocon mătăsos sub scoarța exfoliantă a butucilor sau coardelor.

Ca mod de dăunare, larvele din G1 rod bobocii florali, inflorescențele și apoi ciorchinii foarte tineri (o larvă consumă până la 80 de boboci florali în timpul dezvoltării sale). Cele din G2 rod în interior boabele verzi sau în pârgă, iar cele din G3 boabele în pârgă sau coapte. Daunele provocate de G2 și G3 favorizează atacul ciupercii Botrytis cinerea. Recomand aplicarea tratamentelor cu produsul Laser 240 SC 0,2 l/ha atat pentru fenofaza BBCH 53 pentru G1 dar si pentru generațiile G2 și G3 corespunzătoare fenofazelor BBCH 73 și BBCH 85.

 

Fenofaza de creștere

Agentul patogen

Substanța activă

Denumire produs

Doza recomandată

T1

BBCH 12-13

 A doua (treia) frunzuliță vizibilă

Făinare

350 g/l meptildinocap

Karathane Gold 350 EC

0,5 l/ha

T2

 

BBCH 53

Inflorescențele s-au dezvoltat, dar butonii floriferi sunt încă compacți

Mană

Făinare

Molie  G1

 

mancozeb 80%

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane M-45

Karathane Gold 350 EC

Laser 240 SC

2,0 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

T3

BBCH 60

Prima floare înflorește, iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet 

20% proquinazid

Zorvec Zelavin Bria

 

Talendo

0,2l/ha+1,25 kg/ha

0,225 l/ha

 

T4

BBCH 69

 Sfârșitul înfloritului, toate florile au capișoanele/corola căzute și se observă cele 5 stamine libere

Mană

 

Făinare

oxathiapiprolin 10%+folpet

240g/l myclobutanil

350 g/l meptildinocap

Zorvec Zelavin Bria

 

Systhane Forte și

Karathane Gold 350 EC

0,2 l/ha+1,25 kg/ha

0,2 l/ha

0,5 l/ha

 

T5

 BBCH 73

 Dezvoltarea boabelor, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui

Mană

Făinare

Molie G2

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

20% proquinazid

240 g/l spinosad

Eqation Pro

Talendo

Laser 240 SC

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

0,2 l/ha

 

T6

 BBCH 77

Compactarea ciorchinelui, boabele și-au mărit dimensiunea/70% din mărimea finală și încep să se atingă între ele 

Mană

 

Făinare

4,8% cimoxanil + 48% folpet

 

240g/l myclobutanil

Curzate F

 

 

Systhane Forte

2,5 l/ha

0,2 l/ha

 

T7

 BBCH 81

Începutul coacerii boabelor - la soiurile cu pielița colorată, acestea încep să-și schimbe culoarea, iar compactarea boabelor crește

Mană

 

Făinare

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

 

20% proquinazid

Eqation Pro

 

 

Talendo

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

 

T8

 BBCH 85

 Struguri în pârgă, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielița colorată - boabele s-au colorat în totalitate. Boabele sunt moi la atingere

Mană

Făinare

Molie G3

75% mancozeb

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane Neotec 75 WG

 

Karathane Gold

 

Laser 240 SC

2 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

ING. ALFRED ȘTEFAN, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS FARMS ROMÂNIA EST & REPUBLICA MOLDOVA CORTEVA AGRISCIENCE

Marți, 14 Aprilie 2020 13:55

Patul germinativ, temelia culturii

Un pat germinativ optim oferă o apariție uniformă și un potențial mai bun de randament. Cei mai mulți fermieri înțeleg importanța menținerii unei semințe sănătoase. Dar ce este podeaua cu sămânță și cum puteți să optimizați calitatea agronomică a lucrărilor dumneavoastră pentru a atinge potențialul maxim de randament?

Marii agronomi apreciau că, pentru a asigura condiții corespunzătoare pentru germinarea semințelor, este necesar „pat tare și plapumă moale“. Dacă sămânța este casa pe care ai construit-o pentru a favoriza dezvoltarea timpurie a culturii, gândește-te la patul germinativ ca la temelia acesteia.

Podeaua sau patul germinativ este stratul îngust dintre solul lucrat și cel neprelucrat și marchează adâncimea în care este așezată sămânța. Găsirea podelei dumneavoastră de sămânță sau a patului germinativ este primul pas către optimizarea eficientă. Puteți efectua o trecere cu cultivatorul pentru a „mătura” stratul superior al solului, decopertând astfel podeaua seminței. Verificați dacă există o suprafață uniformă în adâncime între partea din față și cea din spate a cultivatorului.

Crearea unui strat de compactare necesită o trecere cu utilaje foarte grele. Atunci când sunt corect reglate și exploatate în condiții adecvate, respectiv sol nu prea moale, utilajele nu vor exercita suficientă presiune pentru a crea un strat de compactare. Evitați să lucrați în câmpuri prea umede pentru a avea un răsad de înaltă calitate, cu „podea” pentru semințe netedă și optimă.

