Uniunea Oierilor din România solicită autorităților garantarea pășunatului desfășurat controlat, fără îngrădiri, în cadrul Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate. De asemenea, asociația crescătorilor de ovine cere ca obligația de emitere și transmitere în sistemul e-Factura pentru achizițiile de produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli.

„La finalul lunii aprilie am transmis adrese către ministerele Agriculturii, Mediului și Finanțelor, în care am arătat realitatea din ferme și am solicitat ca măsurile referitoare la zonele prioritare pentru biodiversitate, precum și sistemul e-Factura să fie adaptate specificului activităților agricole, ale crescătorilor de oi”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Restricţionarea pășunatului duce la degradarea pajiştilor și pierderi economice semnificative în sectorul ovin

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că sunt false informațiile potrivit cărora zonele prioritare pentru biodiversitate ar presupune interzicerea pășunatului, a cositului sau a activităților tradiționale pe pășunile României. „Legislația în vigoare prevede explicit contrariul. Prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2026, România a introdus inclusiv conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. Mai mult, articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că în zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise activități de pășunat, cosit și alte activități tradiționale desfășurate pe acele pășuni și pajiști”, a comunicat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cu toate astea, există riscul introducerii unor restricţii care pot afecta activităţile agricole tradiţionale, susțin reprezentanții crescătorilor de ovine. „Restricţionarea pășunatului ar conduce la afectarea directă a crescătorilor de animale, la degradarea pajiştilor și la pierderi economice semnificative în sectorul ovin. De aceea, solicităm să ni se garanteze că pășunatul nu va fi îngrădit sau interzis, ci reglementat în mod adaptat. Ne dorim măsuri care să recunoască pășunatul ca instrument esențial de management ecologic. Metodologia recunoaște rolul esențial al pajiştilor seminaturale și al activităților tradiționale, precum pășunatul, în menținerea biodiversității și a habitatelor deschise. Documentul prevede necesitatea desfășurării activităţilor de cosit sau pășunat pentru menţinerea habitatelor, dar, în același timp, introduce premise pentru restricționarea acestora. În aceste condiții, limitarea pășunatului contravine obiectivelor de conservare stabilite chiar prin metodologie. Prin urmare, restricționarea pășunatului va conduce la degradarea pajiştilor, instalarea vegetaţiei lemnoase și pierderea biodiversității specifice. Deci, solicităm eliminarea restricţiilor nejustificate asupra pajiştilor sau adaptarea acestora astfel încât pășunatul să fie permis și reglementat”, subliniază președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

e-Factura creează greutăți crescătorilor de animale

Uniunea Oierilor atrage atenția că implementarea sistemului e-Factura generează dificultăți semnificative pentru producătorii agricoli, în special pentru crescătorii de animale. Obligația de emitere și transmitere a facturilor în sistemul e-Factura în sarcina producătorilor agricoli nu reflectă realităţile din teren, depășește capacitatea administrativă a fermierilor și riscă să genereze blocaje în comercializarea produselor agricole.

„Solicităm ca obligația de raportare în sistemul e-Factura pentru achizițiile de animale vii și produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli. Inclusiv măsurile fiscale trebuie adaptate specificului activităţilor agricole, realităților sectorului agricol. Autoritășile noastre și legiuitorii trebuie să țină cont de capacitatea administrativă redusă a producătorilor agricoli și să respecte principiul proporționalităţii. Astfel pot fi evitate blocajele în piață, iar eficiența colectării fiscale poate crește”, a arătat Maniu Vonica.

Adaptarea sistemului e-Factura la specificul agriculturii este esenţială pentru conformare și pentru funcționarea pieței, concluzionează Uniunea Oierilor din România.

CITEȘTE ȘI: Uniunea Oierilor solicită ANSVSA anularea Ordinului care obligă crescătorii să plătească vaccinarea împotriva antraxului

Uniunea Oierilor, o nouă organizație profesională constituită la nivel național

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor din România a depus o plângere prealabilă prin care solicită anularea/revocarea Ordinului nr. 358/2026 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor şi protecția mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranței alimentelor.

Reamintim că ANSVSA a decis să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Decizia de a transfera la crescători costurile cu vaccinarea contra antraxului are riscuri majore pentru sănătatea publică și siguranța alimentară. Transferul costurilor va duce inevitabil la o scădere a gradului de imunizare a efectivelor, deoarece mulți crescători, aflați la limita subzistenței, nu vor avea resursele financiare necesare. Consecința așteptată este reapariția focarelor de boală, punând în pericol nu doar animalele, ci și sănătatea publică, dat fiind caracterul transmisibil la om al antraxului, precum și siguranța alimentară a populației.

„Ordinului ANSVSA nr. 358/2026 transferă sarcini financiare către proprietarii de animale în contradicție cu Legea 215/2004, care reglementează organizarea activității sanitar-veterinare în România. Așadar, deoarece prin actul normativ contestat sunt modificate prevederi reglementate printr-o lege a Parlamentului României, care are forță juridică superioară, ANSVSA încalcă principiul legalității. În actul atacat nu este indicată o bază legală pentru transferul sarcinii fiscale în contul proprietarilor de animale. Conform definiției din Legea nr. 554/2004, excesul de putere înseamnă exercitarea dreptului de apreciere cu încălcarea drepturilor și intereselor legitime ale cetăţenilor. Or, în acest caz, fără a exista o bază legală, Ordinul a cărui revocare o solicităm impune obligaţii financiare noi fără o delegare expresă recunoscută de lege în competența autorității administrative emitente, ceea ce se constituie într-un exces de putere”, transmite Uniunea Oierilor.

În același timp, reprezentanții crescătorilor de ovine apreciază că Ordinul 358/2026 este afectat „principiul securității juridice și al încrederii legitime”, în condițiile în care destinatarii normei (proprietarii de animale) aveau firesc o așteptare legitimă că regimul fiscal al acțiunilor sanitar-veterninare nu va fi schimbat arbitrar, fără o justificare temeinică, fără o perioadă de tranziție și fără o fundamentare economică clară. Mai ales că, actele administrative normative trebuie să fie motivate, respectiv să fie adoptate în urma elaborării unor note de fundamentare, studii de impact etc, ceea ce pare că nu s-a realizat în ceea ce privește Ordinul 358/2026 al președintelui ANSVSA.

„Nu se explică de ce se transferă costurile de la stat la crescători, nu se prezintă impactul economic asupra proprietarilor de animale și, mai mult, nu este justificată necesitatea măsurii. Așadar, actul administrativ nu conține o motivare a adoptării sale, ceea ce este un motiv de nulitate. Prin adoptarea Ordinului 358/2026 este încălcat principiul proporționalității, transferul integral al costurilor către proprietarii de animale fiind disproporționat mai ales în condițiile în care va afecta grav micii fermieri și crescători de animale”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Totodată, actul atacat de crescătorii de animale nu conține niciun fel de măsuri compensatorii, având în vedere că scopul final declarat vizează tocmai apărarea sănătății publice.

