Mihaela Prevenda - REVISTA FERMIERULUI
Mihaela Prevenda

Mihaela Prevenda

Marți, 07 Noiembrie 2023 16:29

„Șefu`, aveți o scamă!”

Sau „Șefu`, veți avea o scamă!”. Toate variantele sunt folosite și funcționează atât la stat, cât și la privat. Acum însă vreau să mă opresc la autorități, adică la sistemul public, unde găsim toate tipurile de lingușitori și poate cea mai mare proporție de yesmeni. Șeful nu trebuie supărat ori contrazis, așa că deciziile se iau în funcție de dorințele mai-marelui.

Premierul dorește să strângă bani la buget, să facă economii și ordine în sistemul public. Imediat, ministrul Agriculturii vine cu soluția și este aplaudat de șef. Felicitările, masa și dansul vor avea loc la groapa zootehniei, a protecției plantelor, a testării și înregistrării soiurilor... Fără vin pe masă, pentru că sectorul vitivinicol e aproape inexistent în structurile MADR.

La începutul toamnei, șeful Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat un proiect prin care reorganizează structurile din subordinea ministerului. Proiectul pare făcut pe genunchi, spre mulțumirea șefului suprem, nicidecum gândit conform realității.

Să luăm ca exemple doar câteva instituții propuse spre desființare: Agenția Națională pentru Zootehnie, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, Autoritatea Națională Fitosanitară. Acestea sunt structuri cu legături și corespondență nu doar la Bruxelles, ci pe plan internațional, a căror desființare poate bloca unele activități. Pe la colțuri se vorbește de preluarea unora dintre atribuții de către sectorul privat, mai exact de către „prieteni” ai Puterii cu interese în domeniile mai sus menționate. Dar de asta trebuie să se ocupe alții, nu eu.

Cred că în aparatul central al Ministerului Agriculturii (MADR, APIA, AFIR) sunt mai mulți șefi decât numărul angajaților din toate instituțiile pe care vrea să le desființeze ministrul în aplauzele șefilor. Nu mai spun că sunt o mulțime de oameni care taie frunze la câini cât e ziua de lungă, cărora alții le prestează munca. Da, la stat sunt și angajați care chiar muncesc. Ăștia-s pălmașii, n-au perii de scame și nici nu rup ușa la ora 16 sau 14, vinerea.

Am scris despre inoportunitatea desființării unei instituții. M-a sunat directorul: „Ce-mi faceți? Ce-i spun eu acum la ministru?” Ca să înțelegeți ce vremuri trăim după trei decenii de democrație! Nu am folosit niciun nume deoarece, indiferent cine-i ministru sau director ori premier, situația este aceeași.

Vreau să închei cu zâmbetul pe buze, unul amar, dar zâmbet.

„Un tip se duce la un interviu pentru un post la o instituție publică.
– Sunteţi alergic la ceva?
– Da, la cafeină.
– Aţi lucrat pentru serviciul public înainte?
– Da, am lucrat în armată.
- Aveţi vreun handicap?
– Da. O mină a explodat lângă mine şi mi-am pierdut ambele testicule.
Omul statului, cel care lua interviul, face o grimasă şi spune:
– Bine! Vă angajăm. Programul normal zilnic este de la 8.00 la 16.00. Dar dvs. puteţi începe de mâine la ora 12.00. Şi veţi veni în fiecare zi de la 12.00.
Tipul este nedumerit și întreabă:
– Dacă orele de lucru sunt de la 8.00 la 16.00, de ce vreţi să vin la 12.00? Eu nu vreau niciun tratament special…
– Ceea ce trebuie să înţelegeţi este că acesta este un loc de muncă la stat. În fiecare zi, de la 8.00 la 10.00 ne bem cafeaua, apoi, până pe la 12.00 ne scărpinăm la ouă. Prin urmare, dvs. nu are niciun sens să veniţi de la ora 8.00.”

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2023
Abonamente, AICI!

Pe 31 octombrie 2023 a avut loc, la București, Gala de Premiere a celei de-a patra ediții TalentA, un program educațional internațional, gratuit, fondat de Corteva Agriscience, lansat inițial în 2019 în Spania și în 2020 în țara noastră, pentru femeile inovatoare care lucrează în agricultură. Compania Corteva a anunțat câștigătoarele competiției de proiecte agricole pentru femei TalentA 2023.

România a devenit, în 2020, a treia țară care a implementat acest program, cu scopul de a îmbunătăți securitatea alimentară în societate prin extinderea oportunităților educaționale și accesul la finanțare pentru femeile fermier.

A patra ediție a programului de granturi TalentA, realizat de Corteva Agriscience în parteneriat cu compania de consultanță Starperformining pentru femeile fermier din România și Republica Moldova, a încheiat patru luni intense de educație antreprenorială și agricolă, oferind, de asemenea, suport de mentorat pentru dezvoltarea proiectelor care au concurat pentru granturi.

La TalentA 2023 au participat 74 de femei, 64 din România și 10 din Republica Moldova. După finalizarea modulelor educaționale, finalistele au dezvoltat proiecte cu ajutorul mentorilor, concentrându-se pe dezvoltarea propriilor afaceri și sprijinul acordat comunității prin impactul acestor inițiative la nivel local.

„Corteva Agriscience este profund implicată în dezvoltarea comunităților în care activăm, iar angajamentul nostru față de femeile din agricultură se cristalizează sub forma programului educațional TalentA. Această inițiativă de succes își propune să ajute femeile din zonele rurale să beneficieze de o pregătire solidă și un proces de învățare care contribuie la dezvoltarea comunităților lor. În fiecare an, Corteva Agriscience admiră determinarea participantelor, deoarece acest lucru confirmă beneficiile semnificative ale cursurilor din cadrul programului educațional. Proiectele depuse în cea de-a patra ediție sunt de interes, merită sprijin, și felicităm toate participantele pentru implicarea lor”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria, subliniind importanța programului TalentA în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor rurale.

„La nivel global, femeile au un aport semnificativ la asigurarea hranei, iar femeile din mediul rural depășesc 25% din populația planetei”, a adăugat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

 

Câștigătoarele TalentA 2023

 

Iris Roșculeț, de la Jilavele - Ialomița, a câștigat Premiul 1 cu proiectul „Serele Dulci” și a primit 6.000 USD de la Corteva Agriscience.

Tânăra de 19 ani dorește să dezvolte o cultură mixtă de viță-de-vie și de tomate pe o suprafață de 1.800 metri pătrați și o seră de înaltă performanță de 1.200 metri pătrați, pentru a putea produce dulceață din legume și struguri la ferma părinților săi. Obiectivul proiectului este de a aduce inovație și sustenabilitate în sectorul agricol, reprezentând nu doar o oportunitate de afacere, ci și o modalitate de a contribui la viitorul sănătos al comunității locale și la transmiterea moștenirii pământului.

Gala TalentA 2023 2

„Programul TalentA este o oportunitate unică pe care oricine ar trebui să o valorifice. Informațiile sunt furnizate în cel mai plăcut mod de către cei mai frumoși și calificați oameni, iar relațiile care se formează între participanți și organizatori sunt de durată. TalentA m-a ajutat să învăț că încrederea începe să-și facă loc prin toate temerile că ar putea fi o misiune imposibilă să-ți îndeplinești visul, dar investirea în viitorul femeilor rurale prin pregătire și granturi pentru a reduce decalajul de gen poate contribui la crearea unui viitor sustenabil, un viitor în care putem valorifica resursa neglijată în agricultură, femeile, pentru a ajuta la atingerea principalului obiectiv al TalentA”, a arătat Iris Roșculeț, care, în prezent urmează cursurile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV București, dar intenționează să studieze și Agronomie.

„Împreună cu părinții mei avem o fermă legumicolă, în spații protejate, cu o suprafață de 6.000 metri pătrați, unde cultivăm ardei, castraveți și roșii, și avem contract cu un important lanț de supermarketuri din România. Anul acesta, pentru a reduce pierderile de producție, am făcut un experiment și am început să facem gem din resturile de sortare. A fost un succes și vreau să continui acest lucru pe viitor, însă vreau să învăț mai mult, motiv pentru care m-am înscris la cursurile TalentA. Este o oportunitate pentru mine, atât pe plan profesional, cât și personal, deoarece cursurile sunt foarte bine structurate, și cred că voi reveni anul viitor pentru a continua acest proces de învățare. Am întâlnit o mulțime de oameni noi la acest workshop și este o cu totul altă comunicare cu toate colegele mele, pentru că a fost plăcut să ne descoperim și să ne cunoaștem aici”, ne-a mai spus Iris Roșculeț.