Pe de altă parte, pregătirea necorespunzătoare a patului germinativ, prin lucrări adânci, cu denivelări și mari pierderi de apă, face ca sămânța să fie încorporată la adâncimi diferite, cu germinarea și răsărirea eșalonate, goluri în cultură, nerealizarea densității și plante debilitate, ușor concurate de buruieni și atacate de agenți fitopatogeni.

Pe lângă dezvoltarea coerentă și adecvată a rădăcinilor, o podea cu semințe, plată și fermă, asigură creșterea corectă a rădăcinilor, evitând astfel orice fel de întârzieri în dezvoltarea plantelor. O ieșire rapidă și uniformă dintr-o podea optimă a patului germinativ duce la rând după rând de plante fotocopiate în aceeași etapă de creștere.

BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începând din 13 aprilie 2020, face plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale.

Se fac următoarele plăți:

  • Plata diferențelor aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019/plata diferențelor aferente lunii decembrie și trimestrului IV 2019. Pentru diferențele aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019, suma totală autorizată la plată este de 123.985,57 lei pentru un număr de 51 de solicitanți, iar pentru diferențele lunii decembrie și trimestrului IV 2019, suma totală autorizată la plată este de 1.441.536,27 lei pentru un număr de18 solicitanți, sprijin acordat fermierilor care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
  • Plata pentru cererile aferente serviciilor prestate în luna ianuarie a anului 2020. Suma totală autorizată la plată este de 3.858.859,78 lei și se acordă din bugetul Ministerului Agriculturii, pentru un număr de 29 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

În prezent, în sudul Olteniei, fermierii care au inclus cartoful extratimpuriu în gama culturilor cu tradiție zonală, alături de tomate, pepeni verzi, pepeni galbeni ș.a.m.d., mizează pe influența decisivă pe care o au asupra recoltelor timpurii iernile relativ blânde, temperaturile ridicate, insolația puternică și solurile ușoare.

Pentru cartoful extratimpuriu se adoptă, în general, următoarele tipuri de cultură:

  • În solarii, caz în care plantele beneficiază de o dublă protecție dată atât de folia ce învelește structura solarului, cât și de folia microporoasă antiîngheț, tip agril ce se aplică direct peste biloane după plantarea tuberculilor. Aceasta oferă un microclimat favorabil pornirii în vegetație, optimizează regimul hidric și micșorează amplitudinea temperaturii în spațiul dintre sol și stratul protectiv. Pentru această variantă de cultură, plantarea se face în ianuarie, iar recoltarea se poate face în ultima decadă a lunii aprilie.
  • În câmp, cultură acoperită cu folie microporoasă antiîngheț, tip agril. Plantarea are loc în prima jumătate a lunii februarie, recoltarea începând de la mijlocul lunii mai.
  • În câmp deschis, fără protecție. Presupune plantarea tuberculilor după 15 februarie, iar recoltarea este posibilă în ultima decadă a lunii mai, început de iunie.

La toate tipurile de cultură, majoritatea verigilor tehnologice ce trebuie respectate la înființare sunt asemănătoare: alegerea soiului; pregătirea terenului; încolțirea materialului de plantat; fertilizarea de bază; norma de plantare, epoca de plantare și adâncimea de plantare; protejarea culturii.

Soiurile folosite în zonă sunt cele cu o perioadă de vegetație de până la 90 de zile. Pregătirea terenului constă în arătura de toamnă sau primăvara devreme, una/două treceri cu grapa cu discuri sau frezarea în solarii pentru mobilizarea, mărunțirea și afânarea corespunzătoare a solului.

Lucrarea de încolțire impune achiziționarea tuberculilor de sămânță încă din toamnă și constă în așezarea lor în lădițe suprapuse în încăperi ce permit controlul luminozității și temperaturii. Plantarea se execută mecanizat (deschidere rigolă, plantare, acoperire în bilon) la o distanță de 70 cm între rânduri și 20-25 cm între tuberculi pe rând, la o adâncime de 5-8 cm, după ce în prealabil s-a fertilizat cu o cantitate de 500-1000 kg NPK, în funcție de bonitatea solului.

O atenție deosebită trebuie acordată manei cartofului

În perioada de vegetație, sporuri de producție cantitative și calitative sunt date de: irigarea culturilor; fertilizarea la sol și foliară cu diferite tipuri de fertilizanți, corespunzători fiecărei fenofaze de dezvoltare; controlul buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

În acest context, o atenție deosebită trebuie să acordăm manei cartofului produsă de fitopatogenul Phytophthora infestans, care este de departe cea mai păgubitoare boală a culturii de cartof. Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor infestați rămași pe teren sau prin resturile vegetale. Se răspândește foarte repede, pe suprafețe mari, prin intermediul sporilor după ce s-au produs infecțiile primare. Afectează toate organele plantei: frunze, tulpină și tuberculi, însă un impact negativ semnificativ asupra producției îl are prin infestarea aparatului foliar și, totodată, micșorarea capacității fotosintetice a plantelor, de cele mai multe ori ireversibilă.