Ordinul, susține Uniunea Oierilor, a fost adoptat fără transparență decizională reală, astfel că dispozițiile Legii 52/2003 sunt complet ignorate de ANSVSA. „Autoritățile administrative trebuie să publice anunţuri privind elaborarea actelor normative cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptare, să colecteze propuneri scrise și să organizeze dezbateri publice la cererea societății civile. Acest cadru este impus de legislația românească în vigoare, ceea ce nu s-a întâmplat cu Ordinul 358/2026, organizațiile profesionale, structurile asociative ale crescătorilor de animale nefiind informate despre procesul de adoptare a Ordinului pe care-l atacăm. Pentru toate aceste considerente solicităm ANSVSA anularea/revocarea Ordinului nr. 358/2026 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui AutoritățiNaţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor şi protecţia mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranţei alimentelor, prin care sarcina financiară pentru susținerea acțiunilor sanitare a trecut la proprietarul animalelor”, a conchis Maniu Vonica.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pioneer^®, brandul de semințe al Corteva, marchează 100 de ani de inovație și leadership agricol global, în cadrul unui eveniment organizat la Centrul Global de Afaceri pentru Semințe al Corteva din Johnston, Iowa. Lider global în semințe de porumb, soia și sorg, Pioneer^® celebrează sprijinul acordat fermierilor pentru obținerea unor producții record.

Fondată în urmă cu un secol de fostul vicepreședinte al SUA Henry A. Wallace, Pioneer^® a fost prima companie care a produs porumb hibrid la scară largă, o inovație revoluționară care a contribuit la creșterea producțiilor medii de porumb din SUA cu aproape 600%, transformând agricultura americană și dezvoltarea fermelor. Această tradiție continuă și astăzi, Pioneer^® fiind în prezent brandul numărul 1 în SUA la porumb și soia, după cota de piață, deținând recorduri mondiale de producție la porumb, soia și sorg neirigat.

„Agricultura este inima care bate a acestei țări și suntem extrem de mândri că timp de un secol am lucrat alături de fermieri pentru a o hrăni și a o susține. Inovația a fost mereu parte din povestea agriculturii, de la porumbul hibrid din 1926 până la noile tehnologii de grâu hibrid de astăzi, iar Pioneer, așa cum sugerează și numele, a fost întotdeauna în avangarda inovației. Iar cu instrumente precum editarea genetică la orizont, știm că, după un secol remarcabil, Pioneer este abia la început”, a declarat Judd O’Connor, Vicepreședinte Executiv, Seed Business.

      Pioneer^® a condus industria timp de un secol

• Prima companie care a comercializat porumb hibrid la scară largă

• Deține una dintre cele mai mari și mai diversificate colecții de germoplasmă de porumb din lume

• Semințele sunt vândute în peste 70 de țări, deservind milioane de fermieri la nivel global

• Hibrid de porumb cu record mondial¹, producând 39,16 t/ha (2023)

• Soi de soia cu record mondial², producând 14,68 t/ha (2024).

• Varietate de sorg neirigat cu cea mai mare producție³, atingând 15,43 t/ha (2020)

50 de ani de prezență continuă în România

Pe lângă celebrarea celor o sută de ani la nivel global, Pioneer^® marchează și 50 de ani de prezență continuă și leadership în România, una dintre cele mai importante piețe europene ale sale.

Pioneer^® a intrat în România în 1976 cu primul său hibrid și a lansat testările locale în câmp în 1980, consolidându‑și angajamentul prin deschiderea unui birou de reprezentanță în București în 1991. Această investiție pe termen lung a culminat cu înființarea unei linii de procesare a semințelor și a unui depozit în Afumați în anul 2000, urmate de inaugurarea unei unități complete de producție de semințe în 2002, susținută de o investiție inițială de două milioane USD și o capacitate anuală de 100.000 de unități. De atunci, platforma de la Afumați a evoluat prin investiții constante în infrastructură, logistică și tehnologie, ajungând la investiții totale de 84 milioane USD până în prezent.

Printre reperele importante se numără lansarea hibrizilor de porumb toleranți la secetă Pioneer^® Optimum^® AQUAmax^® în 2012, o investiție de 16,6 milioane USD într-o linie de procesare a florii‑soarelui în 2021 și demararea, în 2023, a construcției primului laborator de testare a semințelor acreditat ISTA din România. După înființarea Corteva Agriscience ca entitate independentă în 2019, porumbul Pioneer^® a atins poziția numărul 1 pe piața din România în 2020. Astăzi, brandul sprijină peste 20.000 de fermieri din întreaga țară, reflectând cinci decenii de parteneriate de încredere și inovație.

„România reprezintă un capitol esențial din povestea Pioneer de jumătate de secol. Timp de 50 de ani, hibrizii Pioneer^® i-au sprijinit pe fermierii români să își crească productivitatea și reziliența în fața schimbărilor climatice și a condițiilor de piață. Suntem mândri de investițiile locale solide, de expertiza construită aici și, mai presus de toate, de parteneriatele pe termen lung cu fermierii, care continuă să susțină performanța și progresul agriculturii din România”, a subliniat Sergii Kharin, Country Leader Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Solul reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale, însă rămâne adesea în afara atenției publice și a dezbaterilor despre mediu și dezvoltare. De la producția de alimente și reglarea apei, până la stocarea carbonului și susținerea biodiversității, sănătatea solului influențează direct economia, mediul și calitatea vieții. Proiectul european BIOservicES își propune să înțeleagă mai bine legătura dintre biodiversitatea solului, modul de utilizare a terenurilor și serviciile ecosistemice esențiale pentru societate, dar și să dezvolte instrumente concrete pentru o gestionare mai sustenabilă. Am discutat cu Raul Zornoza, coordonatorul proiectului și cercetător în cadrul Universității Politehnice din Cartagena - Spania, despre rolul solului în agricultură și orașe, provocările actuale și soluțiile care pot ajuta fermierii, autoritățile și comunitățile să protejeze această resursă strategică pentru viitor.

Proiectul BIOservicES vorbește despre „serviciile ecosistemice ale solului”, o expresie mai puțin familiară publicului larg. Ce înseamnă, concret, acest concept și de ce ar trebui să ne preocupe pe toți?

Raul Zornoza: Când vorbim despre „serviciile ecosistemice ale solului” ne referim la toate beneficiile esențiale pe care solul le oferă oamenilor, contribuind la bunăstarea și la sănătarea noastră. Solul nu este doar „pământ”. Este un sistem viu, plin de organisme – microorganisme, ciuperci, insecte – care colaborează cu rădăcinile plantelor și cu mineralele. Acest sistem îndeplinește în tăcere funcții fundamentale pentru viața de pe Pământ, inclusiv pentru oameni.

„A avea grijă de sol înseamnă a avea grijă de sistemele care susțin viața însăși.”

Printre cele mai importante servicii se numără producția de hrană, retenția și infiltrarea apei, reglarea climei, reducerea poluării, diminuarea dăunătorilor/bolilor etc. Aceste servicii ar trebui să ne preocupe pe toți, deoarece sunt esențiale pentru alimentația noastră, pentru accesul la apă, pentru stabilitatea climatică și sănătatea noastră, care sunt din ce în ce mai expuse riscurilor.

Protejarea solurilor nu este doar o problemă de mediu, ci este direct legată de economiile noastre, de securitatea alimentară și de bunăstarea noastră viitoare. A avea grijă de sol înseamnă a avea grijă de sistemele care susțin viața însăși.

„Ar trebui promovate stimulente economice mai bune pentru practicile regenerative, soluții practice adaptate la nivel local, un sprijin politic mai puternic și asistență tehnică.”

Rezultatele sondajului realizat în cadrul proiectului, la finalul anului trecut, arată că mulți fermieri sunt conștienți de importanța serviciilor ecosistemice ale solului, dar, în același timp, spun că degradarea solului le afectează producția. Cum explicați această situație și ce arată ea despre provocările din teren?

Raul Zornoza: Mulți fermieri înțeleg importanța serviciilor ecosistemice ale solului, știu că solurile sănătoase susțin producția agricolă, rețin apa și îmbunătățesc reziliența. Totuși, simpla conștientizare nu se traduce automat în capacitatea de a proteja sau de a reface sănătatea solului.

Există mai multe motive, precum presiunea economică (fermierii operează adesea cu marje reduse, iar unele practici necesare pentru refacerea solului implică investiții suplimentare sau formare profesională), lipsa de cunoștințe suficiente (unii fermieri nu au acces la alternative viabile, accesibile și bine susținute pentru regenerarea solului), constrângerile pieței (lanțurile de aprovizionare nu recompensează întotdeauna gestionarea sustenabilă a solului) sau decalajul în timp al beneficiilor, deoarece îmbunătățirea sănătății solului este un proces pe termen lung, iar rezultatele pot deveni vizibile abia după câțiva ani, în timp ce costurile sunt imediate.

Prin urmare, ar trebui promovate stimulente economice mai bune pentru practicile regenerative, soluții practice adaptate la nivel local, un sprijin politic mai puternic și asistență tehnică.

„Situația actuală poate duce la scăderi semnificative ale recoltelor, la o dependență crescută de inputuri externe, cu costuri de producție mai mari, precum și la o vulnerabilitate sporită în fața fenomenelor meteorologice extreme.”

Ce pierd fermierii când solul se degradează

Printre problemele menționate de fermieri se numără dificultăți în menținerea umidității, pierderea structurii agregatelor și scăderea biodiversității microbiene. Cât de grave sunt aceste fenomene și cât de repede pot deveni ireversibile?

Raul Zornoza: Problemele semnalate de fermieri reprezintă semnale de avertizare serioase privind degradarea solului. Acestea nu sunt probleme izolate, ci sunt strâns interconectate: o structură mai slabă reduce capacitatea de retenție a apei, ceea ce afectează organismele din sol, care, la rândul lor, contribuie la degradarea suplimentară a structurii și fertilității, influențând în final productivitatea pe termen lung.

Astfel, situația actuală poate duce la scăderi semnificative ale recoltelor, la o dependență crescută de inputuri externe (fertilizanți, pesticide, irigații), cu costuri de producție mai mari, precum și la o vulnerabilitate sporită în fața fenomenelor meteorologice extreme.

Degradarea solului se poate produce relativ rapid, însă refacerea este de obicei lentă, dar posibilă. Eroziunea severă sau degradarea pe termen lung pot duce la daune practic ireversibile, în special în regiunile aride. Totuși, prin aplicarea unor practici adecvate (de exemplu, aportul de materie organică, reducerea lucrărilor solului, culturi de acoperire), funcțiile solului pot începe să se îmbunătățească în câteva sezoane, chiar dacă recuperarea completă necesită mai mult timp.

Astfel, cu cât intervenim mai devreme, cu atât cresc șansele de a restabili sănătatea solului înainte de a depăși praguri ireversibile.

„Există o decalare între cercetare și practică.”

Aproape jumătate dintre fermieri spun că nu au primit niciodată instruire pentru gestionarea sustenabilă a solului. Este aceasta o problemă la nivel de politici publice, de finanțare sau de comunicare între cercetare și practică?

Raul Zornoza: Faptul că aproape jumătate dintre fermieri declară că nu au beneficiat de formare în managementul sustenabil al solului este, într-adevăr, îngrijorător, însă este mai bine să nu fie interpretat ca un eșec izolat, ci ca o combinație de lacune la nivel de politici, finanțare și transfer de cunoștințe.

În primul rând, la nivel de politici publice, sănătatea solului nu a fost întotdeauna tratată ca o prioritate centrală. De-a lungul timpului, multe politici agricole s-au concentrat mai mult pe producție decât pe gestionarea durabilă a solului pe termen lung. Drept urmare, formarea nu a fost întotdeauna integrată în mod sistematic în programele de sprijin.  Totuși, în ultimii ani s-a observat o schimbare la nivelul reglementărilor Uniunii Europene, sănătatea solului devenind un element central în programe precum Strategia privind solul, Legea privind monitorizarea solului sau schemele ecologice din cadrul Politicii Agricole Comune.

În al doilea rând, există o dimensiune legată de finanțare. Oferirea de programe de formare de înaltă calitate și la scară largă necesită investiții susținute în servicii de consultanță, ferme demonstrative și rețele locale de extendere agricolă. În multe regiuni, aceste sisteme au fost slăbite sau sunt distribuite inegal.

În al treilea rând - și poate cel mai important - există o decalare între cercetare și practică. Avem o înțelegere științifică solidă a gestionării durabile a solului, dar transpunerea acestor cunoștințe în soluții practice la nivel de fermă nu este întotdeauna simplă. Fermierii au nevoie de ghidare specifică contextului lor, nu doar de principii generale, iar acest lucru necesită o comunicare eficientă și intermediari de încredere.

Prin urmare, problema nu constă neapărat în lipsa cunoștințelor la nivel general, ci în lipsa accesului la cunoștințe aplicabile. Misiunea UE privind solul acoperă această lacună prin crearea a cel puțin o sută de laboratoare vii în Europa, unde oameni de știință, manageri, specialiști, companii, autorități publice etc. colaborează pentru a oferi inovații adaptate la contextul local, menite să îmbunătățească sănătatea solului.

„Este necesară alinierea sistemelor economice, a politicilor publice și a celor de cunoaștere, astfel încât practicile sustenabile să nu fie doar benefice pentru mediu, ci și practice, susținute și viabile din punct de vedere economic pentru fermieri.”

Soluții aplicabile imediat

Cercetătorii afirmă că soluțiile există, dar nu sunt implementate la scară largă. Care sunt cele mai importante bariere care împiedică trecerea de la știință la aplicarea în teren?

Raul Zornoza: Mai multe obstacole majore explică această discrepanță dintre știință și practică, respectiv:

• Riscul economic și presiunea pe termen scurt. Adoptarea unor practici noi implică adesea costuri inițiale, randamente incerte și posibile scăderi ale producției pe termen scurt. Fermierii operează cu constrângeri financiare stricte, astfel încât chiar și practicile benefice pot părea prea riscante în absența unui sprijin economic clar.

• Neconcordanța dintre stimulentele politice și rezultatele pe termen lung. În unele cazuri, politicile agricole și structurile de piață recompensează productivitatea pe termen scurt, în detrimentul sănătății solului pe termen lung. Acest lucru creează un factor structural care descurajează schimbarea.

• Lipsa soluțiilor locale, adaptate la nevoile specifice. Managementul solului depinde în mare măsură de context. Ceea ce funcționează într-o regiune poate să nu funcționeze în alta. Fermierii au nevoie de îndrumări practice, adaptate local, nu de recomandări generale, însă acest tip de sprijin nu este întotdeauna disponibil, motiv pentru care este necesară asistență tehnică la nivel local și regional. Fermierii au nevoie de consilieri de încredere, de situri demonstrative și de rețele de învățare între colegi pentru a transforma teoria în practică. Crearea „laboratoarelor vii” în cadrul misiunii UE pentru sol a fost concepută tocmai în acest scop.

• Constrângeri structurale și logistice. Aspecte precum accesul la utilaje, disponibilitatea forței de muncă sau lanțurile de aprovizionare (de exemplu, semințe pentru culturi de acoperire) pot limita, de asemenea, adoptarea acestor practici, chiar și atunci când fermierii sunt dispuși să le aplice.

Prin urmare, este necesară alinierea sistemelor economice, a politicilor publice și a celor de cunoaștere, astfel încât practicile sustenabile să nu fie doar benefice pentru mediu, ci și practice, susținute și viabile din punct de vedere economic pentru fermieri.

Sondajul arată că instituțiile publice recunosc valoarea solului, dar acesta nu este integrat sistematic în planificarea urbană. De ce este solul încă „invizibil” în strategiile de dezvoltare ale orașelor?

Raul Zornoza: Faptul că solul rămâne „invizibil” în planificarea urbană este o problemă bine cunoscută, care reflectă modul în care orașele au fost proiectate în mod tradițional. În majoritatea sistemelor de planificare, solul nu este tratat ca o resursă vie, ci mai degrabă ca o suprafață pe care se poate construi. Odată ce terenul este clasificat pentru dezvoltare, accentul se mută pe clădiri, drumuri și infrastructură, în timp ce solul de dedesubt este adesea sigilat, îndepărtat sau modificat semnificativ.

Una dintre principalele probleme este cadrul de planificare urbană care tinde să se concentreze pe elemente ușor de măsurat și reglementat, precum utilizarea terenului, densitatea sau transportul. Funcțiile solului (cum ar fi reglarea apei, ciclul nutrienților, susținerea biodiversității sau stocarea carbonului) sunt mai greu de cuantificat, motiv pentru care sunt adesea neglijate în procesul decizional.

Provocarea actuală este de a transforma solul într-o componentă vizibilă și apreciată a infrastructurii urbane, la același nivel cu apa, energia și transportul, astfel încât orașele să devină mai reziliente, sustenabile și mai ușor de locuit.

Înființarea de grădini urbane în orașe începe să integreze gestionarea solului în planificarea urbană. În plus, Comisia Europeană este conștientă de această provocare și finanțează crearea unor „laboratoare vii” în mediul urban, astfel încât îngrijirea solului să fie luată în considerare de autoritățile locale, folosind cunoștințele științifice actuale și ținând cont de interesele și nevoile cetățenilor.

„Solurile sănătoase rețin mai multă apă, susținând vegetația în perioadele de secetă.”

Proiectul BIOservicES analizează inclusiv solurile urbane. Ce rol joacă acestea în sănătatea orașelor și în adaptarea la schimbările climatice?

Raul Zornoza: Solurile joacă un rol central atât în sănătatea urbană, cât și în adaptarea la schimbările climatice, chiar dacă sunt adesea trecute cu vederea în orașe. Solurile sănătoase susțin spațiile verzi care fac orașele mai ușor de locuit, precum parcurile, copacii și grădinile urbane, care îmbunătățesc calitatea aerului, reduc zgomotul și oferă spații pentru recreere și bunăstare mentală.

În plus, organismele din sol pot contribui la filtrarea poluanților, reducând expunerea oamenilor la contaminanți. De altfel, contactul cu medii bogate în biodiversitate a fost asociat cu un sistem imunitar mai puternic și cu o stare generală de bine mult mai bună.

Solurile acționează ca o formă de infrastructură naturală, ajutând orașele să facă față riscurilor climatice. Ele contribuie la reglarea apei (absorb și stochează apa de ploaie, reducând riscul de inundații în timpul furtunilor puternice), ajută la scăderea temperaturilor urbane, atenuând efectele valurilor de căldură, și pot stoca carbon pentru combaterea schimbărilor climatice (prin captarea CO₂ din atmosferă).

În plus, solurile sănătoase rețin mai multă apă, susținând vegetația în perioadele de secetă.

Proiectul pe care îl coordonați propune dezvoltarea unor indicatori biologici ai solului și a unor instrumente digitale pentru sprijinirea deciziilor. Pe înțelesul tuturor, cum vor ajuta acestea fermierii și autoritățile să ia decizii mai bune în practică?

Raul Zornoza: Ideea care stă la baza indicatorilor biologici ai solului și a instrumentelor digitale este destul de simplă: acestea ajută la transformarea sănătății solului într-un aspect pe care îl putem măsura, înțelege și asupra căruia putem acționa.

Indicatorii biologici ai solului sunt semne măsurabile ale modului în care solul funcționează ca un sistem viu, având în vedere că organismele din sol sunt implicate în toate serviciile ecosistemice pe care le-am explicat mai sus. Acești indicatori ne arată dacă solul este sănătos din punct de vedere biologic și rezilient și, prin urmare, se află în condiții bune  pentru a furniza servicii ecosistemice care contribuie la sănătatea și bunăstarea umană.

Instrumentele digitale reunesc aceste informații și le fac utilizabile în practică de către utilizatori. Ele traduc datele complexe despre sol în informații simple și utile, ajută fermierii sau administratorii să monitorizeze schimbările în timp și oferă recomandări adaptate unor terenuri sau condiții specifice, sprijinind în același timp autoritățile în monitorizarea sănătății solului la nivel regional sau național.

Astfel, putem spune că aceste instrumente acționează ca un „control medical” și un „sistem de navigație” pentru soluri.

Cât de importantă este colaborarea dintre fermieri, cercetători și instituții publice pentru protejarea solului și ce ați învățat până acum din dialogul dintre părți?

Raul Zornoza: Colaborarea dintre fermieri, cercetători și instituțiile publice este absolut esențială pentru protecția eficientă a solului. Solul este un sistem complex și viu, iar niciun grup nu deține singur toate cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a-l gestiona în mod sustenabil.

Fiecare grup aduce o perspectivă diferită, dar complementară: fermierii contribuie cu experiență practică și o înțelegere profundă a condițiilor locale, cercetătorii oferă perspective științifice, metode și inovație, iar instituțiile publice creează cadrele de politici și stimulentele care fac posibilă schimbarea.

De fapt, una dintre cele mai importante lecții este că soluțiile funcționează cel mai bine atunci când sunt dezvoltate în comun, nu impuse. Astfel, cu cât aceste grupuri colaborează mai mult, cu atât cresc șansele de a dezvolta soluții care nu sunt doar solide din punct de vedere științific, ci și practice, acceptate și scalabile.

„Nu mai putem trata solul ca pe o resursă inepuizabilă, ci trebuie să îl gestionăm ca pe un activ strategic.”

Solul, miză strategică pentru viitor

În contextul schimbărilor climatice și al presiunii tot mai mari asupra terenurilor, cum vedeți viitorul gestionării solului în Europa și ce ar trebui să se schimbe în mod real în următorii ani?

Raul Zornoza: Viitorul managementului solului în Europa va fi modelat de o realitate simplă: nu mai putem trata solul ca pe o resursă inepuizabilă, ci trebuie să îl gestionăm ca pe un activ strategic. Sunt foarte optimist, deoarece cetățenii, fermierii, silvicultorii, administratorii de terenuri, autoritățile publice, mediul de afaceri și cercetătorii sunt mai conștienți de beneficiile ecologice, sociale și economice ale menținerii unui sol sănătos, activ și bogat în diversitate biologică

Agricultura ecologică, de conservare sau regenerativă este în plină expansiune în Europa, în ciuda provocărilor explicate mai sus; consumatorii solicită alimente provenite din sisteme de producție sustenabile, iar reglementările includ sănătatea solului ca element cheie pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung în Europa.

Avem acum o Lege privind monitorizarea solului care obligă toate statele membre să monitorizeze evoluția sănătății solului pe teritoriul lor, indiferent de modul de utilizare a acestuia. Prin această lege, protecția solului a fost plasată la același nivel cu protecția apei și a aerului.

În plus, se utilizează tot mai mult datele și instrumentele de monitorizare pentru a ghida deciziile de îmbunătățire a sănătății solului, iar integrarea protecției solului atât în planificarea rurală, cât și în cea urbană, este în creștere.

Cu toate acestea, avem încă nevoie de indicatori și sisteme de date mai fiabile pentru a urmări sănătatea solului și pentru a ne asigura că politicile produc într-adevăr rezultate, având în vedere că, până în prezent, nu sunt disponibile valori de referință pentru mulți indicatori ai solului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Aberdeen Angus România anunță organizarea European Angus Forum (EAF) 2026, cel mai prestigios eveniment dedicat crescătorilor de taurine din rasa Aberdeen Angus. Evenimentul are loc în perioada 11-18 mai și marchează o premieră istorică pentru sectorul zootehnic românesc.

După succesul edițiilor anterioare din Germania și alte state cu tradiție, România a fost desemnată în unanimitate să găzduiască ediția 2026 a European Angus Forum, recunoscându-se astfel progresul remarcabil al programului dezvoltat la nivel național. „Forumul va reuni crescători, fermieri, experți din industrie și parteneri internaționali, oferind o platformă de dialog și colaborare asupra viitorului producției sustenabile de carne de vită, progreselor în genetică și dezvoltării piețelor de carne premium”, precizează Marcel Olteanu, președinte Asociația Aberdeen Angus România.

Țara noastră, actor relevant pe piața europeană a rasei Angus

În prezent, România deține un efectiv impresionant de peste 135.603 de capete  Aberdeen Angus și un total de 1.926 de crescători, fiind pe primul loc la nivel european. „Ediția din 2026 a European Angus Forum evidențiază rolul tot mai important al țării noastre ca producător de carne de bovine din rasa Aberdeen Angus de înaltă calitate. Dezvoltarea sectorului este susținută de avantaje naturale și structurale importante, precum pășunile extinse, condițiile climatice favorabile, tradiția în zootehnie și investițiile în genetică și management modern al fermelor”, subliniază Marcel Olteanu.

Un element central al dezvoltării sectorului Angus în România îl reprezintă integrarea lanțului de producție, de la creșterea animalelor până la distribuția produsului final.

Acest model presupune operarea unui sistem complet integrat în sectorul creșterii bovinelor, care acoperă întregul lanț valoric - de la creșterea animalelor pe pășuni naturale și utilizarea unor programe avansate de genetică, până la procesare modernă și distribuția de carne premium pe piața locală și externă.

În cadrul forumului, participanții vor avea oportunitatea de a vizita atât ferme, cât și unități de procesare, parte a unui lanț integrat de tip „farm to fork”/„de la fermă la furculiță”.

Eveniment aplicat: ferme, expertiză și colaborare

Asociația Aberdeen Angus România transmite că European Angus Forum 2026 nu este doar o conferință tehnică, ci un „Full Tour” desfășurat din inima Transilvaniei până în capitala României, îmbinând expertiza agricolă cu promovarea turismului și a gastronomiei locale.

Programul include vizite în ferme, prezentări despre producția sustenabilă de carne de vită, discuții despre genetică și reproducție, precum și sesiuni de networking între organizații europene și actori din industrie.

Evenimentul își propune să consolideze schimbul de cunoștințe și colaborarea la nivel european, într-un context în care cererea pentru carne de calitate, trasabilă și produsă responsabil este în continuă creștere.

Un tur de forță de la Cluj-Napoca la București

European Angus Forum 2026 debutează în Cluj-Napoca pe 11 mai 2026 și se încheie pe 18 mai 2026, la București.

Participanții, fermieri și experți internaționali din Europa, Australia, Asia, Africa, America de Sud și America de Nord vor vizita ferme de reproducție și unități de îngrășare-finisare; stațiunea de testare a taurilor și abatoare de ultimă generație; expoziții de animale unde vor fi prezentate cele mai performante linii genetice dezvoltate în România.

Programul, desfășurat pe zile, vizează următoarele repere reprezentantive pentru Asociația Aberdeen Angus România:

• 12 mai: Angus House Farm (Gherla - jud. Cluj), Carna Carpatica (Podirei - jud. Bistriţa Năsăud);

• 13 mai: Centrul de selecție și testare Aberdeen Angus (Cibu - jud. Mureş), Black Angus Farm (Măgherani - jud. Mureş);

• 14 mai: Karpaten Meat (Marpod - jud. Sibiu);

• 15 mai: AndroAngus (Cârțișoara - jud. Sibiu), Domeniul Vaduri (Floroaia - jud. Covasna);

• 16 mai: Paper Consult (Dobra - jud. Dâmboviţa);

• 17 mai: Conferința internațională European Angus Forum 2026 (Novotel -București).

Forumul oferă o platformă de networking între crescătorii români și liderii industriei globale, facilitând schimbul de know-how și deschiderea de noi piețe de export pentru carnea de vită premium „Made in Romania”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Creditul-furnizor reprezintă un mecanism esențial de finanțare a fermierilor, însă practicile bazate pe facturarea la preț de listă și acordarea unor discounturi „off-invoice” condiționate trebuie reglementate pentru a preveni supraîndatorarea artificială și potentialele abuzuri asupra fermierilor.

Clubul Fermierilor Români a participat luni, 27 aprilie 2026, la ședința de lucru organizată în cadrul Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României, dedicată analizării mecanismului de finanțare credit-furnizor și identificării unor soluții alternative pentru optimizarea activității agricole.

Clubul Fermierilor Români subliniază că nu mecanismul de credit-furnizor în sine reprezintă problema, ci dimpotrivă, acordarea de termene de plată până la recoltă de către furnizorii de inputuri agricole constituie una dintre cele mai importante forme de finanțare operațională pentru fermieri. Acest mecanism este cu atât mai relevant în condițiile în care sectorul bancar rămâne prudent în raport cu riscurile și volatilitatea specifice agriculturii.

În același timp, Clubul atrage atenția că anumite practici comerciale asociate creditului-furnizor pot produce efecte profund dezechilibrate în relația dintre distribuitori și fermieri. În special practica facturării la „preț de listă”, urmată de acordarea unui discount „off invoice” doar dacă fermierul achită integral și la termen, poate crea premisele unor abuzuri severe.

În piață au fost semnalate situații în care discounturile „off invoice” ajung până la 40% din prețul de listă. Aceste discounturi pot fi anulate integral de distribuitor chiar și în cazul unor întârzieri minore la plată, de câteva zile, deși fermierul a negociat comercial achiziția având în vedere prețul net rezultat după aplicarea discountului.

Această practică poate conduce la o creștere artificială a gradului de îndatorare a fermierilor, la presiuni suplimentare de lichiditate și la dezechilibre majore. În anumite cazuri, anularea discountului poate genera pentru distribuitor un câștig mai mare decât marja comercială normală obținută în condiții de piață. De asemenea, există semnale din piață că unii operatori au transformat utilizarea acestor mecanisme într-un model de business bazat pe valorificarea clauzelor de penalizare și pe proceduri de recuperare forțată a creanțelor împotriva fermierilor.

„Creditul-furnizor trebuie păstrat ca instrument de finanțare a agriculturii, dar trebuie corectate mecanismele care pot transforma o facilitate comercială într-o povară disproporționată pentru fermieri. Fermierul trebuie să știe de la început care este prețul real pe care îl datorează și care sunt consecințele rezonabile ale unei eventuale întârzieri graduale la plată”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Discounturile ar trebui acordate la facturare, direct pe factură

Clubul Fermierilor Români susține reglementarea clară a acestor practici comerciale, prin eliminarea discounturilor „off invoice”. Discounturile comerciale ar trebui acordate direct pe factură, la momentul facturării („on invoice”), astfel încât fermierul să fie facturat la prețul net real. Eventualele întârzieri la plată ar urma să fie tratate separat, prin mecanisme comerciale rezonabile, cum ar fi penalități de întârziere proporționale și transparente.

Prin aceste propuneri, Clubul Fermierilor Români urmărește protejarea funcției economice corecte a creditului-furnizor: aceea de a asigura fermierilor acces la inputuri agricole în timp util, în corelare cu ciclul de producție și cu momentul încasării veniturilor după recoltă.

Clubul solicită un cadru de reglementare care să asigure:

• Transparență în stabilirea prețului real al inputurilor agricole;

• Predictibilitate contractuală pentru fermieri;

• Eliminarea sancțiunilor disproporționate mascate sub forma anulării discounturilor;

• Tratament echilibrat al întârzierilor la plată;

• Menținerea creditului-furnizor ca instrument viabil de finanțare a agriculturii;

• Prevenirea supraîndatorării artificiale a fermierilor.

„Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, marcată de presiuni climatice, financiare și economice semnificative. În acest context, accesul fermierilor la finanțare trebuie consolidat, nu blocat. Soluția nu este eliminarea creditului-furnizor, ci reglementarea corectă a practicilor care pot deturna acest mecanism de la scopul său economic legitim. Clubul Fermierilor Români își reafirmă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional cu Parlamentul, Guvernul, autoritățile de reglementare, sectorul bancar, furnizorii și distribuitorii de inputuri agricole, pentru definirea unor reguli comerciale echilibrate, transparente și adaptate specificului agriculturii”, precizează Florian Ciolacu.

Creditul-furnizor trebuie să rămână un sprijin pentru fermieri, nu un instrument prin care aceștia pot fi împinși în supraîndatorare sau executare silită disproporționată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 4 mai 2026, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca are loc Festivalul Produsului Tradițional. Evenimentul organizat de Facultatea de Agricultură a universității clujene a ajuns la ediția a XIX-a, fiind susținut de studenții din anul IV de la Ingineria Mediului, în cadrul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, coordonat de conf. dr. Avram Fițiu. Parada portului popular va fi parte a festivalului în care vor mai avea loc jurizări și degustări de bunătăți tradiționale. Studenții au cules rețete din zece județe.

Vizitatorii Festivalului Produsului Tradițional vor fi martorii unei sărbători a gustului, memoriei și tradițiilor românești, pentru că studenții își vor prezenta porturile populare și produsele tradiționale din locurile natale, inclusiv caietele de sarcini ale rețetelor, care vor fi jurizate de către profesori, alături de specialiști în gastronomie și tradiții populare.

Festivalul este deja o tradiție, care readuce în prim-plan rețetele locale ale bucătăriei românești, rețete care sunt culese chiar de către studenți. Ei dobândesc astfel mai multe competențe: certificare și control de ferme și gospodării ecologice; elaborare caiete de sarcini pentru produse agricole/alimentare tradiționale; elaborare proceduri de certificare produse montane; certificare locală și etică a produselor; elaborare caiete de sarcini pentru produse DOP (Denumire de Origine Protejată), IGP (Indicație de Protecție Geografică) și TSG (Specialitate Garantată), prin desfășurarea unei activități practice în localitatea de origine a familiei.

„Prin rețetele autentice și caietele de sarcini riguroase, studenții devin ambasadori ai unui patrimoniu alimentar viu, capabil să genereze respect internațional și atașament emoțional profund. Parada portului popular, jurizată cu profesionalism de către specialiști în domeniu, completează tabloul unei Românii care își afirmă identitatea cu eleganță și mândrie, prin ceea ce are mai curat și mai autentic. Acest festival este o formă de soft power cultural, care transformă tradiția în punte de dialog și recunoaștere agroculturală internațională”, a explicat coordonatorul evenimentului, conf. dr. Avram Fițiu.

Evenimentul va fi deschis la ora 10.00, după care membrii juriului vor degusta și evalua produsele prezentate de către studenți, iar apoi vor fi prezentate caietele de sarcini ale rețelor tradiționale. Ca la fiecare ediție, este așteptat la festival și publicul larg, care va avea acces la degustări și discuții cu participanții după ora 12.00, când se încheie jurizarea.

„Obiectivul acestei activități pedagogice vizează scoaterea din uitare a gastronomiei tradiționale țărănești și a portului popular, dar și formarea unui absolvent USAMV Cluj-Napoca ca specialist în construcția de demersuri de marketing agricultural. Vă așteptăm să descoperiți sufletul României prin gust, port și poveste, să fiți parte dintr-o manifestare vie a identității noastre culturale, un act de diplomație gustativă, prin care tânăra generație readuce în actualitate comoara culinară a satului românesc”, arată conf. dr. Avram Fițiu.

Produsele prezentate de către studenți la Festivalul Produsului Tradițional, 4 mai 2026:

• Județul Alba: sloi de oaie din Ciugud, fursecuri „Cenușăreasa” din Rîmetea;

• Județul Bihor: Halušky (găluște slovace) din Șinteu, vărzar din Toboliu;

• Județul Bistrița-Năsăud: vinars îndulcit din Runcu Salvei, prăjitură cu nucă și miere din Târlișua; pături cu brânză și lapte acru din Parva, pancove de Parva;

• Județul Botoșani: friptură de miel din Cucuieții de Sus;

• Județul Brașov: cârnați din Fundata; plăcinte cu brânză din Ludișor;

• Județul Cluj: varză à la Cluj, minciunele (ciurigăi), mămăliguță, icre de păstrăv din Someșu Rece, cozonac din Poieni, cozonac cu nucă, sarmale ardelenești din Căprioara, plăcinte pe plită din Măguri-Răcătău, gomboți cu prune din Feleacu, drob de miel din Mihai Viteazu, pălănețe din Vatra Ardealului (Micești), pancove din Dealu Negru, clătite cu urdă și mărar din Pălatca, tocăniță de pui, cornulețe cu gem din Vișea, tocăniță de vânat, plăcinte cu brânză și ceapă verde din Lăpuștești, prăjitură Albinița din Gilău, prăjitură cu mălai din Someșu Rece, ciorbă de hurut din Gherla, colțunași cu prune din Gilău, pogăci cu jumări din Viișoara, prăjitură cu măr din Gherla, friptură de iepure și balmoș din Buza, plăcinte de Bedeciu;

• Județul Mureș: găluște de aur din Iernut, bulgărași de zăpadă din Mureș;

• Județul Satu Mare: prăjitură tăvălită din Tășnad, papricaș de pui cu găluște de casă, Riteș din Lucăceni, caș de ouă;

• Județul Sălaj: bulz cu brânză, gheme din Tetiș;

• Județul Sibiu: brânză de burduf din Sibiel.

Invitați speciali:

• Președinte juriu pentru parada portului popular: Florica Zaharia – fost custode al Muzeului Metropolitan din New York;

• Gastronomi: Mircea Groza, Paul Siserman;

• Reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) și primari din localități ale județelor Sălaj, Cluj, Mureș, Alba, Bistrița-Năsăud;

• Reprezentanți ai Consiliilor Județene care pregătesc dosare pentru IGCAT (Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism) în vederea obținerii titlului de Regiune Gastronomică Europeană/Mondială; reprezentanți ai unor restaurante din Cluj și Sălaj.

Program:

10:00–10:15 – Deschiderea oficială

10:15–11:00 – Parada portului popular, urmată de jurizarea de către specialiști în domeniu

11:00–12:00 – Jurizarea produselor

12:00–18:00 – Degustarea produselor de către invitați; prezentarea caietelor de sarcini; muzică populară și momente vesele.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că o parte semnificativă a fermelor comerciale operează sub costul de producție și riscă închiderea în perioada imediat următoare. Chiar dacă pentru o perioadă de timp prețul oferit fermierilor a înregistrat o ușoară revenire, se constată acum o scădere accelarată a acestuia, în contextul în care cererea și consumul încep să crească.

Potrivit datelor publicate de Observatorul Cărnii de Porc al Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați (carcasă clasa E) în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și se situează cu 11,4% sub media Uniunii Europene, România înregistrând al doilea cel mai mic preț din Europa și mult sub prețul mediu din principalele țări de unde importăm.

În prezent, prețul porcului la poarta fermei ajunge la aproximativ 5 - 5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg, generând pierderi directe pentru fermieri și afectând grav capacitatea acestora de a susține activitatea pe termen scurt și mediu.

Situația este agravată de impactul persistent al pestei porcine africane (PPA), care în ultimii ani a afectat grav efectivele, a generat restricții comerciale și a descurajat investițiile. „În același timp, extinderea creșterii porcinelor în gospodăriile populației, în absența unor standarde uniforme și riguroase de biosecuritate, reprezintă un factor major de menținere și propagare a riscului epidemiologic”, susține APCPR.

Dezechilibrul structural al pieței este evident, sectorul comercial producând aproximativ 3,3 milioane de porci anual, iar consumul național depășește echivalentul a șapte milioane de capete. Acest deficit este acoperit prin importuri masive, ceea ce accentuează presiunea asupra producătorilor locali și vulnerabilizează lanțul alimentar.

Consecințele, arată APCPR, sunt deja vizibile și se vor accentua în lipsa unor măsuri rapide. Există deja ferme care operează în pierdere și își reduc activitatea. De asemenea, fermierii amână sau abandonează investițiile. Există un risc real de închidere a exploatațiilor comerciale și de pierdere a locurilor de muncă în mediul rural. Totodată, dependența de importuri crește, fiind estimată deja la peste un miliard de euro. „În actualul context geopolitic, menținerea producției interne de carne de porc nu mai este doar o problemă economică, ci una de securitate alimentară națională”, punctează APCPR.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită adoptarea urgentă a unui set de măsuri prioritare:

• Sprijin financiar imediat, pentru acoperirea pierderilor și asigurarea lichidității fermelor;

• Mecanisme de corectare a dezechilibrelor din lanțul de valorificare, inclusiv în relația cu marile rețele de retail;

• Măsuri ferme pentru reducerea riscului epidemiologic și aplicarea uniformă a standardelor de biosecuritate;

• Înlesnirea accesului la finanțare și accelerarea redeschiderii piețelor externe.

APCPR face apel la autorități, retaileri, procesatori și consumatori să susțină producția autohtonă de carne de porc. Fără ferme locale, România riscă să devină dependentă structural de piețe externe, într-un context global tot mai instabil.

„Fereastra de intervenție este limitată. Deciziile din perioada imediat următoare vor determina dacă România își păstrează capacitatea de producție sau pierde definitiv un sector esențial al economiei agroalimentare”, conchide APCPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Luni, 27 aprilie 2026, s-a desfășurat Consiliul AgriFish, la Luxemburg. Înainte de ședința Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, o delegație a Copa – Cogeca, din care au făcut parte Nikolaus Berlakovich de la COPA, Florentin Bercu - vicepreședinte COGECA și Patrick Pagani - secretar general adjunct, a avut întâlniri cu Maria Panayiotou - ministrul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Mediului din Republica Cipru și echipa sa, care dețin Președinția Consiliului Europei, Elisabeth Werner - director general, Pierre Bascou - director general adjunct DG AGRI, Emil Dumitru - secretar de stat MADR, Daniela Rebega - director general AM-PNDR, Emilia Mohan și Ionuț Petrescu - Secția de Agricultură Reprezentanța Permanentă și echipa României.

Discuțiile au vizat problemele presante cu care se confruntă sectorul agricol în aceste vremuri tulburi, precum: prețurile ridicate la carburanți și fertilizanți; mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM; Politica Agricolă Comună după 2027; situația pieței, agravată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Florentin Bercu a evidențiat importanța cooperării între fermieri, subliniind rolul său esențial în gestionarea, combaterea și prevenirea crizelor din lanțul alimentar prin intervenția rapidă a Comisiei pentru suspendarea aplicării CBAM. „Circa 20-25% dintre fermierii din România și UE au incertitudini în privința continuării activității, urmând ca în maximum un an să își înceteze activitatea dacă nu se vor luă măsuri pentru rentabilizarea afacerilor din sectorul agroalimentar”, a arătat Florentin Bercu, vicepreședinte COGECA și director executiv UNCSV, organizație care face parte din Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Copa - Cogeca solicită implementarea unor soluții urgente pentru situația din Orientul Mijlociu care exercită o nouă presiune semnificativă asupra fermierilor europeni. „Aceste șocuri externe perturbă producția, cresc costurile și amenință și mai mult marjele de profit deja fragile ale fermierilor. La toate acestea se adaugă prețurile ridicate ale îngrășămintelor, menținute la un nivel ridicat de la invazia Rusiei în Ucraina, precum și o recesiune prelungită pe piețele culturilor arabile din UE. Fermierii se confruntă acum cu o situație imposibilă. În întreaga Europă, costurile de producție pentru combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică continuă să crească brusc”, explică Florentin Bercu.

Reprezentanții Copa – Cogeca susțin că mulți fermieri reduc suprafața cultivată, schimbă culturile sau chiar renunță la însămânțare, deoarece producția pur și simplu nu mai este viabilă din punct de vedere economic, considerând că autoritățile de la Bruxelles reacționează prea lent. „Această situație afectează acum toate sectoarele și va avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni dacă nu se iau măsuri rapide. Având în vedere cele două conflicte majore care afectează vecinătatea Europei, UE are nevoie de un răspuns coordonat la scara măsurilor luate în contextul COVID-19 și a răspunsului la invazia Rusiei în Ucraina. Avem nevoie de măsuri urgente pentru a proteja producția alimentară, a asigura securitatea energetică și a menține integritatea pieței unice. În acest sens, Cadrul energetic temporar de criză și planul Accelerate EU trebuie transformate acum în sprijin concret pentru sectoarele aflate în cele mai mari dificultăți, inclusiv agricultura”, au subliniat reprezentanții Copa – Cogeca.