Alexandra Buliga, de la Girov din județul Neamț, a câștigat Premiul 2 cu proiectul „Punem Agricultura pe Picioare” și a primit 5.000 USD de la Corteva Agriscience.

Proiectul vizează adaptarea echipamentelor și tehnologiilor agricole pentru a fi folosite de persoanele cu dizabilități de mobilitate, în conformitate cu un proiect pilot național care oferă soluții inovatoare necesare în acest sector. În același timp, include servicii mobile pentru repararea și întreținerea utilajelor agricole în județul Neamț.

Gala TalentA 2023 1

„Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipa Corteva și programul TalentA, care au crezut în proiectul nostru pilot, un proiect cu suflet, pentru suflet. Pentru mine, experiența TalentA înseamnă oameni. Femei antreprenori în domeniul agriculturii care au un obiectiv comun: agricultura de calitate și afaceri frumos dezvoltate, cu respect pentru mediu, pentru oameni și pentru mediul antreprenorial românesc”, a spus Alexandra Buliga.

Maria Boldurescu, din Republica Moldova, Raionul Călărași, este câștigătoarea Premiului 3 cu proiectul „Colectarea și valorificarea apei de ploaie pentru crearea Grădinii Bee Paradise”. A primit 4.000 USD de la Corteva Agriscience.

Grădina „Bee Paradise” este o afacere apicolă, iar proiectul tinerei de peste Prut constă în restaurarea și extinderea bazei de apicultură, care trebuie diversificată și să se desfășoare pe tot parcursul dezvoltării stupilor. Proiectul susține obiectivele de sustenabilitate prin promovarea celor mai bune practici în agricultură, care sunt soluții pentru reducerea impactului asupra problemelor precum controlul resurselor de apă și minimizarea risipei de apă, și adaptarea la schimbările climatice prin practici de conservare a terenurilor.

„Am onoarea de a fi printre primele participante din Republica Moldova la programul TalentA. Cursurile bine structurate și coerente au reprezentat o experiență unică și valoroasă pentru mine, deoarece abia începem în domeniul afacerilor. Mulțumirile pentru oportunitate și dedicare acestui proiect se îndreaptă către echipele Corteva Agriscience și Starperformining”, a menționat Maria Boldurescu.

Premiul special, în valoare de 1.500 USD, acordat de compania Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul proiectului TalentA, a ajuns la Carmen Minciunescu din județul Constanța, pentru proiectul „Livada cu aluni”. Scopul principal al acestui proiect este de a extinde cultivarea alunilor pe ferma familială Aquila Agricola. Acest tip de cultură este o raritate pentru regiunea Dobrogea, care se confruntă de câțiva ani cu seceta, și necesită un consum redus de resurse de apă.

20231031 132512

„Sunt foarte bucuroasă că am avut oportunitatea de a face parte din programul TalentA, de a întâlni oameni minunați, experți în afaceri și femei fermier care împărtășesc același scop al dezvoltării agriculturii. Programul oferă cunoștințe în management, înțelegere și menținere a echilibrului financiar. Recomand cu căldură tuturor femeilor să se înscrie în acest minunat program sponsorizat de Corteva”, a spus Carmen Minciunescu.

Prin intermediul programului educațional TalentA, Corteva Agriscience vizează femeile fermier din zonele rurale, cu un angajament puternic de a îmbunătăți calitatea vieții în aceste zone. Această inițiativă le oferă acces la informații și finanțare și le sprijină în dezvoltarea și modernizarea afacerilor lor. Investiția în emanciparea femeilor rurale reprezintă o modalitate de a promova egalitatea de gen, de a eradica sărăcia și de a stimula creșterea economică inclusivă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO Agricultură, lider pe piața utilajelor agricole din România, și Metzer, prima companie din Israel cu unitate de producție de linii de picurare în țara noastră, anunță un parteneriat strategic menit să revoluționeze industria irigațiilor prin picurare de la noi. Prin această colaborare, IPSO Agricultură și Metzer doresc să ofere fermierilor români instrumentele necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare ale agriculturii. „Suntem dedicați să sprijinim agricultura românească și să contribuim la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol”, transmit cele două companii.

Unindu-și forțele pentru a oferi fermierilor români soluții avansate, personalizate și performante de sisteme de irigații prin picurare, IPSO Agricultură, prin departamentul IPSO Irigații, și Metzer România aduc în prim-plan tehnologii de vârf care sunt ecologice și care contribuie la reducerea impactului provocat de schimbările climatice și de alte provocări cu care se confruntă fermierii în zilele noastre.

 

Avantajele parteneriatului

 

Metzer, cu o experiență de peste 50 de ani în sectorul microirigațiilor la nivel mondial, aduce în România tehnologii de ultimă generație și cunoștințe temeinice despre necesitățile fermierilor. Cu ajutorul IPSO Agricultură, o companie cu reputație solidă în domeniul soluțiilor agricole inteligente, acest parteneriat strategic va oferi fermierilor autohtoni acces la tehnologii inovatoare și servicii de consultanță specializate pentru a optimiza producția și a asigura utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Parteneriatul IPSO Agricultură – Metzer România are următoarele avantaje:

  • Sisteme de Irigații Avansate: Fermierii beneficiază de sisteme de irigații avansate, bazate pe tehnologia de linii de picurare, care asigură distribuția uniformă a apei și optimizarea consumului de apă. Astfel, agricultorii obțin randamente mai bune și economisesc resursele de apă prețioase.

  • Soluții Personalizate: Pentru fiecare fermier sunt oferite soluții personalizate, în funcție de specificul culturilor, solului și cerințelor locale, pentru a asigura eficiență maximă și producție sustenabilă.

  • Consultanță Specializată: Echipa de experți a celor două companii va oferi consultanță fermierilor în ceea ce privește proiectarea, instalarea și întreținerea sistemelor de irigații, garantând astfel performanța optimă a echipamentelor.

  • Angajament Ecologic: Sistemele de irigații sunt proiectate să reducă consumul de apă și să minimizeze impactul asupra mediului înconjurător, contribuind la o agricultură sustenabilă și la conservarea resurselor naturale.

 

IPSO Agricultură este de peste 25 de ani partenerul agricultorilor din România care doresc soluții eficiente și profitabile, capabile să aducă un beneficiu cât mai mare prin utilaje și sisteme moderne inteligente. Grija pentru nevoile clienților este atuul cu care IPSO Agricultură își consolidează poziția de partener strategic de încredere al tuturor fermierilor români.
Metzer România este o filială a Metzer, lider inovativ în industria irigațiilor prin picurare, cu o experiență vastă și recunoscută în producția de linii de picurare și sisteme de irigații de înaltă calitate la nivel global.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 20 Octombrie 2023 14:23

Călin Fărgaciu, gospodarul din Săndulești

Comuna Săndulești, din județul Cluj, este dovada că hărnicia alungă sărăcia. Asta poate și pentru că primul gospodar al comunei este cunoscutul fermier Călin Fărgaciu, care are o bună cunoaștere a realităților și provocărilor cu care se confruntă agricultura și întregul spațiu rural. În rândurile ce urmează vă invităm să-l cunoașteți pe primarul, fermierul și omul Călin Fărgaciu.

„Nu sunt singurul inginer sau fermier care este şi primar. Comunităţile din rural au înţeles că oamenii care ştiu să facă treabă bună pentru ei ştiu să facă treabă bună şi pentru ceilalţi.”

Reporter: Comuna Săndulești, numită de locuitori „Capitala Ardealului”, se află la poalele Munților Apuseni, Munții Trascău, mai exact, în apropierea Rezervației Naturale Cheile Turzii. Aici s-a născut, a crescut și-și duce traiul de zi cu zi Călin Fărgaciu. Aşadar, s-o luăm pe rând. Călin Fărgaciu, fermier sau primar?

Călin Fărgaciu: În primul rând, sunt fermier. Probabil că acesta este şi motivul pentru care am trecut un pic şi în administraţie. Cât Dumnezeu va considera că trebuie să fiu şi aici o să fiu şi aici, la primărie, în rest la fermă şi în agricultură o să fiu mereu.

Sunt unul dintre oamenii care au crescut pe lângă Mircea Ciurea, Dumnezeu să-l odihnească, am continuat ce a pornit Mircea ca luptă sindicală şi ca luptă a celor care suntem în rural şi în agricultură, împreună cu Dan Ţandea, tot aşa şi el a trecut la Domnul, şi încet-încet în asociaţie, în cooperativă şi în ce facem noi în agricultură vin tineri, şi asta e foarte bine, se predau ştafete, se face schimbul între generaţii şi este minunat dacă noi reuşim să lăsăm o cărămidă, două, trei, cinci, astfel încât cei care vin după noi, tinerii, să aibă pe ce clădi.

Nu sunt singurul inginer sau fermier care este şi primar. Comunităţile din rural au înţeles că oamenii care ştiu să facă treabă bună pentru ei ştiu să facă treabă bună şi pentru ceilalţi. Mai demult, în perioada interbelică şi înainte, în general cel mai gospodar din sat era şi primar. Lumea atunci ştia să cumpănească mai bine lucrurile.

A fost şi o perioadă în care comunităţile considerau că dacă ai făcut treabă bună şi ai dezvoltat un business în agricultură, ajungând în funcţia publică te vei îmbogăţi şi mai tare. Era o cutumă şi o gândire păguboasă pentru toată lumea, pentru că ulterior comunităţile şi-au dat seama că oamenii gospodari ştiu să facă treabă, făcând pentru ei aveau expertiză şi în zona atragerii fondurilor, ştiau să chibzuiască un buget, deci nu veneau chiar doar pentru a face paradă. În general, în comunele şi în unităţile administrativ-teritoriale în care se merge doar pe discurs politic, pe promisiuni care nu au un fundament şi în gândirea unui buget, comunităţile stau pe loc sau chiar regresează.

calin fargaciu 1

Reporter: Câte suflete sunt în comuna Sănduleşti?

Călin Fărgaciu: Sănduleşti e o comună de gradul trei, o comună mică, are doar în jur de 2.300 de locuitori, sunt două sate, Sănduleşti şi Copăceni. Noi zicem că suntem Capitala Ardealului, dar asta zicem noi, nu vrem să supărăm pe nimeni, chiar avem la intrarea în comună un însemn care spune acest lucru: „Comuna Sănduleşti, Capitala Ardealului”. Dar este doar marketing, şi ca un lucru care să creeze zâmbet celor care-l ascultă, în comuna Sănduleşti se fac foarte multe cununii. Într-adevăr, am şi creat un spaţiu, o casă de căsătorii în care cei care se căsătoresc să poată să aducă pe toată lumea care doreşte să fie la fericitul eveniment, şi am observat că veneau şi din alte părţi. Există o legislaţie, primarul poate da o dispensă şi se pot cununa şi la noi tinerii care doresc. Căsătoream nişte tineri de aici, care apoi mi-au zis: „Vor şi nişte prieteni de-ai noştri să se căsătorească la Sănduleşti!”. Am rămas mirat, de ce vor să se căsătorească aici? Şi-mi răspund: „Vor să se cunune în Capitala Ardealului!”. O chestie de marketing pe care am tot derulat-o în online şi până la urmă lumea a înţeles că la Sănduleşti se întâmplă lucruri bune, suntem oameni aşezaţi. Chiar avem o comunitate de oameni aşezaţi, deşi suntem multietnici, multiconfesionali, multiculturali, dar încet-încet s-a aşezat foarte mult comunitatea. Chiar când am ieşit primar în 2016 ieşeau de la diferite biserici şi de multe ori nu se salutau chiar cum aş fi considerat eu că trebuie să facă un bun creştin, şi-i spuneam soţiei mele: „Parcă am ajuns primar în Belfast!”. Dar încet am adus înapoi comunitatea, pentru că am avut inteligenţa ca în momentul în care a fost ales viceprimarul el să fie din Copăceni, eu fiind localnic din Sănduleşti, şi astfel şi prin buna noastră colaborare comunitatea a înţeles că dacă în administraţie este linişte şi pace, lucrurile merg bine şi ei trebuie să facă la fel. Am făcut foarte multe activităţi în care i-am adus împreună și asta pentru noi este o bucurie, chiar lucrurile se întâmplă bine în comunitatea noastră şi probabil de aceea şi Domnul îşi întoarce privirea spre noi şi face ca bugetul să fie unul astfel încât noi să progresăm.

Reporter: Care sunt activităţile economice de bază în comuna Sănduleşti?

Călin Fărgaciu: Agentul economic cu cea mai mare pondere este tot în zona agriculturii, este o fermă de vaci cu lapte, 700 de capete, Agronova, care face treabă bună. Va trebui să aducem şi alt gen de mediu economic la noi, pentru că așa funcţionează un buget la nivel de România, şi probabil şi în alte state, o parte din contribuţiile de pe raza unui UAT se întorc procentual în cadrul UAT-ului, de asta vedem că unele comune explodează, pentru că au creat mediu economic sau au transformat o parte din terenul agricol în parc industrial. Nu ştiu dacă neapărat este cea mai bună formă, însă pentru comunităţi şi pentru dezvoltare este bine, se creează locuri de muncă, bugetul local are nişte sume confortabile astfel încât să facă o infrastructură la nivel de Europa, cum ne dorim. Din acest punct de vedere, Sănduleşti este o comună fericită, pentru că am asfaltat aproape toate drumurile, mai avem de turnat asfalt pe o porțiune de 7 km, unde s-au finalizat lucrările de canalizare. Da, comuna Săndulești are canalizare sută la sută, are apă în sistem centralizat, are gaze naturale, electricitate, internet, tot ce înseamnă confort. Şi dacă reuşim, oricum avem proiect pe Saligny, cu siguranţă se va asfalta și bucata rămasă şi astfel închidem cercul, comuna ca infrastructură, ca utilităţi, este la nivel de urban.

comuna sandulesti

Avem în lucru un parc industrial. Când va fi gata, eu chiar pot să plec acasă, deoarece comuna Sănduleşti va rămâne cu un buget confortabil, cu locuri de muncă şi cu siguranţă. De fapt, ca zonă de rezidenţial, nici nu prea avem unde să construiască. Tot ce a fost grădină sau casă mai veche toate sunt cumpărate, au venit mulţi tineri în comunitate, chiar acum construim – ceea ce e o mare bucurie - trei clase de învăţământ primar. Se întoarce şi diaspora, s-au mutat familii tinere la noi şi chiar vreau să vă spun, fără a face reclamă pentru vreun ONG, există un ONG la Bucureşti, se numeşte Bookland, cu care dezvoltăm împreună proiecte, ei ajută comunităţile să investească în educaţie. Îi aduc pe toţi cei puternici şi cu potenţă economică, cu materiale de construcţii, în general UAT-urile mai plătesc manoperă sau materiale pe care nu le pot ei furniza. Am renovat un corp de clădire şi acum construim chiar un corp nou şi urmează să construim şi o mică sală de sport. Adică nu încercăm să creăm proiecte decât adaptate la nivelul comunităţii. Nu vom avea o sală de sport megalomanică, ci una care să satisfacă nevoile copiilor de la şcoală.

„Totdeauna am să mă ocup de ferma de vaci cu lapte, că va merge mai bine, că va merge mai rău. Businessul în agricultură trebuie să-l calculezi minimum pe cinci ani.”

Reporter: Comuna este situată într-o zonă foarte frumoasă, cu multe obiective turistice în apropiere...

Călin Fărgaciu: Există o energie bună la Sănduleşti şi asta cred că face ca lumea să-şi dorească să treacă pe aici şi să stea la noi. Adevărat, suntem şi bine amplasaţi, pentru că avem Cheile Turzii într-o parte a localităţii, avem Cheile Turului cu Valea Racilor, Cheile Copandului cum le spunem noi în partea dinspre Turda, e salina foarte aproape, Muntele Băişor e staţiune turistică, de la noi începe Valea Arieşului cu tot ce înseamnă zonă cu potenţial turistic extraordinar. A fost o mare bucurie când am reuşit să asfaltăm drumul care face legătura cu Cheile Turzii. Era un drum de 4,5 km pe care comunitatea întotdeauna şi-a dorit să-l vadă asfaltat și am reușit.

 

Fermierii trebuie să devină și procesatori, și retaileri

 

Reporter: Să trecem și la agricultură, la fermieri... 

Călin Fărgaciu: Acum trebuie să dau din casă şi să vă spun că sistemul cel mai uşor îl învingi din interior. Ăsta a fost motivul pentru care eu am intrat în politică cu mult timp în urmă, nu neapărat cu gândul de a fi primar, deşi mi-am dorit dintotdeauna, pentru că acumulând o experienţă şi o expertiză din lumea businessului, mi-am dat seama că pot să fac unele lucruri bine. Nu ştiu dacă mai bine decât alţii, dar tot am făcut câteva lucruri bine. Văd aşa, când lumea îmi zâmbeşte pe stradă, şi fără lipsă de modestie, la al doilea mandat am câştigat cu 80%. Asta cam spune ceva despre gradul de satisfacţie a cetăţenilor, dar nu despre asta vreau să vorbim. Am intrat în politică pentru că, i-am amintit pe Mircea şi pe Dan, făceam mitinguri, mergeam la Bucureşti, zgâlţâiam porţile Ministerului Agriculturii câte 2.000 de oameni să ne cerem drepturile. Ulterior ne-am dat seama că cu un telefon putem să mergem în mod calm la Bucureşti, să ne primească ministrul a doua sau a treia zi, să discutăm şi să facem lucrurile să funcţioneze. Mai greu a fost până când sistemul a înţeles că noi existăm şi că într-adevăr suntem o forţă, şi în acelaşi timp contribuim şi la bunăstarea ţării. Dacă ne uităm statistic, anii cei mai buni din punctul de vedere al PIB-ului sunt anii în care agricultura merge bine. Şi probabil că şi-au dat şi ei, politicienii, seama în timp.

Deci îmi place să fac lucruri şi la primărie, dar nu înseamnă că neapărat aş vrea să trec la Domnu’ din primărie. Nu. Totdeauna am să mă ocup de ferma de vaci cu lapte, că va merge mai bine, că va merge mai rău. Businessul în agricultură trebuie să-l calculezi minimum pe cinci ani, pentru că aşa funcţionează, cumva cam în dinţi de fierăstrău, ani mai buni, ani mai puţin buni. Perioada tristă pe care o traversăm acum am mai traversat-o. Noi speram că nu se va întâmpla. Motivele sunt multe, cu siguranţă războiul din Ucraina e unul din motivele care ne afectează foarte tare pe toţi, în primul rând pentru că a scăzut foarte mult consumul, ăsta e un motiv.

interviu 242 calin fargaciu 3

Am înființat Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin -BOVICOOP, suntem destul de bine coagulaţi, suntem prezenţi activ în 14 judeţe şi avem colaborări şi cu alţi colegi din altă parte. Astăzi, există un apetit al consumatorului pentru produse româneşti. Se vor întâmpla lucruri în viitor. Fermierul va trebui să iasă cumva din starea de confort în care să producă doar materii prime şi să le dea celor care să le proceseze şi apoi să ajungă la retail. Va trebui să devenim oarecum şi procesatori, deşi noi credeam că va fi în a doua – a treia generaţie, marile ţări producătoare de lapte deja fac lucrul ăsta, cei din Occident care oarecum sunt dinaintea noastră cu tot ce înseamnă economie de piaţă, în general marile uniuni de fermieri au ajuns să deţină şi o parte din procesare.

„Probabil că va trebui să ieşim şi noi, fermierii, din zona de confort, va trebui să ne facem propriile rețele de magazine astfel încât să supravieţuim.”

Reporter: Într-o vreme, îndepărtată, nu era judeţ fără două-trei făbricuţe de procesare a laptelui, nu mai zic de cele de carne, abatoare şi aşa mai departe, iar astăzi sunt judeţe care nu mai au abatoare, în care nu mai găseşti o fabrică de procesare a laptelui. Prin urmare, credeți că e necesar ca procesarea să crească pe lângă cooperativele de fermieri, mai ales că multinaţionalele continuă să fie cele care să impună preţul şi să se joace cu contractele?

Călin Fărgaciu: În trecut toată hrana era produsă în România. Lucru care acum nu se mai întâmplă. Deci, în trecut importam doar citrice şi piper, produse care nu se făceau la noi. Acum se importă foarte mult produs finit, inclusiv aluat congelat, de lactate nu mai vorbesc, partea de carne şi așa mai departe.

Va trebui ca noi, cei care producem materia primă, să devenim şi procesatori, şi cred că ulterior va trebui să devenim şi retaileri. Va trebui creată o contrapondere la marile reţele de supermarketuri. Chiar dacă există lapte la dozator, care e foarte bun şi e şi mai ieftin, omul merge în supermarket pentru că merge cu coşul, îşi pune în coş tot ce vrea el, pentru că e mult mai confortabil. Probabil că va trebui să ieşim şi noi, fermierii, din zona de confort, va trebui să aducem genul acela de comerţ spre consumator, să ne facem propriile rețele de magazine astfel încât să supravieţuim.

În ceea ce privește fermele de vaci, practic, ferme comerciale în România sunt vreo 300.000, după cum s-a văzut la depunerea cererilor pentru ajutor. Însă ceea ce vreau să vă spun e că țara noastră la ora actuală îşi produce doar 40% din cantitatea de lapte de care are nevoie şi totuşi nu-i nevoie de laptele nostru, pentru că ne inundă ungurii, ne inundă polonezii, lucrurile nu se întâmplă chiar cum ar trebui să se întâmple. Adică sigur, trebuie să-i ajutăm pe toţi, dar ar trebui să ne ajutăm în primul rând pe noi. A fost o sincopă legată şi de „cornul şi laptele”, adică unele aspecte oarecum au fost neglijate de stat.

„Cam de pe la 20 de capete începi să fii o fermă care să conteze, să ai un trai decent cu un efort adecvat, în acelaşi timp să şi contribui cu ceva la bugetul statului.”

Reporter: Cum e piața laptelui, s-a mai reglat prețul? Pentru că în primăvară a fost destul de rău pentru crescătorii de vaci.

Călin Fărgaciu: De curând, cantitatea de lapte care e necesară la procesare s-a mai reglat, iar preţul a ajuns să depășească 1,3 – 1,4 lei/litru şi tinde chiar spre 2 lei, la poarta fermei. Sigur că, în condiţiile în care dacă faci furajare din stoc şi fermele mari de vaci toate fac furajare din stoc, atunci, referitor la costul de producție, suntem undeva pe la 2,3 – 2,4, chiar 2,5 lei cu litrul de lapte. Mai nivelează un pic subvenţia, însă nivelarea preţului şi acoperirea pierderilor din subvenţie înseamnă să ajungem să nu mai putem face investiţii. Multă lume nu înţelege că de fapt subvenţia reprezintă o mâncare ieftină pe masa românilor. Nu este subvenţionat fermierul, ci este subvenţionat consumatorul final. Adică noi, fiecare, ca populaţie, când mergem şi cumpărăm o parte din mâncarea ieftină este sprijinul pe care-l are fermierul ca să vândă un pic mai ieftin. Se acoperă de fapt nişte pierderi. Dar dacă noi ajungem să acoperim nişte pierderi din subvenţie, costul de producţie, atunci nu mai facem investiţii, încep să se închidă ferme, apar probleme sociale, PIB-ul României nu e acolo unde ar trebui să fie.

interviu 242 calin fargaciu 1

Agricultura este un factor important la nivel macro în economia ţării. Nu toată lumea înţelege, unii înţeleg că fermierii vor bani ca să-şi cumpere jeepuri, fără să ştie că ei mai umblă şi prin noroi şi-şi iau jeepul nu de făloşi, ci că trebuie să meargă în câmp şi când plouă, şi când e vreme bună. Indiferent câtă tehnologie ai avea într-o fermă, nu poţi chiar să suplineşti toate, mai ales că noi încă suntem, geografia ţării nu permite nişte ferme imense, eu personal nici nu mi le doresc, eu vreau încă să existe mica proprietate, proprietarul de nivel mediu, care, de fapt, el e motorul oricărei economii şi la noi, şi în Europa. Francezii au făcut greşeala asta să creeze nişte exploataţii imense şi ulterior au creat nişte pungi de sărăcie. Sper că România nu va ajunge acolo, dar să ştiţi că s-au închis multe ferme de vaci.

Există nişte dimensiuni în care eşti oarecum rentabil, echilibru şi între munca pe care o investeşti în fermă, efortul tău şi beneficiu. Cam de pe la 20 de capete începi să fii o fermă care să conteze şi pentru familia ta, să ai un trai decent cu un efort adecvat, în acelaşi timp să şi contribui cu ceva la bugetul statului.

Reporter: Care este opinia dvs. în legătură cu plafonarea preţului la alimentele de bază?

Călin Fărgaciu: Probabil că populaţia va simţi în buzunar această plafonare, însă să ştiţi că fermierul este cel mai afectat. Tot ceea ce a însemnat ieftinirea laptelui la raft a fost doar pe spinarea fermierului. Noi, în decembrie 2022, vindeam laptele cu 3 lei litrul. A venit nebunia cu scăderea preţului, am ajuns pe la 2 lei, şi în momentul când s-a propus prima reducere de preţ la raft laptele a ajuns 1,30 – 1,80 lei/litru. După cum vedeți, reducerea a fost clar pe cârca fermierului. Fermierul nu are ce face, vaca este ca o siderurgie, în fiecare zi trebuie mulsă, în fiecare zi produci lapte. Dacă nu ţi-l cumpără nimeni, trebuie să-l arunci, nu ai altă variantă. Şi procesatorul ştie asta, şi retailerul ştie. De asta s-au şi închis ferme de vaci. Am încercat noi să obţinem o subvenţie, însă din păcate subvenţia se consideră ajutor de stat, Europa nu a vrut să aprobe genul ăsta de abordare, şi pentru ei a fost un cartof fierbinte, şi astfel s-au mai abatorizat câteva mii, zeci de mii de vaci, s-au mai închis nişte ferme, o parte dintre fermieri au ajuns în industrie sau în zona de asistenţă socială, lucru pe care tot statul îl decontează. În continuare lucrurile sunt într-o zonă de gri, pentru că de-abia acum tinde spre 2 lei laptele, pentru că s-au închis ferme, a scăzut producţia, nu mai este lapte, nu pentru că încearcă cineva să ne ajute pe noi. Întotdeauna s-a întâmplat aşa, cel puţin de 30 de ani de când fac eu agricultură, totdeauna fermierul a decontat orice colaps economic, orice zonă în care au fost probleme.

Reporter: Cum e acest an pentru ferma dvs. în ceea ce privește partea vegetală, care vă asigură furajul pentru animale?

Călin Fărgaciu: Noi, fermierii, avem o vorbă: în anii secetoşi facem marfă bună, dar puţină, în anii ploioşi facem marfă multă, dar nu de cea mai bună calitate. Anul ăsta este un an bun agricol, însă pentru munca câmpului a fost un efort mare din partea fermierilor, deoarece ca să faci fânuri în timpul dintre două reprize de ploaie nu a fost suficient, şi atunci am apelat la baloţi înfoliaţi. Foarte mulţi dintre fermierii de la noi din zonă şi-au achiziţionat echipamente pentru a putea face lucernă înfoliată. Este bine că şi fermierii din România au reuşit să ajungă să aibă tehnologie, astfel încât în funcţie de condiţiile meteo ei să-şi poată lua hotărârea cea mai bună în ceea ce priveşte culturile, mă refer la masa verde, la silozuri de plante proteice, pentru că până la silozul de porumb mai este.

După cum se vede, lucrăm cu mai multe utilaje, astfel încât să reuşim ca în timp scurt să facem cosirea şi apoi, în funcţie de ce va zice buletinul meteo, lăsăm şi facem fânuri dacă vor fi trei zile de temperaturi ridicate, iar în cazul în care considerăm că nu vom avea timp suficient, o să balotăm şi o să înfoliem, după care în scurt timp o să şi scoatem baloţii, pentru că nu ne permitem să ocupăm foarte multă suprafaţă cu partea de baloţi înfoliaţi.

La final, cred eu, 2023 va fi un an bun pentru fermieri şi-l aşteptam, pentru că anul trecut a fost un an greu, a fost un an cu secetă, dintr-o eroare pentru noi, văcarii, culturile de porumb siloz, lucerna şi păşunile au fost prinse la plante de nutreţ şi nu au fost în pachetul de sprijin pentru secetă la culturi agricole. Am avut sprijin pe vaca de lapte, însă ar fi fost bine dacă şi porumbul siloz ar fi fost prins în pachetul de despăgubiri. Am înţeles că la Ministerul Agriculturii se discută ca această eroare să fie îndreptată, acum dacă se va putea şi vor reuşi va fi foarte bine pentru noi, dacă nu, noi, fermierii, oricum suntem apropiaţi de divinitate şi zicem aşa: ce dă Domnu’, aia e bun şi pentru noi. Iată că anul ăsta Domnu’ a fost bun cu noi, lucerna arată extraordinar. Aici, în zona Transilvaniei, unde ne aflăm noi în zona de podiş Turda-Cluj, facem maximum trei coase. Sunt suprafeţe şi sole în România unde se fac şi patru, şi cinci coase, sigur, în funcţie de regimul pluviometric, există şi frumoasa zonă a Braşovului în care ei pot să pună şi amestec de ierburi, pentru că regimul de ploi este unul aproape de normal şi fac un furaj superior, combinat între o graminee şi mai multe leguminoase, noi putem să facem aici doar lucerna. Lucerna se comportă bine în zona noastră.

„Totdeauna fermierul a decontat orice colaps economic, orice zonă în care au fost probleme.”

interviu 242 calin fargaciu 4

 

„Trebuie să învățăm tot timpul și să ne adaptăm”

 

Reporter: Nu vreau să încheiem fără să vorbim despre omul Călin Fărgaciu. Așadar, cine e Călin Fărgaciu?

Călin Fărgaciu: Am 53 de ani şi anul trecut m-am înscris la doctorat. Cam aşa cred că ar trebui să se întâmple lucrurile, nu cred că există o vârstă la care să faci şcoală, mereu trebuie să mergi la şcoală, mereu trebuie să înveţi. Ne uităm de multe ori la medici, că până se pensionează tot învaţă. Cred că şi noi, zootehniştii şi agronomii, va trebui să facem lucrul ăsta, sigur că pentru mine e o bucurie că sunt coleg de doctorat cu fiica mea. Nu ştiu dacă neapărat pot să finalizez doctoratul, pentru că, uitându-ne la televizor, a devenit un lucru de care aproape că ţi-e spaimă să îl ai, nu cumva cinci propoziţii să nu fie ale tale, dar în acelaşi timp legătura cu mediul academic trebuie să o avem tot timpul.

Călin Fărgaciu mereu va fi un fermier, deşi viaţa aşa a vrut, să fiu vizibil uneori. Sunt o persoană destul de smerită, în ultimul timp m-am apropiat şi mai mult de Dumnezeu, sunt creştin ortodox, dar am descoperit şi înţeleg cu tărie că tot ce am am de la Domnul. Şansa mea în viaţă a fost să învăţ bine, pentru că nu am fost un bogat, am avut nişte părinţi extraordinari, însă au fost într-o perioadă de comunism în care n-au putut să-mi lase foarte multe lucruri, dar am avut o educaţie bună.

fargaciu camp

Reporter: Revoluția din 1989 v-a prins student la zootehnie?

Călin Fărgaciu: La Bucureşti. Eram chiar la Bucureşti, eram atunci militar în termen, am terminat în ’88-’89, chiar în perioada aceea. Ce să zic? Lucrurile s-au întâmplat bine pentru mine în viaţă doar pentru că Dumnezeu m-a iubit. Mie mi-a dat, zic, de o sută de ori decât aş fi putut să-I cer eu. Eu nu ştiam să-I cer atât cât de mult mi-a dat.

Am o fetiţă care a terminat şi ea zootehnia, şefă de promoţie, acum e înscrisă la doctorat. Am un copil minunat. Cred că o parte din ceea ce am creat eu ca fermă va merge mai departe, pentru că Diana a mers la zootehnie nu pentru că i-am impus eu ca să ducă tradiţia de familie mai departe, ci pentru că într-adevăr îi place şi ei vaca de lapte, îi place agricultura.

Am investit foarte mulți bani în tehnică modernă, în tehnologie, pentru că vreau ca fata mea să fie doar manager de fermă. Eu şi muncesc în fermă, pentru că e o opţiune personală, acolo îmi găsesc liniştea, dacă stau între văcuţe sau dacă stau pe tractor o zi-două, îmi încarc bateriile. M-am născut cu un alt mod de a vedea lucrurile, nici nu ştiu dacă e o laudă că-ţi place să munceşti fizic neapărat. Probabil că va trebui să evoluăm. Văd noile generaţii, nici nu mai au rezistenţa fizică pe care am avut-o noi. Poate că e un lucru bun, poate că e bine că pentru ei viaţa e mai uşoară, nu ştiu dacă neapărat îi pregăteşte şi pentru perioade mai grele. Că vedeţi, numai un pic de război a fost la graniţa noastră, a fost un pic de pandemie, nu s-au mai găsit produse şi deja am început să ne înspăimântăm cu toţii, am început să descoperim grădina din spatele casei, am început să ne apropiem de Dumnezeu.

Reporter: Uitându-vă în urmă, aveți regrete?

Călin Fărgaciu: E o întrebare grea... Nu cred că am ceva ce să regret, pentru că, vă spuneam, mie Dumnezeu mi-a dat mai mult decât aş merita, consider eu. Chiar cred lucrul ăsta. Am ajuns în poziţiile pe care mi le-am dorit, chiar dacă ulterior le‑am regretat. Mă refer la poziţii de demnitate publică. Pentru că în general îţi ia din timpul tău, personal, şi din timpul familiei. Dar cineva trebuie să facă şi lucrurile astea, dacă fiecare stă deoparte, atunci nu au cum să meargă lucrurile bine. Sigur că unele lucruri acum aş şti să le fac mai bine. Au fost şi perioade în care am muncit prea mult, când puteam, dacă eram un pic mai atent, să-mi uşurez viaţa. Asta încerc să transmit copilului meu: tot ceea ce eu la un moment dat nu am judecat sută la sută smart – că ăsta e un termen pe care acum îl foloseşte toată lumea – să dau copilului meu. Sigur că şi el, până nu se va lovi o dată, de două ori cu capul de pragul de sus, nu va înţelege.

Reporter: O ultimă întrebare. Ce şi-ar mai dori Călin Fărgaciu?

Călin Fărgaciu: Să fie un preţ bun la lapte. Programul de investiții „Anghel Saligny” să funcţioneze şnur în România şi atunci Călin Fărgaciu, atât fermierul, cât şi primarul, va avea o stare de bine şi va putea în viitor să facă numai fermă, pentru că-mi doresc din tot sufletul să aloc mai mult timp familiei.

 

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2023
Abonamente, AICI!

Salonul gastronomic Revino Gourmet Show, ajuns la a doua ediție, are loc în perioada 21-23 octombrie 2023, la Hotel Novotel din București. Brânzeturi, specialități din carne, vinuri, bere artizanală și alte delicatese vor putea fi degustate în cele trei zile ale evenimentului. Sâmbătă și duminică, iubitorii de gastronomie și profesioniștii vor avea posibilitatea să deguste produse locale și internaționale, iar ziua de luni este dedicată exclusiv segmentului HoReCa.

Revino Gourmet Show - Salon Gastronomic este un prilej pentru vizitatori să afle informații de calitate, direct de la producători și să cunoască produse artizanale, fabricate în loturi mici, dar și altele cu notorietate. Totodată, produselor gastronomice li se alătură vinurile, la Revino Gourmet Show fiind prezente crame din țara noastră, dar și de peste hotare.

,,Diversitatea producătorilor de brânzeturi maturate din ultimii ani este una vizibilă, iar la a doua ediție a salonului gastronomic Revino Gourmet Show vor fi la degustare sortimente noi de la producători locali de o calitate excelentă, ideale pentru a fi asociate cu o multitudine de vinuri premium de la crame locale și nu numai. Nu vor lipsi nici specialitățile de carne, delicatese tartinabile dulci sau sărate, berea craft și cafeaua de specialitate”, precizează Alina Iancu, organizatorul salonului gastronomic și fondator Revino și CrameRomânia.ro.

alina iancu

În 2015, Alina Iancu a lansat Revino.ro, agregator de tipul tripadvisor ce promovează turismul viticol din România, cazări la crame sau în apropierea acestora, degustări de vinuri, evenimente, locații ce promovează vinul sau povești direct de la producători.

Anul următor, în 2016 a organizat prima ediție Revino Bucharest Wine Show, salon de vinuri și turism viticol unde pasionații de vinuri și cunoscătorii pot degusta vinuri premium și pot afla informații despre vizitarea cramelor direct de la reprezentanții acestora.

2019 a fost anul în care brânzeturile i-au atras atenția Alinei Iancu, de la producție până la asocierea lor cu vinul. Astfel s-a născut proiectul Revino Gourmet ce organizează evenimente cu brânză și vin, dar și cadouri gastronomice.

În 2022 a avut loc prima ediție Revino Gourmet Show, salon gastronomic unde pasionații și cunoscătorii au ajuns în număr mare pentru a degusta brânzeturi, specialități din carne, bere artizanală, vinuri, spirtoase, ciocolată.

La Revino Gourmet Show se organizează și masterclass-uri, în cadrul cărora vor fi prezentate vinuri şi brânzeturi în asociere.

„10 ani de CrameRomania și vinuri bune”. Acest masterclass este prezentat de Alina Iancu, fondator CrameRomania și Horia Hașnaș, specialist în vinuri (sâmbătă, 21 octombrie, ora 16:30). Vor fi prezentate și degustate șase vinuri locale din recolta 2013 în asociere cu brânzeturi maturate românești.

„Franţuzesc neaoş românesc”, un masterclass prezentat de Cristina Dumitrescu, fondator Zada ​​Brânză Cinstită și Dana Pop, Wine Doctor, specialist brânzeturi și vinuri (duminică, 21 octombrie, ora 14:00). Cinci brânzeturi bucovinene vor fi degustate în asociere cu cinci vinuri franțuzești.

„Microregiune, exemple de bune practici/degustare de brânzeturi” - Experiența rurală în Transilvania, masterclass prezentat de Oana Udrea și Chef Horia Simon (sâmbătă, 21 octombrie, ora 13:30). Masterclassul se centrează pe ideea celor doi speakeri de a deschide un restaurant cu specific local în mediul rural și de a dezvolta o rețea locală de aprovizionare. Proiectele rurale precedente i-au învățat că microregiunea este răspunsul când încerci să schimbi o comunitate. Așa au pornit în drumul lor să construiască o comunitate locală închegată de mici producători locali, gospodării din agricultura de subzistență și actori din zona tusimului și serviciilor adiacente.

Mai multe detalii despre masterclass-uri: https://gourmetshow.revino.ro/masterclasses/

Link pentru achiziționare bilete la salonul gastronomic Revino Gourmet Show: https://gourmetshow.revino.ro/tickets/

Dacă doriți mai multe informații, accesați link-ul: https://gourmetshow.revino.ro/

 Revino Gourmet Salon Gastronomic 2023 3 1

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea, în următoarea perioadă, a trei intervenții din Planul Strategic PAC 2023-2027.

Intervențiile pentru care pot fi depuse proiecte începând cu data de 2 noiembrie 2023 și alocarea financiară pentru fiecare intervenție sunt prezentate în rândurile de mai jos.

Intervenția DR-27 „Crearea/Modernizarea infrastructurii de acces agricolă”. Această intervenție contribuie la asigurarea infrastructurii de acces agricol și are o alocare financiară în valoare totală de 100.000.000 euro. Sesiunea de depunere a proiectelor se desfășoară în intervalul: 2 noiembrie 2023, ora 9.00 – 29 februarie 2024, ora 16.00.

Intervenția DR-28 „Crearea/Modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural” contribuie la asigurarea infrastructurii rutiere de bază, ceea ce va duce la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural. Proiectele se pot depune în intervalul 2 noiembrie 2023, ora 9.00 – 29 februarie 2024, ora 16.00. Intervenția beneficiază de o alocare financiară în valoare de 200.988.235 euro.

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 euro. Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27, iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

Intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, care contribuie la susținerea tinerilor fermieri în mediul rural, dar și la întinerirea generațiilor care lucrează în sectorul agricol, dispune de o alocare financiară totală de 250.691.764 euro (componenta națională: 175.484.235 euro; componenta zona montană: 75.207.529 euro). Intervalul de depunere a proiectelor este cuprins între 2 noiembrie 2023, ora 9.00 și 31 ianuarie 2024, ora 16.00.

Pentru tinerii fermieri, prin intervenția DR-30 se acordă, de asemenea, finanțare 100% nerambursabilă acelor fermieri care acționează în nume propriu și sunt organizați ca microîntreprindere sau ca întreprindere mică (exemplu: PFA, II, IF). Pot accesa această intervenție și persoanele juridice unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv în ceea ce privește luarea deciziilor referitoare la gestionarea exploatației agricole. Finanțarea maximă pe care o poate obține un tânăr fermier este de 70.000 euro.