Dacă, în cazul culturilor din solarii, mana poate fi ținută sub control cu tratamente succesive ce includ fungicidele Equation® Pro, Dithane™ M-45 și Dithane™ Neotec 75 WG, numărul de tratamente fiind redus, la culturile de cartof extratimpuriu din câmp, pentru un plus de protecție, este necesară includerea în programul de tratamente a noului fungicid omologat împotriva manei, Zorvec® Enicade™ Nzeb.

Zorvec® Enicade™ Nzeb este un pachet pentru 5 ha ce conține în produsele componente substanțele: oxathiapiprolin (substanță activă sistemică nouă dintr-o grupă chimică nouă, izoxazoline, fără rezistență încrucișată dată de alte fungicide folosite în mod curent până acum) și mancozeb (substanță activă de contact multisite, ce acționează asupra activității enzimatice din celulele fitopatogenilor în șase puncte diferite, o componentă esențială în managementul rezistenței).

La cartof, se recomandă aplicarea succesivă a două tratamente cu Zorvec® Enicade™ Nzeb în fazele de creșterea frunzelor/închiderea rândurilor și formarea tuberculilor pentru a exclude orice pericol de infecție timpurie a culturii cu mană, care poate avea repercusiuni semnificative asupra producției.

Avantajele aplicării Zorvec® Enicade™ Nzeb:

  • acțiune translaminară și sistemică, protejând și frunzele în curs de apariție;
  • este rezistent la spălare, chiar și la 20 minute de la aplicare;
  • flexibil și ușor de folosit în condiții climatice dificile;
  • reduce nevoia reaplicărilor sau a aplicărilor neplanificate;
  • fără rezistență încrucișată cu fungicidele din piață.

ALEXANDRU STAICU, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA &MOLDOVA

Foto: cultură solar, Dăbuleni - Dolj, 03.04.2020, fermier Valentin Baron

Anul acesta, situația agricolă este și va deveni din ce în ce mai complicată din multe puncte de vedere. Pe lângă pandemia creată de COVID-19, în această primăvară avem în sudul și estul țării ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în „comă”. De la zi la zi, pierdem și vom pierde suprafețe importante de grâu, orz și rapiță.

Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat și în trecut cu lipsa precipitațiilor, acesta este și motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menționate erau cele mai mari suprafețe irigate. Însă, se pare că uităm repede, sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive și nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigații pe suprafețe însemnate.

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat?  Cum am mai precizat, secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferența majoră o face lipsa precipitațiilor din iarnă și chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta, nu putem spune că am avut iarnă, fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitațiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situații: culturi ce consumă continuu de la semănat și lipsa de precipitații, vom înțelege mai bine situația din câmp.

O altă diferență este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime, ce diferă total de anii trecuți. Este invers față de trecut, când venea seceta și rădăcinile se dezvoltau și explorau zone mai adânci în căutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafață care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că și cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni și în dezvoltarea culturilor de primăvară.

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situația este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar șanse de precipitații până la sfârșitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?

În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care „a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizăm nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporăm în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.

În al doilea rând, nu semănăm peste grâu, orz sau rapiță nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este să așteptăm prima ploaie de peste 25 l/mp și apoi să semănăm direct. Riscul este să răsară cultura cu puțina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsară și să fie compromisă până la venirea precipitațiilor.

Am putea să vă recomandăm hibrizi rezistenți la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcție, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floarea-soarelui LE25, LE99 sau, mai nou, de LE137, un etalon la secetă, iar la porumb, de P9903, care face istorie.

Dar acum vă sfătuiesc să nu semănați, așteptați ploile, avem suficient timp să semănam în iunie, dacă sunt condiții, și să recoltăm în octombrie/noiembrie. Știm lucrul acesta, avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească și să se dezvolte culturile semănate în iunie.

În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speță, verificați cu producătorul ce puteți semăna și după cât timp. Sunt diferențe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânțare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar și  șase-nouă luni de la aplicare. Nu luați nicio decizie până nu verificați acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoționale, să intrăm în panică și să facem  mari greșeli. Mai bine este să gândim totul cât mai complex și să vedem imaginea de ansamblu, apoi să decidem cu calm și în cunoștință de cauză.

Mi-aș dori ca tot ce am scris să nu fie adevărat și să înceapă de mâine să plouă, iar fermierii să nu piardă suprafețele însămânțate în toamnă.

ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER CULTURI OLEAGINOASE CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 10 aprilie 2020, efectuează plățile aferente Măsurii 14 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

  • 792.492,55 euro, respectiv 138.937.288,99 lei pentru un număr de 146 de beneficiari care au accesat M14 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor;
  • 151.168,46 euro, respectiv 173.254.474,10 lei pentru un număr de 183 de beneficiari care au accesat M14 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019. Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăți privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 –2020.

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista