Clubul Fermierilor Români salută adoptarea, cu unanimitate de voturi, a Raportului comun al comisiilor de specialitate ale Senatului privind Propunerea legislativă L654/2025, prin care producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice sunt incluse în categoria subsectoarelor de infrastructură critică națională, prin completarea anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență nr. 98/2010. Clubul solicită Camerei Deputaților, cameră decizională în acest caz, adoptarea urgentă a actului normativ și Guvernului transpunerea sa imediată în planuri concrete de protecție operațională, în termenul de 60 de zile prevăzut de lege.

Situația actuală a Combinatului Azomureș ilustrează riscul sistemic pe care dependența de importuri îl generează pentru agricultura românească, susține Clubul Fermierilor Români.

Combinatul din Târgu-Mureș, care a fost cel mai mare producător de îngrășăminte din România și singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o capacitate anuală de 1,8 milioane de tone și o pondere de 75% în aprovizionarea pieței agricole interne, a declanșat procedura de concediere colectivă și a intrat în conservare. România importă deja cea mai mare parte a îngrășămintelor necesare agriculturii, inclusiv din Rusia și Belarus.

„Pierderea singurului producător intern de referință transformă o dependență inacceptabilă într-o vulnerabilitate structurală cu efecte directe asupra costurilor de producție, competitivității fermelor și securității alimentare a României.

Sectorul agricol din România traversează o perioadă caracterizată de volatilitatea piețelor, condiții climatice nefavorabile, creșterea costurilor de producție și reducerea veniturilor, cu efecte asupra rezilienței fermelor și stabilității lanțului agroalimentar.

Incertitudinile legate de implementarea de la 1 ianuarie 2026 a unor noi obligații europene de mediu au contribuit la distorsiuni pe piața îngrășămintelor, reflectate în creșteri de prețuri și blocaje temporare în aprovizionare, într-un moment critic pentru achiziția inputurilor agricole. Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent”, se arată într-un comunicat de presă al Clubului.

Recent, în cadrul unei întâlniri cu Radu Burnete - consilier prezidențial al Departamentului Politici Economice și Sociale, Clubul Fermierilor a susținut că România trebuie să solicite la Bruxelles suspendarea temporară a Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte, tocmai ca urmare a blocajelor apărute pe piața inputurilor și a costurilor semnificative suportate de fermieri.

„Criza Azomureș confirmă că această solicitare nu era conjuncturală, ci reflecta o vulnerabilitate structurală care, neadresată, devine astăzi o urgență națională. Această criză survine exact în momentul în care România dispune de resursele necesare pentru a o rezolva în mod strategic. Producția internă de gaze naturale urmează să se dubleze odată cu intrarea în producție a perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, estimată pentru 2027. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România și deținătorul a 50% din proiectul Neptun Deep, se află în negocieri pentru preluarea activelor Azomureș.

Lanțul valoric este coerent și la îndemână: gaze românești extrase din resurse românești, procesate intern în îngrășăminte pentru agricultura românească, la prețuri integrate în costul de extracție”, se precizează în comunicatul Clubului.

Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului deblocarea acestor negocieri înainte de închiderea definitivă a platformei și corelarea strategiei energetice privind Marea Neagră cu o politică agricolă și industrială clară, care să valorifice resursele țării în beneficiul fermierilor români.

Clubul consideră că logica recunoașterii îngrășămintelor ca infrastructură critică națională trebuie extinsă cu consecvență: dacă inputul esențial al agriculturii beneficiază de protecția statului, cu atât mai mult activitatea care îl utilizează trebuie tratată explicit ca sector strategic național.

Această solicitare nu este nouă. „Clubul Fermierilor Români solicită asumarea transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035 și stabilirea unui mecanism inter-instituțional și multi-partenerial pentru coordonarea politicilor agricole, tocmai pentru a asigura predictibilitate și coerență pe termen lung, independent de ciclurile electorale.

Cazul Azomureș demonstrează că absența unui statut strategic clar pentru agricultură are costuri reale și imediate. Clubul Fermierilor Români solicită autorităților un răspuns la înălțimea mizei.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început astăzi, 16 martie, Campania de primire a Cererilor de plată pentru anul 2026. Fermierii pot depune Cererile de plată în perioada 16 martie – 5 iunie 2026 inclusiv, la Centrele APIA, conform programării stabilite de agenție.

APIA precizează că se depune o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile pentru Campania 2026.

Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform Instrucţiunilor disponibile pe site-ul APIA.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

„Fermierii beneficiază de sprijinul funcționarilor APIA pe tot parcursul procesului de depunere a cererilor și sunt rugați să respecte data și ora programării stabilite pentru depunerea acestora”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Înainte de a depune Cererea de plată, APIA recomandă fermierilor:

• Să verifice la primăria unde este înregistrat terenul situația înscrierii acestuia în Registrul agricol;

• Să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii;

• Să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Națională de Date (BND), dacă dețin exploatații zootehnice.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității emitente, după caz.

De reținut, semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern și eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor. Totodată, înainte de semnarea Cererii de plată 2026, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Patru proiecte europene de cercetare și inovare își unesc eforturile pentru a aborda riscurile emergente care amenință securitatea alimentară în Europa. În acest context, pe 31 martie 2026 va avea loc un webinar internațional dedicat analizării provocărilor generate de frauda alimentară, amenințările cibernetice și incidentele chimice, biologice și radiologice (CBR) de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Securitatea alimentară devine o provocare tot mai complexă, pe fondul riscurilor interconectate care afectează lanțurile de aprovizionare. De la frauda alimentară și vulnerabilitățile de guvernanță, până la atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice și incidente CBR, aceste amenințări necesită răspunsuri integrate și cooperare la nivel european.

Evenimentul online, organizat între 14:00 și 15:30 CET pe platforma Zoom, va reuni experți, cercetători și reprezentanți ai proiectelor europene pentru a discuta modul în care aceste amenințări pot afecta disponibilitatea, siguranța și integritatea alimentelor, dar și reziliența sistemelor alimentare europene.

Webinarul va aduce împreună patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană, fiecare abordând o dimensiune diferită a securității alimentare:

• EFF-CoP, care analizează riscurile de fraudă alimentară și consolidarea încrederii în lanțurile de aprovizionare;

• ACT4FOOD, axat pe combaterea amenințărilor cibernetice și cibernetico-fizice care pot afecta sistemele alimentare;

• SECUREFOOD, care urmărește consolidarea rezilienței și guvernanței sistemelor alimentare pentru a sprijini securitatea alimentară pe termen lung;

• DEFENSEFOOD, dedicat îmbunătățirii pregătirii și răspunsului la amenințări chimice, biologice și radiologice (CBR).

„Securitatea alimentară nu mai poate fi abordată doar din perspectiva producției sau a siguranței alimentare. Astăzi vorbim despre un sistem complex, expus riscurilor de fraudă, atacurilor cibernetice și unor posibile incidente chimice sau biologice. Colaborarea dintre proiectele europene este esențială pentru a identifica vulnerabilitățile și pentru a dezvolta soluții eficiente care să protejeze lanțurile alimentare și consumatorii”, precizează dr. Odysseas Kokkinos, coordonator al proiectului ACT4FOOD din partea INNOV-ACTS Limited (Cipru).

Evenimentul va începe cu o scurtă introducere privind obiectivele întâlnirii și modul în care securitatea alimentară trebuie abordată ca o provocare transversală ce include integritatea sistemului, continuitatea operațională și pregătirea pentru crize.

În cadrul webinarului, fiecare proiect va avea o prezentare de aproximativ 10 minute, în care va explica modul în care contribuie la protejarea securității alimentare în Europa.

Programul va include și sondaje interactive și o discuție deschisă între participanți, menite să evidențieze percepțiile experților asupra principalelor vulnerabilități ale sistemelor alimentare. Printre întrebările adresate participanților se numără modul în care diferite tipuri de amenințări - fraudele, atacurile cibernetice sau incidentele CBR - pot submina securitatea alimentară și care dintre dimensiunile acesteia este percepută drept cea mai vulnerabilă.

Evenimentul se va încheia cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care participanții vor putea dialoga direct cu experții implicați în proiectele europene.

Detalii despre eveniment

Titlu: Safeguarding Food Security in Europe: Managing Fraud, Crisis Risks, CBR and Cyber Threats Across the Food Supply Chain
Data: 31 martie 2026
Ora: 14:00-15:30 CET
Format: Online (Zoom)
https://ucd-ie.zoom.us/j/69904431827?pwd=KmcQTgTOJOsbjJnibeDfQf4Ndjzw4Y.1#success

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

VINARIUM International Wine Contest, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, ajunge în 2026 la ediția cu numărul 23. Competiția se va desfășura în perioada 28-31 mai 2026, reconfirmând rolul României ca platformă relevantă de validare-comunicare din industria globală a vinului.

„România consolidează un reper internațional al evaluării vinului”, subliniază Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM.

Concursul funcționează integral conform regulamentelor internaționale OIV și este organizat de ASER Wine Consulting, Asociația VINARIUM, în parteneriat cu ADAR - Asociația Degustătorilor Autorizați din România, sub patronajul OIV - Organizația Internațională a Viei și Vinului, al VINOFED - Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri și al FIJEV - Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin.

Din acest an, încă o entitate de prim rang girează activitatea VINARIUM: Union Internationale des Œnologues (UIOE) - Uniunea Internațională a Oenologilor.

Fondată la Milano în 1965 de Argentina, Chile, Franța, Italia, Portugalia și Spania, UIOE reprezintă la nivel mondial uniunile naționale ale oenologilor și apără statutul profesional al oenologului în toate forurile internaționale relevante.

La ediția 2026, VINARIUM o are ca observator oficial din partea UIOE pe prof. dr. Monika Christmann din Germania, vicepreședinte UIOE și președinte de onoare al OIV.

Înscrierea probelor în concursul VINARIUM este deschisă până la data de 25 aprilie 2026 (detalii: www.iwcb.ro). Sunt admise, conform regulamentului OIV, vinuri liniștite; vinuri efervescente și distilate de origine vitivinicolă.

Jurizarea este electronică și realizată exclusiv pe baza fișei OIV.

În ultimii ani, VINARIUM a adăugat și categorii precum vinuri BIO, vinuri Amber/Orange și Qvevri/Amphorae, vinuri fără alcool.

De reținut că, vinurile medaliate la VINARIUM sunt listate pe platforma lider în căutarea de vinuri WineSearcher.com, care oferă vinurilor un plus de vizibilitate și credibilitate pe piața internațională. „Astfel, producătorii care se regăsesc pe această platformă beneficiază de un argument comercial puternic”, punctează Cătălin Păduraru.

Medalii VINARIUM

Conform Regulamentului OIV, maximum 30% dintre probele înscrise pot obține medalie.

Punctajele pentru medalii sunt urmatoarele:

• Marea Medalie de Aur: 93 - 100 puncte;

• Medalia de Aur: 89 - 92,9 puncte;

• Medalia de Argint: 85 - 88,9 puncte.

În cadrul concursului VINARIUM se acordă premii speciale din partea organizațiilor și partenerilor internaționali:

• VINOFED - premii pentru vinurile seci cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu, spumant);

• FIJEV - premii pentru vinurile românești din soiuri autohtone cu cele mai mari punctaje (alb, rosé, roșu);

• IPPU Prime Label & KURZ Romania - premii pentru excelență în design, packaging și labeling, fiecare premiu constând în producția a 5.000 de seturi de etichete (față și verso), realizate la standarde profesionale înalte.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Se spune că nu poți construi ceva durabil fără rădăcini puternice. În 2026, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) împlinește 25 de ani de activitate neîntreruptă. Această aniversare nu este doar o cifră într-un calendar, ci reprezintă o moștenire prețioasă: este efortul și viziunea celor din trecut transmise nouă, celor de azi, pentru a asigura viitorul celor de mâine. Prin urmare, cinstim trecutul și prețuim viitorul.

Preluarea mandatului de președinte în acest an de răscruce mă onorează și mă responsabilizează. Alături de un Consiliu Director format exclusiv din tineri, aducem în 2026 o energie nouă și o viziune proaspătă pentru a proteja interesele fermierilor din România.

Sunt fermier activ, implicat în dezvoltarea agribusiness-ului românesc, cu experiență în coordonarea proiectelor de transformare digitală și energie regenerabilă. Am condus think-tank-ul Agrinnovator și am fost consilier onorific la Ministerul Agriculturii. Am înlesnit constant dialogul dintre fermieri și autorități, urmărind atragerea de noi surse de venit în ferme și adaptarea legislației la nevoile actuale ale sectorului. Fac parte din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, organizație care este membru fondator al LAPAR.
 Sub sloganul „Rădăcini puternice, viziune nouă”, LAPAR intră într-o etapă de reînnoire. Suntem pregătiți să aducem o energie proaspătă la masa deciziilor.  

Fermierii nu sunt o „problemă de gestionat”, ci parteneri strategici ai securității alimentare europene.

Astfel, pentru 2026, iată prioritățile LAPAR la masa negocierilor:

• Protejarea bugetului PAC: pledăm pentru menținerea resurselor financiare necesare stabilității fermelor;

• Reciprocitate comercială: standarde egale pentru toți. Produsele din afara UE trebuie să respecte aceleași reguli stricte ca cele produse în România;

• Impact CBAM evaluat corect: solicităm compensații pentru povara administrativă și costurile suplimentare;

• Susținerea tinerilor fermieri: programe de mentorat și acces ușor la finanțare.

Suntem prezenți și vocali la nivel european prin COPA-COGECA, transformând protestele în soluții legislative concrete și poziții unitare.  

Colaborarea în industria noastră este vitală. Când decidenții, fermierii și asociațiile sunt cu toții laolaltă, dialogul devine unul aplicat. Chiar dacă soluțiile nu apar peste noapte, schimbul de idei este baza indispensabilă de la care ele pot fi construite.

Solidaritatea nu se manifestă doar în stradă, solidaritatea înseamnă implicare activă. Vreau ca fermierii să scrie împreună următorul capitol al agriculturii românești, o agricultură aflată într-un moment critic, marcat de crize climatice, economice, legislative. Soluția este unitatea și consolidarea reprezentării.

Editorial de: MATEI TITIANU, președinte LAPAR

Agra Asigurări anunță lansarea unui nou produs de asigurare dedicat culturilor de legume cultivate în câmp, conceput pentru a oferi fermierilor o protecție financiară suplimentară în fața riscurilor climatice, în special a grindinei.

Această inițiativă survine într-un context marcat de provocări semnificative pentru horticultura românească, sector care a înregistrat în 2024, conform Institutului Național  de Statistică (INS), o scădere a producției de legume de peste 10% față de anul precedent, pe fondul condițiilor climatice nefavorabile și al fenomenelor de instabilitate atmosferică. În același timp, suprafețele cultivate cu legume au înregistrat o tendință de reducere în ultimul deceniu, reprezentând aproximativ 2-2,5% din suprafața arabilă a României. În aceste condiții, vulnerabilitatea fermierilor în fața grindinei și a furtunilor de vară a devenit un obstacol major în calea stabilității și profitabilității exploatațiilor legumicole.

Pe fondul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, care afectează tot mai frecvent producția de legume, noua poliță oferă fermierilor o plasă de siguranță financiară esențială. Într-un sector horticol vital pentru economia locală, această soluție răspunde direct nevoii de stabilitate și predictibilitate a producătorilor români.

Gradul de acoperire al asigurării vizează pierderile de producție cauzate de acțiunea grindinei asupra culturilor de legume asigurate, precum și anumite pierderi de calitate ale producției. De asemenea, în situația în care culturile sunt afectate în stadii timpurii, polița poate acoperi costurile necesare pentru reînființarea culturii sau pentru întoarcerea acesteia, în funcție de nivelul daunelor constatate. Asigurarea include mecanisme clare de evaluare a daunelor și de acordare a despăgubirilor.

Noul produs al Agra Asigurări acoperă o varietate largă de culturi, printre care ceapă, ceapă verde, castraveți pentru murat și castraveți de câmp, rădăcinoase, ardei gras pentru consum, ardei paprika pentru industrializare, roșii pentru consum în stare proaspătă sau pentru procesare industrială, vinete, pepeni și varză.

„Sectorul horticol este din ce în ce mai expus riscurilor climatice, iar fermierii au nevoie de instrumente eficiente pentru a-și proteja investițiile. Prin lansarea acestei asigurări dedicate legumelor în câmp, ne propunem să oferim producătorilor o soluție adaptată realităților din teren și o siguranță financiară în fața unor evenimente imprevizibile precum grindina. Acest sector este unul extrem de dinamic, dar și vulnerabil la fenomenele meteorologice extreme. Prin acest produs, dorim să oferim fermierilor un instrument care să le permită să gestioneze mai bine riscurile și să-și continue activitatea chiar și după producerea unor evenimente severe. În același timp, dezvoltarea unor astfel de soluții face parte din strategia noastră de a sprijini agricultura românească prin produse de asigurare adaptate specificului fiecărui sector agricol”, a declarat Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

La rândul său, Andrei Trofin, manager regional zona Centru în cadrul Agra Asigurări, subliniază importanța acestui produs pentru producătorii din sectorul horticol. „Fermierii care cultivă legume în câmp se confruntă cu riscuri ridicate pe parcursul sezonului de vegetație. Noul produs de asigurare le oferă posibilitatea de a gestiona mai bine aceste riscuri și de a-și proteja investițiile într-un sector în care fiecare etapă a producției este esențială. În discuțiile pe care le avem constant cu producătorii din teren observăm o nevoie tot mai mare de soluții de protecție adaptate realităților din agricultură. Evenimentele meteo pot afecta rapid culturile, iar fermierii au nevoie de siguranța că își pot recupera o parte din investiție. Prin această asigurare, le oferim un instrument concret de protecție și stabilitate pentru activitatea lor”, a adăugat Andrei Trofin.

Prin lansarea acestei noi asigurări dedicate legumelor în câmp, Agra Asigurări își extinde portofoliul de produse destinate agriculturii și își consolidează rolul de partener pentru fermierii din România. Compania urmărește să ofere soluții specializate de management al riscurilor, adaptate fiecărui tip de cultură și condițiilor specifice din agricultură.

Noul produs vine în sprijinul producătorilor care doresc să-și protejeze investițiile, să-și stabilizeze veniturile și să-și continue activitatea chiar și atunci când se confruntă cu evenimente meteorologice severe. Prin astfel de inițiative, Agra Asigurări contribuie la dezvoltarea unui sector agricol mai rezilient și mai bine pregătit pentru provocările climatice actuale. Compania își consolidează angajamentul de a susține agricultura românească prin soluții specializate de management al riscurilor, adaptate diferitelor tipuri de culturi și nevoilor fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Inovația, transferul de cunoștințe și educarea fermierilor au fost în centrul atenției în cadrul evenimentelor Learning Day organizate în această iarnă de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, desfășurate în România și Republica Moldova. Programul a inclus peste 45 de sesiuni dedicate, reunind mai mult de 10.000 de fermieri, un semnal puternic al interesului crescând pentru tehnologii și soluții menite să ajute la depășirea provocărilor locale din agricultură.

Prin aceste zile dedicate învățării, Corteva a extins atât numărul, cât și calitatea activităților sale de instruire tehnică, oferindu-le fermierilor acces la expertiză de specialitate, îndrumare practică și cele mai noi progrese științifice. Participanții au descoperit cele mai recente inovații în semințele Pioneer^®, performanța noilor tehnologii de protecție a culturilor dezvoltate de companie, precum și portofoliul extins de produse biologice, soluții concepute pentru a sprijini adaptarea culturilor la oscilațiile extreme dintre secetă și frig și pentru a contribui la stabilitatea producțiilor și la sustenabilitatea pe termen lung.

„Evenimentele Corteva Learning Day sunt, în esență, despre împărtășirea cunoștințelor și transferul de know‑how. În această iarnă, ne-am intensificat dialogul și implicarea alături de fermieri. Participarea numeroasă arată clar interesul ridicat pentru inovație și pentru soluțiile care îi ajută să se adapteze unui mediu în continuă schimbare. Prin informațiile oferite de experți și dialog constant, ne propunem să le oferim fermierilor instrumentele, cunoștințele și tehnologiile de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerile într-un mod sustenabil”, a declarat Sergii Kharin, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Programele de cercetare și dezvoltare ale Corteva pun un accent puternic pe inovație, aducând fermierilor cele mai noi tehnologii pentru porumb, floarea-soarelui și rapiță. Anul acesta, compania și-a extins portofoliul de semințe de porumb cu o nouă generație de șase hibrizi Pioneer^® Optimum^® AQUAmax^®, creați pentru a maximiza potențialul de producție și pentru a conserva apa, un avantaj esențial în contextul secetei severe cu care s-au confruntat România și Republica Moldova în ultimii trei ani. De asemenea, portofoliul Pioneer^® a fost completat prin lansarea a trei noi hibrizi de floarea‑soarelui, cu toleranță ridicată la secetă și arșiță și cu performanțe excelente în condiții nefavorabile.