Îngrășămintele, costuri ce nu pot fi absobite de agricultorii UE

Taxa CBAM va crește progresiv până în 2034, costul direct al acesteia fiind estimat la 820 de milioane de euro în 2026, urmând să crească la 3,4 miliarde de euro în 2034. „În următorii șapte ani, aceasta reprezintă aproximativ 12 miliarde de euro, adică peste 3% din bugetul actual al PAC. Dacă îngrășămintele produse în UE își vor continua alinierea prețurilor la cele ale importurilor, costul total ar putea ajunge la 39 de miliarde de euro, aproape 10% din bugetul actual al PAC. Acestea sunt costuri pe care agricultorii din UE pur și simplu nu le pot absorbi”, a atras atenția Copa – Cogeca.

Organizația europeană a fermierilor și cooperativelor agricole a propus un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, inclusiv: suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală pentru a compensa aceste costuri pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei; creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații; precum și înlesnirea utilizării pe scară mai largă a gunoiului de grajd și a digestatului.

Politica Agricolă Comună după 2027

Referitor la PAC post-2027, membrii Copa și Cogeca au adoptat trei documente de poziție esențiale privind viitorul buget al UE și PAC. Reprezentanții organizației europene susțin că PAC trebuie să rămână o politică cu adevărat comună, cu un buget dedicat, rezervat și protejat, care trebuie menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat în funcție de inflație pe perioada 2021 - 2027. „În ceea ce privește sprijinul pentru venituri, poziția noastră este la fel de clară. Consolidarea competitivității necesită abordarea veniturilor fermierilor, care continuă să rămână în urma altor sectoare ale economiei. Acest lucru face ca sprijinul pentru venituri pe bază de suprafață să fie esențial, indiferent de vârsta, dimensiunea, forma juridică sau tipul de producție al fermierilor.”

Copa – Cogeca solicită un sprijin specific pentru lichidități, deoarece fermele și cooperativele agricole au nevoie de acces rapid la toate instrumentele UE disponibile pentru a absorbi creșterile excepționale ale costurilor și a menține producția.

Totodată, se solicită simplificarea continuă și accelerată. „Propunerea Omnibus este binevenită, dar trebuie să mergem mai departe. Prea multă legislație a UE descurajează încă inovarea, întârzie investițiile, încetinește eliberarea autorizațiilor și împiedică soluțiile circulare esențiale pentru reziliență.”

De asemenea, Copa – Cogeca vrea ca sectorul agricol european să aibă certitudinea accesului la energie. „Agricultura nu poate funcționa fără energie sigură și accesibilă. Gazul și electricitatea trebuie să rămână disponibile la prețuri rezonabile, iar în orice scenariu de raționalizare, întregul lanț agroalimentar trebuie tratat ca fiind strategic și prioritizat. În același timp, trebuie să accelerăm diversificarea prin bioenergie, biocombustibili pe bază de culturi, biometan, biogaz și energie regenerabilă descentralizată la nivelul fermelor.”

În ceea ce privește proiectul de cadru temporar pentru criza energetică propus recent trebuie consolidat prin:

• Creșterea plafoanelor de ajutor pentru producția agricolă primară și pescuit;

• Prelungirea cadrului cel puțin până în iunie 2027;

• Extinderea sprijinului eligibil dincolo de îngrășăminte și motorină pentru a include energia și alte costuri excepționale;

• Asigurarea faptului că schemele naționale de sprijin nu se iau în considerare în raport cu limitele de minimis existente.

Referitor la produsele fitosanitare, Copa - Cogeca a subliniat faptul că fermierii susțin principiul înregistrării și trasabilității, însă noile obligații introduse de la 1 ianuarie 2026 - coduri de aprobare, coduri EPPO (Organizația Europeană și Mediteraneană pentru Protecția Plantelor) - reprezintă o sarcină administrativă suplimentară fără valoare adăugată clară pentru controale, solicitând în acest fel, o abordare mai proporțională și mai practică.

În cadrul Consiliului AgriFish, la care a participat secretarul de stat din MADR Emil Dumitru, s-au dezbătut propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027, cu accent pe principalele opțiuni pentru conceperea sprijinului pentru venit. Reprezentantul României a declarat că este foarte important ca sprijinul pe venit să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, să asigure condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și să elimine disparitățile. „România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcționarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal - zootehnic, sprijinirea reînnoirii generațiilor și prioritizarea anumitor sectoare, în funcție de nevoile identificate”, a afirmat Emil Dumitru.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agraria, cel mai important târg agricol din inima Transilvania, are loc în perioada 23-26 aprilie 2026, la Jucu (Cluj), într-o nouă ediție dedicată performanței, inovației și dialogului din agricultura românească. Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, consolidând rolul Agraria ca platformă de întâlnire între fermieri, specialiști, companii și reprezentanți ai instituțiilor publice.

Agraria reprezintă un important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din sectorul agroalimentar, iar organizatorii promit că timp de patru zile (23 – 26 aprilie 2026) câmpul de la Jucu devine un adevărat laborator al viitorului, în care sunt prezente utilaje agricole de ultimă generație; soluții inteligente pentru agricultura 4.0; animale de rasă și input-uri pentru fermele zootehnice; produse locale și tradiționale.

„Agraria contribuie la promovarea unei agriculturi moderne, competitive și conectate la noile tehnologii. Continuăm să fim o platformă de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie”, ne-a declarat Raluca Mareș, director expoziție DLG Markets South East Europe.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini agricole, vizitatorii Agraria au ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de firmele participante pe platforma de la Jucu și, totodată, să vadă la lucru vârfuri de gamă ale producătorilor de utilaje agricole, mai ales că „zona de demonstraţii pune la dispoziție un spațiu generos”, după cum ne-a zis Adrian Câmpean, director proiect DLG Markets South East Europe.

Magnetul târgului Agraria îl reprezintă, ca la fiecare ediție, Zootehnica Show, un concept dinamic, integrat, dedicat sectorului zootehnic. Aici, vizitatorii au ocazia să vadă cele mai frumoase exemplare și să afle cele mai noi tendințe din domeniul zootehnic.

„Și la Agraria 2026 avem evenimente interesante, cu foarte mult conținut. Deja de câteva ediții venim în sprijinul producătorilor locali, a căror prezență în târg crește de la an la an. La Agraria arătăm că și în România putem să facem produse de calitate”, subliniază Corina Mareș, DLG Markets South East Europe.

Pentru ediția 2026, organizatorii au organizat „Caravana AGRARIA vine la tine acasă”, care a trecut prin câteva județe și a lăsat la primăriile comunelor invitații, așa încât cei care doresc să viziteze expozița le pot ridica de la primăria din comuna lor.

De reținut că, oricine vrea să ajungă la Agraria se poate înregistra aici https://xtag-event.com/agraria2026/ și primește pe email biletul gratuit de acces la Agraria, sub forma unui cod QR pe care trebuie să-l arate la intrarea în expoziție. Copiii, elevii, studenții și pensionarii au acces gratuit la Agraria.

Agraria este primul târg pe care DLG Markets South East Europe l-a realizat în România și care, din anul 1995 și până în prezent, și-a clădit, ediție după ediție, un nume puternic, devenind evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei. La ani distanță, începând din 2011, DLG organizează AgriPlanta – RomAgroTec, cea mai mare expoziție în câmp, la Fundulea – județul Călărași, care anul acesta va avea loc în perioada 28 – 31 mai.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!