Proiectele de investiții propuse prin cererile de finanțare depuse la AFIR trebuie să se încadreze într-un prag de calitate minim de 90 de puncte pentru proiectele de utilitate publică (DR-27 și DR-28) și de 85 de puncte pentru proiectele tinerilor fermieri (DR-30). În fiecare perioadă lunară din cadrul sesiunii pragurile de calitate vor scădea până la un minim de 30 de puncte pentru DR-28 și DR-30, respectiv 40 de puncte pentru DR-27.

Pentru întocmirea documentației necesare depunerii cererilor de finanțare, solicitanții au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, disponibile pe pagina oficială de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, la secțiunea Finanțare.

AFIR a publicat, miercuri 18 octombrie 2023, versiunile finale ale Ghidului solicitantului pentru intervențiile mai sus menționate.

Anunțurile privind lansările acestor sesiuni de depunere a cererilor de finanțare vor fi publicate de către MADR și AFIR pe paginile proprii de internet și vor cuprinde informații referitoare la:

  • Denumirea planului;

  • Autoritățile de gestionare a planului;

  • Denumirea și codul intervenției;

  • Informații cu privire la alocarea financiară aferentă sesiunii de depunere;

  • Intervalul de depunere a proiectelor, precum și termenul limită de depunere al acestora (ziua și ora), precum și mențiunea privind - „Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii se oprește înainte de termenul limită, conform prevederilor OMADR nr. 407/2023 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare și soluționare a contestațiilor pentru proiectele aferente intervențiilor de dezvoltare rurală din Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS 2023-2027)”;

  • Detalii cu privire la depunerea proiectelor;

  • Condiții de participare generală;

  • Pragul de calitate prestabilit;

  • Pragurile de calitate lunare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fostul ministru al Agriculturii, senatorul Adrian Oros susține că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) încă nu a început să facă plata avansurilor către fermieri pentru anul de cerere 2023, începând din data de 16 octombrie, așa cum s-a procedat până în acest an, și așa cum s-a anunțat, prin comunicate de presă, atât de către APIA, cât și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Nu au făcut plata avansurilor. Nici ieri (n.r. 16 octombrie 2023), și nici azi (n.r. 17 octombrie 2023). Nici nu puteau face asta legal, fără Ordinul de ministru. Le-au virat în conturi unor beneficiari niște resturi de plată ca să-i inducă în eroare că s-a început plata avansurilor. O mare minciună! Abia azi (n.r. 17 octombrie 2023) au postat forma word a ordinului, pe site-ul MADR. Fără număr și fără semnătura ministrului. În consultare publică. Dacă îi punea număr și era semnat de ministru, atunci consultarea publică era de formă. Așa mimează și o consultare publică. Prin urmare, plățile subvențiilor, a avansurilor nu au început”, transmite Adrian Oros.

Reamintim că, luni – 16 octombrie 2023, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informa că începând cu data de 16 octombrie a demarat Campania de autorizare a plăților în avans aferentă Cererilor de plată depuse în anul 2023. Totodată, în după-amiaza zilei de marți – 17 octombrie, APIA a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, și cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2023. Mai multe detalii aflați aici, în articolul publicat de Revista Fermierului.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara a creat, în premieră, o pagină de extensie universitară pentru domeniul Protecția Plantelor - USVT Plant Protection.

„Pagina USVT Plant Protection, ne spune dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări Facultatea de Agricultură USVT – Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor, poate fi accesată de către toți fermierii români (profesioniști sau amatori), companii care activează în agricultură, cercetători, cadre didactice universitare sau din mediul preuniversitar, studenți (licență, master, doctorat), mici producători și orice persoană pasionată de agricultură și sănătatea plantelor.”

În curând, USVT va lansa extensii universitare și pe alte domenii prioritare pentru agricultura românească și nu numai.

Scopul extensiei universitare pe domeniul Protecția Plantelor este de a furniza informații relevante și utile fermierilor români și numai, deoarece specialiștii în protecția plantelor sunt foarte puțini la acest moment, iar fermierii au nevoie de astfel de informații pentru a gestiona corect bolile și dăunătorii din culturile agricole. „Gestionând corect patogenii, dăunătorii și buruienile, numărul tratamentelor aplicate va fi mai mic. În consecință, poluarea va fi mai scăzută, iar produsele vegetale vor fi lipsite de reziduuri de pesticide, nitriți și nitrați, micotoxine etc”, precizează dr. ing Otilia Cotuna.

Un obiectiv important al acestei extensii universitare este creșterea vizibilității universității în rândul fermierilor și al companiilor producătoare de inputuri pentru protecția plantelor, cât și pentru actualii și viitorii studenți și crearea unei comunități în jurul acestui canal de comunicare online. Vor fi promovate expertiza cadrelor didactice (experiență și cunoștințe) și resursele academice disponibile la universitate în domeniul protecției plantelor.

Articolele tehnice de pe pagina USVT Plant Protection vor fi scrise de dr. ing. Otilia Cotuna și vor acoperi subiecte de actualitate din domeniul protecției plantelor. Pe lângă articolele tehnice vor fi emise alerte și informări importante ori de câte ori este nevoie, se va răspunde la întrebările puse de către persoanele care accesează informațiile postate, vor fi promovate activități care se desfășoară în cadrul USVT (conferințe, workshop-uri, târguri etc). De asemenea, vor fi evidențiate realizările importante în domeniul protecției plantelor ale cadrelor didactice (care sunt și cercetători), în special proiectele de cercetare și consultanță, precum și cărțile și lucrările științifice publicate în reviste ISI cu factor de impact.

„Strategia de marketing care stă la baza acestei pagini de extensie universitară a fost realizată de Departamentul de Imagine al USVT în colaborare cu doamna Alexandra Vidroiu, Social Media Manager & Digital Marketer, căreia îi mulțumim pentru implicarea în acest proiect. Stați aproape de noi pentru a fi la curent cu informații corecte, din teren în timp real și nu ezitați să ne contactați atunci când întâmpinați probleme de protecția plantelor în culturile dumneavoastră. Vă putem ajuta cu diagnoză și recomandări de combatere. Vă invităm să accesați în social-media cu încredere extensia USVT Plant Protection”, transmite Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agritechnica 2023 revine după patru ani. Târgul internațional dedicat tehnicii agricole are loc în perioada 12 noiembrie - 18 noiembrie 2023, în Germania, la Hanovra și reunește principalii jucători ai industriei la nivel mondial. Și-au anunțat prezența peste 2.400 de expozanți din 53 de țări.

Printre liderii tehnicii agricole mondiale se numără și BKT, producătorul multinațional de anvelope Off-Highway, care, de peste 30 de ani, reușește să combine fiabilitatea, inovația și înalta performanță într-una dintre cele mai largi game de produse concepute pentru a satisface toate tipurile de aplicații: de la operațiunile agricole la cele industriale, precum și pentru industria construcțiilor, cea a mineritului și cea extractivă.

În conformitate cu tema „Home of farming pioneers”, aleasă de Agritechnica pentru ediția din acest an, BKT se va concentra pe sustenabilitate și inovație, două valori esențiale ale proiectelor care vor reprezenta viitorul agriculturii. La standul BKT, participanții vor putea lua parte la activități de creare a legăturilor de afaceri, la experiențe digitale, la spectacole de fotbal, precum și la un program bogat de evenimente, începând cu tradiționala și mult așteptata distribuire gratuită a peste 30 de mii de mingi de fotbal.

bkt 1

 

În centrul atenției, cele mai recente inovații

 

Printre vedetele zonei expoziționale se vor număra produse anunțate recent, precum AGRIMAXFACTOR, seria 70 pentru tractoare, care a fost lansată în urmă cu doar câteva luni și proiectată pentru a satisface nevoile transportului rutier și ale operațiunilor de cultivare a solului. Această anvelopă combină tehnologia cu designul estetic, asigurând standarde înalte de fiabilitate și o manevrabilitate excelentă. Cu AGRIMAXFACTOR ca parte a gamei E-Ready, BKT își continuă angajamentul față de mobilitatea electrică, cu obiectivul viitor de a implementa tehnologia pentru a îmbunătăți performanța produselor, anticipând astfel nevoile pieței.