În cadrul evenimentelor, Corteva a prezentat și portofoliul extins de soluții biologice, concepute pentru a ajuta fermierii să îmbunătățească reziliența culturilor și eficiența utilizării nutrienților. Un punct central a fost Utrisha™ N, un produs biologic care crește eficiența nutrițională, furnizând plantelor o sursă continuă de azot atmosferic pe parcursul sezonului de vegetație. Pentru susținerea culturilor aflate sub stres chimic sau termic, BioForge^® și Sosdia™ Stress Max au fost introduse ca soluții ce îmbunătățesc toleranța culturilor și ajută la menținerea creșterii și productivității în condiții dificile.

În plus, Corteva a prezentat tehnologiile sale de nutriție starter, inclusiv Starter Mn^® Platinum, un îngrășământ foliar dezvoltat pentru a optimiza eficiența utilizării nutrienților în plantă și pentru a crește toleranța la factorii care pot limita producția, și Keylate^® B, un îngrășământ foliar cu acțiune rapidă, formulat pentru prevenirea și corectarea deficiențelor de bor cu maximă eficiență.

„Ceea ce am apreciat cel mai mult la Corteva Learning Days în această iarnă a fost accentul pus pe soluții practice, bazate pe știință, pe care le putem folosi efectiv în câmp. Sesiunea despre produse biologice mi-a atras atenția, în special Utrisha™ N. Pentru un cultivator de porumb, gestionarea eficientă a azotului a devenit una dintre cele mai mari provocări, pe măsură ce vremea se schimbă tot mai des de la o extremă la alta. Nu este vorba de a înlocui tot ce facem, ci de a adăuga un instrument care ajută la stabilizarea creșterii atunci când sezonul devine imprevizibil. Mi-a plăcut ideea că produsul hrănește treptat planta în etapele critice, în loc să îi ofere totul dintr‑odată, ca îngrășămintele tradiționale. Pentru mine, Utrisha™ N pare o soluție care aduce atât flexibilitate, cât și reziliență în producția de porumb. Este genul de inovație care ne ajută să producem mai mult cu mai puțin, menținând cultura sănătoasă pe tot parcursul sezonului”, a arătat Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început pe 5 martie 2026  Campania națională de informare privind depunerea Cererilor de Plată, sub sloganul: „APIA – continuăm împreună! Depune Cererea de plată în perioada: 16 martie – 5 iunie 2026”.

Astfel, Centrele județene și locale APIA organizează sesiuni de informare dedicate fermierilor, pentru a le oferi clarificări privind:

• Condițiile de acordare a intervențiilor (sector vegetal și zootehnic) și documentele necesare;

• Completarea corectă a Cererii de plată 2026 şi identificarea terenului în AGI Online;

• Obligativitatea actualizării datelor din Registrul Agricol;

• Normele privind condiţionalitatea (SMR și GAEC) și condiţionalitatea socială;

• Actualizarea datelor în BND cu privire la codurile de exploatație și animalele deținute.

Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform instrucţiunilor disponibile pe site-ul APIA.

Agenția precizează că, începând de miercuri – 4 martie 2026, se pot actualiza/digitiza parcelele pentru cererea 2026 în aplicația AGI ONLINE, urmând ca de la data de 16 martie 2026 să fie activate și fluxurile specifice pentru solicitarea sprijinului și realizarea verificărilor aferente.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Se va depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafețe de teren și/sau deține exploatații în localități sau județe diferite.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile pentru Campania 2026.

APIA recomandă fermierilor:

• Să verifice la primăria unde este înregistrat terenul situația înscrierii acestuia în Registrul agricol;

• Să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii;

• Să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Națională de Date (BND), dacă dețin exploatații zootehnice.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității emitente, după caz.

Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern și eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor.

Materialele de informare aferente Campaniei sunt disponibile pe site-ul instituției și la Centrele județene și locale APIA.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. Potrivit ANF - Autoritatea Națională Fitosanitară, AI este un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.

ANF arată câteva „întrebări tipice” puse AI-ului, care ascund în spate mituri riscante.

1. „Ce produs de protecție a plantelor îmi recomanzi ca să meargă la toate culturile?”

Realitatea este că nu există produs universal. Fiecare substanță are culturi, doze, timpi de pauză și restricții clare. „Un răspuns generic generat de AI nu ține cont de soi, stadiu de vegetație, istoric de tratamente sau rezistență locală”, explică ANF.

2. „Dacă pun puțin mai mult decât în etichetă, nu e mai sigur?”

Acesta este un mit periculos, conform ANF. Doza este calculată tocmai pentru a fi eficientă și acceptabilă pentru mediu și consumator. „AI nu vede cultura ta, nu știe exact condițiile meteo și nu îți poate asuma riscul de reziduuri peste LMA sau de fitotoxicitate.”

3. „Am găsit pe internet un produs mai ieftin, dar nu știu dacă e omologat. Pot să-l folosesc?”

Răspunsul corect, indiferent ce spune AI-ul, e că, fără omologare în România și etichetă în limba română, produsul nu are ce căuta în fermă. „Aici nu vorbim doar de tehnologie, ci de legislație, controale, sancțiuni și, mai ales, de sănătatea celor care mănâncă produsul final”, punctează ANF.

4. „Ce tratament pot aplica preventiv, ca să nu am probleme deloc?”

AI poate genera liste lungi de soluții, dar decizia reală se ia în funcție de Pragul Economic de Dăunare (PED) și de buletinele de avertizare. Tratamentele „ca să fie” înseamnă costuri inutile, risc de rezistență și încărcare inutilă a mediului.

„Instrumentele de tip AI pot fi utile pentru informare generală, dar nu cunosc ferma ta, solul tău și realitatea din parcela ta. Pentru decizii privind produsele de protecție a plantelor, baza rămâne aceeași: buletinele de avertizare ANF; eticheta produsului omologat; specialistul fitosanitar sau consultantul agronom. Fermierul modern folosește tehnologia, dar își protejează cultura și consumatorii respectând regulile și apelând la expertiză autorizată”, subliniază Autoritatea Națională Fitosanitară.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Iarna se așterne liniștea peste câmp. Dacă te întrebi de ce, odată cu venirea primelor înghețuri, fluxul buletinelor de avertizare fitosanitară se reduce considerabil sau se oprește, răspunsul nu ține de o pauză a specialiștilor, ci de biologia naturii.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) prezintă principalele motive pentru care iarna schimbă regulile jocului în protecția plantelor.

1.⁠ ⁠Somnul profund: Repausul vegetativ

Majoritatea culturilor, de la pomii fructiferi la vița-de-vie, își opresc procesele de creștere. Fără sevă circulantă și fără „organe” tinere, plantele devin mult mai puțin vulnerabile. În plus, lipsa frunzișului elimină substratul preferat de majoritatea bolilor foliare.

2.⁠ ⁠Pragul biologic și hibernarea

Dăunătorii și agenții patogeni sunt guvernați de temperatură. Pentru a se înmulți, aceștia au nevoie de un anumit prag biologic (o temperatură minimă specifică). Iarna, insectele hibernează sub formă de ouă, larve sau adulți, ascunse în sol sau sub scoarță.

Ciupercile și bacteriile intră în stadii de rezistență, așteptând căldura primăverii.

3.⁠ ⁠Bariera climatică

Înghețul, zăpada și vântul puternic nu doar că blochează mobilitatea dăunătorilor, dar fac imposibilă și aplicarea tratamentelor. Multe produse fitosanitare sunt ineficiente sau chiar contraindicate pe timp de îngheț.

4.⁠ ⁠Pragul de dăunare: De la prezență la pericol

Specialiștii de la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) emit avertizări doar atunci când dăunătorii ating un Prag Economic de Dăunare. Iarna, deși organismele dăunătoare există în culturi, numărul lor este atât de mic încât nu pot provoca pagube reale producției.

Când reîncepe monitorizarea intensă?

Potrivit ANF, avertizarea reprezintă o „știință a momentului optim”. Ea va reveni în forță odată cu reluarea vegetației, când criteriul biologic (ciclul de viață al dăunătorului) se va sincroniza din nou cu cel fenologic (stadiul plantei) și cel ecologic (vremea favorabilă). „Până atunci, tratamentele de iarnă rămân măsuri preventive, planificate în avans, care nu necesită o monitorizare dinamică zilnică”, precizează ANF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!