Dintre noile anvelope agricole, compania va prezenta și RIDEMAX FL 615 și FL 695, prima fiind adecvată pentru roțile cu rulare liberă ale remorcilor, cisternelor și mașinile de împrăștiat agricole, în timp ce a doua a fost concepută special pentru remorcile din cadrul operațiunilor agricole de transport, precum și pentru cele din cadrul activităților de construcții. Datorită carcasei sale robuste, anvelopa este capabilă să mențină stabilitatea în toate condițiile.

„Astăzi trebuie să facem față provocărilor din ce în ce mai complexe impuse de producția agricolă globală. Pentru BKT, Agritechnica este o oportunitate de a interacționa cu cei mai importați lideri din industrie la nivel mondial și de a explora care va fi viitoarea formă a agriculturii, precum și o ocazie de a împărtăși inovațiile tehnologice care caracterizează produsele noastre. De la început, misiunea noastră a fost să înțelegem și să satisfacem nevoile în ceea ce privește dezvoltarea și evoluția producătorilor de echipamente originale, a partenerilor, precum și a utilizatorilor finali, pe care îi așteptăm cu nerăbdare să le urăm bun venit la standul nostru pentru experiențe memorabile”, transmite Lucia Salmaso, director executiv BKT Europe.

La Agritechnica 2023, în centrul atenției vor fi cele mai recente inovații de la BKT. În primul rând, o nouă anvelopă radială pentru exploatări forestiere, concepută pentru tractoare, apoi un nou model de anvelopă convențională pentru exploatări forestiere, care va îmbogăți gama pentru exploatări forestiere a companiei. Vizitatorii vor avea, de asemenea, posibilitatea de a previzualiza o anvelopă inovatoare pentru remorci agricole, care prezintă o stabilitate laterală înaltă, precum și o rezistență redusă la rulare datorită designului închis al benzii de rulare și structurii radiale în întregime din oțel. Anvelopa asigură performanțe excepționale de flotație și tracțiune pe suprafețe moi.

De asemenea, printre noutăți există șenile din cauciuc cu o dimensiune nouă, care au fost lansate recent și atrag deja un interes deosebit din partea producătorilor de accesorii și a celor de echipamente originale.

BKT își așteaptă vizitatorii la Agritechnica, Hanovra, 12–18 noiembrie 2023, la standul A36 din Hala 7.

bkt 2

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită pe 15 octombrie, Corteva Agriscience anunță încheierea celei de-a patra ediții a Programului educațional TalentA 2023 cu un atelier practic pentru femeile fermier.

64 de femei din România și 10 femei din Republica Moldova au participat activ la procesul de învățare și dezvoltarea de proiecte pentru a-și susține comunitățile și afacerile, iar la finalul lunii octombrie cele mai bune propuneri vor fi premiate cu granturi de Corteva Agriscience.

Pe lista participantelor la TalentA 2023 se află femei cu vârste cuprinse între 18 și 56 de ani din diferite regiuni ale celor două țări, care lucrează în diverse domenii ale agriculturii - cultivarea cerealelor, legumelor și fructelor, creșterea animalelor și a păsărilor de curte, apicultura și horticultura. „Este pentru prima dată când programul a fost deschis și pentru studente aflate la începutul carierei, ceea ce întărește angajamentul Corteva de a le oferi oportunități de dezvoltare tinerilor și de a îmbunătăți comunitățile lor”, a punctat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România, Republica Moldova și Ungaria.

 

Un proiect de succes, solicitat de femeile din mediul rural

 

Programul educațional, dezvoltat și sponsorizat de Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, s-a desfășurat timp de cinci luni începând cu luna mai și a inclus două module de studiu: modulul de afaceri cu 10 cursuri și modulul de agribusiness cu 4 cursuri. Cursurile au fost susținute și conduse de profesioniști Corteva și de membri ai echipei Starperformining, o firmă de consultanță în afaceri, care este partener oficial al programului încă de la prima ediție din România.

„Credem cu tărie că femeile pot avea o contribuție semnificativă la progres, inovație și o mai bună calitate a vieții în zonele rurale. De aceea, programul TalentA inițiat de Corteva Agriscience a devenit un proiect de succes, solicitat de femeile din România, Republica Moldova și nu numai, și un punct de referință pentru industria agricolă la nivel național și în alte țări în care este implementat. Inițiativa Corteva reprezintă o oportunitate pentru femeile din mediul rural de a participa la cursuri gratuite, care le oferă participantelor noastre cunoștințele necesare pentru a dezvolta afaceri sustenabile, dinamice și competitive, cu impact pozitiv asupra progresului comunităților în care trăiesc”, declară Maria Cîrjă.

Radu Stănescu, Managing Partner Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience pentru proiectul TalentA în România și Republica Moldova, completează: „TalentA este un proiect remarcabil care duce la nivel înalt dezvoltarea profesională a femeilor fermier din România și Republica Moldova. Sunt onorat să fiu alături de compania Corteva în acest demers și să contribui la îmbunătățirea abilităților de gestionare a afacerilor participantelor, aspect esențial pentru viabilitatea și sustenabilitatea agriculturii”.

Cursul final al programului TalentA 2023 a avut loc la sfârșitul lunii septembrie. În cadrul unui atelier de lucru de două zile, participanții la program s-au întâlnit personal cu consultanții și au interacționat pentru prima dată față în față cu colegii lor după modulele de webinar. Aceștia au dezbătut subiecte fundamentale pentru o afacere agricolă, cum ar fi analiza financiară, resursele umane și tehnici eficiente pentru o recrutare de succes într-un context demografic dinamic, modele de afaceri aplicate proiectelor agricole și impactul digitalizării asupra sectorului prin soluții inovatoare.

În etapa actuală, participanții au început pregătirea proiectelor pentru concursul de granturi, care vizează îmbunătățirea securității alimentare a comunităților. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigători care vor primi finanțare din partea Corteva Agriscience la sfârșitul lunii octombrie: Locul 1 - 6000 USD, Locul 2 - 5000 USD, Locul 3 - 4000 USD.

 

Ce spun femeile antreprenor

 

Iris Maria Roșculeț are 19 ani, este din județul Ialomița și urmează cursurile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV București. Tânăra intenționează să studieze și Agronomie. „Împreună cu părinții mei avem o fermă legumicolă, în spații protejate, cu o suprafață de 6.000 metri pătrați, Serele Dulci, unde cultivăm ardei, castraveți și roșii, și avem contract cu un important lanț de supermarketuri din România. Anul acesta, pentru a reduce pierderile de producție, am făcut un experiment și am început să facem gem din resturile de sortare. A fost un succes și vreau să continui acest lucru pe viitor, dar vreau să învăț mai mult, motiv pentru care m-am înscris la cursurile TalentA. Este o oportunitate pentru mine, atât pe plan profesional, cât și personal, deoarece cursurile sunt foarte bine structurate, și cred că voi reveni anul viitor pentru a continua acest proces de învățare. Am întâlnit o mulțime de oameni noi la acest workshop și este o cu totul altă comunicare cu toate colegele mele, pentru că a fost plăcut să ne descoperim și să ne cunoaștem aici”, ne-a spus Iris Maria Roșculeț.

Alexandra Buliga, fermier la Baiagrogiv – Ferma familiei Buliga, județul Neamț, s-a alăturat de curând afacerii familiei, iar anul acesta a participat la cursurile programului TalentA. „M-am înscris în acest program, TalentA, pentru a cunoaște mai multe femei ca mine, pentru că în zona din care provin, județul Neamț, sunt foarte puține femei fermier și mă simțeam singură. De curând m-am lansat în agricultură, alături de familia mea, Baiagrogiv - Ferma familiei Buliga, iar participarea la acest proiect a însemnat pentru mine să întâlnesc o mulțime de oameni de vârsta mea, care sunt dedicați în ceea ce fac și au idei de afaceri foarte bune, astfel încât acum nu mai simt acea singurătate. Cursurile au fost foarte interesante, m-am implicat activ, iar informațiile pe care le-am primit au fost foarte utile pentru că nu s-au bazat doar pe teorii dintr-o carte, ci pe multă practică, lucru care ne-a plăcut foarte mult tuturor”, a precizat Alexandra Buliga.

Programul TalentA, creat de Corteva Agriscience, are scopul de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a inițiativei educaționale face parte din eforturile de sustenabilitate ale Corteva de a promova abilitarea femeilor în agricultură. Programul TalentA a fost lansat în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementat pentru prima dată în România cu sprijinul echipei Starperformining.
Până în prezent, aproximativ 1.300 de femei talentate din întreaga lume au participat la Programul TalentA.

TalentA 2023 Romania

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista