În agricultura modernă, care se concentrează pe optimizarea randamentelor și păstrarea sănătății solului, sezonul de recoltare este unul dintre cele mai critice momente. Echipamentele grele, cum ar fi combinele, își fac treaba în condiții de operare adesea dificile, iar anvelopele sunt supuse unui stres intens și continuu. Aceasta înseamnă o dublă provocare: pe de o parte, asigurarea eficienței operaționale și, în același timp, protejarea solului de daunele cauzate de compactare.

Producătorul BKT (Balkrishna Industries Ltd) a dezvoltat recent o nouă anvelopă cu scopul de a aborda provocările asociate nevoilor de recoltare prin combinarea performanței ridicate, fiabilității și respectării mediului.

În timpul fazelor de recoltare, variațiile de sarcină datorate umplerii și golirii rezervorului de cereale pot provoca o presiune considerabilă asupra anvelopelor, ducând la uzură accelerată și, în cel mai rău caz, la daune, cum ar fi tăieturi sau perforații din cauza reziduurilor sau resturilor de pe sol. În plus, compactarea solului este o preocupare majoră pentru fermieri, deoarece utilajele grele pot deteriora structura solului, reducând randamentul culturilor pe termen lung.

O soluție rentabilă, care nu compromite viitorul terenurilor

Noua anvelopă Agrimax Proharvest integrează soluții tehnice avansate pentru a asigura eficiență și fiabilitate maximă. Datorită tehnologiei VF (Very High Flexion ), anvelopa poate transporta cu până la 40% mai multă sarcină decât o anvelopă standard la aceeași presiune de umflare, permițând astfel o distribuție mai largă și mai uniformă a greutății pe sol, reducând semnificativ riscul de compactare și promovând conservarea solului, care este esențială pentru menținerea fertilității și a productivității agricole.

Pentru condiții de funcționare solicitante, Agrimax Proharvest dispune de o carcasă din poliester ranforsată combinată cu trei straturi de curele de oțel care asigură o rezistență mai mare la deformare și o protecție superioară împotriva solicitărilor mecanice, prelungind astfel durata de viață a anvelopei chiar și în caz de sarcini mari și ciclice.

De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită formulei compuse, dezvoltate pentru a oferi o rezistență ridicată la tăiere și așchie, precum și împotriva daunelor cauzate de miriștea reziduală sau alte materiale abrazive de pe sol, minimizând astfel riscul de perforare și reducând costurile de întreținere.

Banda de rulare a anvelopei Agrimax Proharvest are un design inovator cu umăr deschis care îmbunătățește tracțiunea pe teren accidentat și umed, îmbunătățind în același timp proprietățile de autocurățare. Eliberarea rapidă a noroiului și a resturilor este asigurată în timpul transferurilor pe teren și pe drum, contribuind astfel la menținerea unor niveluri ridicate de siguranță și performanță în fiecare etapă a operațiunilor.

Noua anvelopă de la BKT nu performează doar pe câmpuri, Agrimax Proharvest oferă, de asemenea, o manevrabilitate excelentă pe șosea, asigurând o uzură uniformă, un control mai bun al direcției, precum și un confort remarcabil la condus, elemente care fac transferurile rutiere mai sigure și mai puțin obositoare pentru operator, crescând în același timp productivitatea generală a utilajului.

Tehnologia CFO (Cyclic Field Operations – Operațiuni agricole ciclice) reprezintă un alt plus de valoare, permițând anvelopei să tolereze supraîncărcările temporare peste capacitatea sa, așa cum apare atunci când rezervorul combinei atinge umplerea maximă și apoi revine la condițiile standard de funcționare odată ce sarcina este redusă, prevenind deteriorarea structurală și asigurând un ciclu de viață mai lung al produsului. „Datorită designului său inovator, Agrimax Proharvest abordează aceste provocări prin reducerea presiunii exercitate asupra solului, deoarece are o amprentă mai mare. Acest lucru nu numai că păstrează sănătatea solului, dar promovează și randamente agricole mai mari și mai durabile”, arată Dilip Vaidya, președinte senior și director de tehnologie la BKT.

În plus, durata de viață mai lungă a anvelopei, care a fost posibilă datorită alegerilor de proiectare specifice, cum ar fi compusul durabil și structura ranforsată, ajută la reducerea impactului general asupra mediului prin limitarea nevoii de înlocuiri frecvente și scăderea cantității de materiale și resurse necesare pentru producție și gestionarea ciclului de viață al produsului.

Anvelopa Agrimax Proharvest este o soluție avansată din punct de vedere tehnologic și rentabilă pentru toți operatorii din industria agricolă care doresc să maximizeze productivitatea fără a compromite viitorul terenurilor lor.

Cooperativa agricolă BioCarpathia este exemplul că, prin asociere, fermele se pot dezvolta, pot atrage investitori și finanțări europene, având putere de negociere. Iar retehnologizarea agriculturii înseamnă optimizarea costurilor de producție. Timpul de lucru se reduce, risipa scade, iar fermierii devin mai eficienți.

Pentru prima dată în România postdecembristă, o cooperativă agricolă obţine o finanţare nerambursabilă de 90% din partea Uniunii Europene, în valoare de 1.686.000 de euro, pentru dotarea cu utilaje agricole a fermelor membre. Cofinanţarea a fost de doar 10% din partea fermierilor.

Este vorba despre cooperativa agricolă BioCarpathia din județul Brașov. Astfel, 14 fermieri, membri ai cooperativei BioCarpathia, au intrat în posesia unor utilaje agricole de ultimă generație, 31 la număr, respectiv 13 tractoare Valtra de 135 CP, șapte semănători de prășitoare Mascar MAXI, patru tocători de resturi vegetale Berti, patru scarificatoare Alpego CRAKER şi trei grape cu discuri Horsch. Toate achiziționate de la compania MEWI.

„Prin aceste achiziții avem acces la cea mai avansată tehnologie privind utilajele. Cooperativa noastră, fiind profilată pe producție bio de lapte, a primit punctaj suplimentar pe proiecte europene și ne-a făcut finanțabili în fața altora. Ceea ce ne-a permis să contractăm o astfel de finanțare, de peste 1,6 milioane euro. E prima dată când se întâmplă în România ca o cooperativă să primească atât de multe utilaje, să le distribuie membrilor cooperatori și ne bucurăm că am fost primii, dar în egală măsură sperăm să fie încurajator pentru alții. Dacă noi am putut, înseamnă că și alte cooperative pot face treaba asta. Cu 90% nerambursabili, toți vor să facă treaba asta.

Ca mesaj, vreau să transmit formelor asociative din România că fără bani europeni nu ne putem dezvolta și pentru a avea acces la bani europeni trebuie să ne adaptăm obiectivele noastre să fie în concordanță cu obiectivele finanțatorului. Dacă Europa își dorește o agricultură curată și noi trebuie să producem o hrană curată, asta ne permite accesul la finanțare. Însă mesajul cel mai important este că împreună fermierii în forme asociative au acces și la finanțare, dar au și putere de negociere. N-am fi putut face treaba asta fără bani europeni. Vă imaginați vreo bancă să ne dea peste 1.600.000 de euro ca să cumpărăm atâtea utilaje de ultimă generație? Structura de finanțare bancară și veniturile mici din agricultură, vorbim de profitabilitatea sectorului agricol, nu permit cooperativelor să aibă acces la finanțare bancară, care e 100% rambursabilă, nu e nerambursabilă ca la proiectele europene. Adică trebuie să fii profitabil economic ca să poți susține ratele la bancă, ceea ce astăzi este foarte rar în România în domeniul agricol”, a arătat Aurel Blaj, director executiv al Cooperativei Agricole BioCarpathia.

Pe primul loc, fermierul

Membrii cooperativei din județul Brașov își desfășoară activitatea în zona de munte. Prin urmare, pentru dotarea tehnică a fermelor s-a ținut cont de acest aspect. „Avem nevoie de utilaje performante în sectorul nostru de activitate, pe coaste, în râpe. Tehnologia finlandeză a tractoarelor Valtra este robustă, potrivită pentru condițiile grele care sunt în fermele cooperativei. Ne-am orientat către o marcă și un tip de tractor cu niște funcționalități pentru ferma de familie din zona de munte”, a precizat Aurel Blaj.

Brand managerul Valtra în cadrul companiei MEWI, George Tănase a completat: „Fără implicarea producătorului Valtra, ar fi fost probabil greu să finalizăm această tranzacție. A contat foarte mult tot ce înseamnă specificațiile tractorului, în sensul că în afară de caracteristicile minimale care s-ar dori din perspectiva proiectelor pe fonduri europene, fermierul și în special cu domnul Blaj ceea ce am discutat, dotările tractorului trebuia să fie la un anumit standard. Aici noi am venit, acesta a fost unul dintre punctele noastre forte, am venit cu un tractor echipat foarte bine, și la un nivel înalt de echipare, avem un tractor cu o vizibilitate foarte bună, un tractor cu un acces ușor, avem suspensie punte față, avem suspensie cabină, avem suspensie pneumatică pe scaun, avem lumini LED, încărcătoarele sunt cele mai de top, de la producătorul Quicke – Alö Quicke, care este numărul unu mondial. Probabil, toate acestea la un loc au făcut ca noi să fim oferta câștigătoare”.

De altfel, predarea utilajelor către fermierii din Cooperativa BioCarpathia s-a făcut în cadrul unui eveniment festiv care a avut loc la sediul MEWI din Brașov, în luna mai. De remarcat că, anul acesta, în 2025, MEWI a împlinit 30 de ani de activitate. „Cred că cel mai important este să ne ridicăm la nivelul cerințelor și așteptărilor fermierilor. Finlandezii au o vorbă, pe care, eu, cel puțin, încerc să o aplic, ei spun „farmer first”, adică „pe primul loc fermierul”. Și dacă nu încercăm să punem fermierul pe primul loc ca el să poată să-și facă treaba și să aibă încredere în noi ca furnizori, ca parteneri, cred că acesta este lucrul cel mai important, să avem încredere unii în alții. Bineînțeles, calitatea produselor este, de asemenea, foarte importantă. Acest lucru se confirmă și se vede că avem produse competitive. Nu cred că poate cineva să stea pe piață 30 de ani dacă produsele nu sunt conform cerințelor și așteptărilor clienților finali”, a punctat George Tănase.

Constantin Șuhan, fermier: „De când facem parte din cooperativă, ferma a înaintat foarte mult, asocierea este un ajutor foarte mare. Sunt unul dintre fericiții care a primit tractor, iar acest Valtra este diferit față de ce avem noi acasă, este un ajutor, este o oportunitate de a evolua. Utilajele noastre sunt destul de învechite. Cu aceste utilaje de ultimă generație, terenurile sunt mult mai bine lucrate, producția este alta, e clar, evoluăm”.

Mihai Codruț Burcuș, fermier: „Utilajele acestea noi și performante ne sunt de foarte mare folos. Le folosim pentru zootehnie și cultură mare. Pentru mine, Cooperativa BioCarpathia înseamnă responsabilitatea produsului și responsabilitatea culturii, fiind una ecologică, necesită niște investiții foarte mari, datorită calității, fiindcă produsele sunt 100% naturale. Animalele sunt crescute doar cu produse bio de calitate, inclusiv lucernă și plante furajere, și iarbă semănată și din asta vine și calitatea laptelui”.

Octavian Barbu Sofronie, fermier: „Am primit un disc, e un pas în față, sunt foarte mulțumit, mai ales că un astfel de utilaj chiar îmi lipsea din fermă. Eu am un tractor și de-aia n-am primit acum, că am un tractor tot nou, are 4 ani. Și discul era mai important la momentul acesta decât tractorul. Mă bucur că fac parte din Cooperativa BioCarpathia, deoarece sunt foarte multe avantaje. De exemplu, am un preț mai bun și la produsul final, și la inputuri. Am o fermă cu 20 de vaci de lapte și continuăm. Dăm înainte, că trebuie să muncim. Fără muncă nu se poate”.

Finanțarea nerambursabilă europeană, un câștig

O consecință importantă a retehnologizării fermelor este optimizarea costurilor de producție. „Timpul de lucru se reduce, risipa scade, iar fermierii BioCarpathia devin mai eficienți. Astfel, ne putem păstra competitivitatea pe piață fără a compromite calitatea, ceea ce înseamnă prețuri corecte pentru consumatori și venituri sustenabile pentru producători”, menționează directorul executiv Aurel Blaj.

În cooperativa din județul Brașov sunt 42 de fermieri, unii produc lapte și alții au culturi furajere pe care le comercializează în cooperativă. Criteriul de departajare în repartizarea utilajelor cumpărate cu bani europeni a fost cel al performanței agricole.

„Am făcut o listă cu volumele de lapte livrate în cooperativă în ultimul an și în funcție de acel clasament s-au repartizat tractoarele, s-a ținut cont de suprafețele lucrate. Minunea s-a întâmplat că după a doua ședință eram într-un consens, ceea ce rar se întâmplă când ai la masă 40 de fermieri. E drept că cei care au deja utilaje în ferme pe proiectele proprii au avut bunul-simț să nu solicite acum utilaje”, explică Aurel Blaj.

Managerul BioCarpathia a ținut să puncteze că, ori de câte ori va fi nevoie și se va putea, cooperativa va apela la banii europeni. „Ne-am propus să dezvoltăm cooperativa, pentru că aici producem bio și românii au dreptul și au nevoie să mănânce sănătos, iar noi suntem datori să le punem pe masă o hrană sănătoasă. Dar nu putem dezvolta fără bani, dezvoltarea fără bani nu există. Prin urmare, orice oportunitate care ne permite accesul la finanțare pentru a atinge obiectivele noastre, o vom accesa pentru că e un câștig”, a conchis Aurel Blaj.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, a organizat, pe 25 iunie 2025, a doua ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante”.

Evenimentul a reunit peste 25 de jurnaliști din presa centrală și locală, precum și fermieri din vestul țării, cadre universitare, cercetători și reprezentanți ai industriei semințelor.

„O zi din viața unui ameliorator de plante” este o inițiativă a Alianței Industriei Semințelor din România, ce are ca scop creșterea conștientizării importanței cercetării și invoației în amelioarea plantelor. Reamintim că, prima ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” a avut loc anul trecut, pe 19 iunie, la Iași, organizat fiind de AISR și Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”. 

Alianța Industriei Semințelor din România vrea să fie un partener al cercetării românești, iar evenimentul „O zi din viața unui ameliorator de plante” să fie unul de tradiție. AISR îndeamnă fermierii să aibă încredere în cercetarea agricolă românească.

„Încercăm să creăm și să susținem un ecosistem, prin punerea laolaltă a producătorilor și instituțiilor de cercetare agricolă”, a spus Daniel Stanciu, vicepreședinte AISR.

Maria Cîrjă, vicepreședinte AISR a completat: „Eu sunt un produs al învățământului și al cercetării românești. Suntem parteneri de bază ai cercetării și ai fermierilor din România. Cercetarea trebuie să răspundă nevoilor fermierilor și mai departe nevoilor consumatorului, de aceea suntem aici. Împreună vom lucra pentru prosperitatea agriculturii românești”.

SCDA Lovrin are o istorie de circa 80 de ani, iar clădirea în care funcționează unitatea de cercetare are peste 200 de ani. „Azi, Staţiunea se află pe un trend crescător, iar investițiile pe care le avem în curs fac să existe premize că devenim din ce în ce mai buni, cu performanţe tot mai bune. Inovăm, dezvoltăm noi soiuri şi hibrizi cu rezultate superioare, produse adaptate vremurilor. Obiectivele ameliorării se gândesc pentru viitor, nu pentru prezent. Un soi la care, de pildă, lucrăm azi, el trebuie să fie valoros și peste 10–20 de ani”, a arătat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

Președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), Ioan Jelev a ținut să precizeze că cercetarea agricolă românească este cunoscută peste tot în lume și are rezultate extraordinare chiar și în condițiile în care finanțarea de la bugetul statului a fost zero din 1989 până în 2017, când oricum statul a acordat o finanțare minimală care nu atinge nici 40% din cerințele anuale. Întreaga cercetare din România beneficiază de o alocare bugetară de 0,38% din PIB, din care pentru cercetarea agricolă revine o cifră de sub 0,01% din PIB. „Cercetarea agricolă românească este eficientă și utilă. O arată fermierii din țara noastră, principalii beneficiari ai rezultatelor cercetării agricole, care participă în masă la zile ale porților deschise sau vin și preiau rezultate ale cercetării noastre în număr mare, încât uneori unitățile noastre nu prididesc să satisfacă cererea”, a declarat Ioan Jelev.

Prezent la eveniment a fost și Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, care a subliniat că susține colaborarea strânsă dintre educație și cercetare, iar învățământul și cercetarea au nevoie și trebuie popularizate. „Educația la nivel academic este alături de cercetarea agricolă desfășurată la SCDA Lovrin. În prezent, există o foarte bună colaborare între educație și cercetare”, a afirmat Cosmin Popescu.

Cercetarea agricolă, prezentată direct în câmp

Și pentru că evenimentul poartă numele „O zi din viața unui ameliorator de plante”, cu toate că au fost multe grade cu plus în termometre, atmosfera fiind încinsă la propriu, au fost vizitate câmpurile experimentale ale SCDA Lovrin. Specialiștii stațiunii au explicat etapele unui program de ameliorare, de la selecția inițială a genotipurilor până la obținerea de soiuri performante, adaptate condițiilor pedoclimatice din România. S-a pus accent pe criteriile de selecție agronomică, pe evaluările de productivitate și pe rezistența soiurilor la boli și schimbări climatice.

12 ani, atâta durează obținerea unui soi nou de grâu, pentru crearea căruia cercetătorii muncesc necontenit în laborator, în câmp, indiferent de condițiile meteorologice. Și indiferent de banii cu care sunt remunerați de stat, de obicei prea puțini.

De menționat că, cercetarea de la Lovrin pune accent pe calitate și nu pe cantitate, atunci când creează soiuri și hibrizi. Spre exemplu, soiul de grâu Biharia are calităţi de panificaţie excelente, un conţinut ridicat de proteină, aspect care interesează pe foarte mulţi fermieri. E drept că Biharia se remarcă și la producție, în ferma lui Dimitrie Muscă (CAI Curtici – Arad) a dat producţii de peste 9 tone la hectar. „Obiectivele de cercetare ale SCDA Lovrin au fost mereu de a merge în primul rând pe calitate. Este şi o tradiţie în ceea ce priveşte cercetarea agricolă românească. Se pune tot mai mult accent nu pe cât mâncăm, ci pe ce anume mâncăm. Iar noi ne propunem să ducem mai departe această tradiţie”, a punctat Marinel Horablaga, care a adăugat că, pe lângă obiectivele clasice de calitate și productivitate se lucrează la crearea de soiuri adaptate schimbărilor climatice.

Din câmp s-a trecut la vizitarea laboratoarelor, în care SCDA Lovrin a investit sume considerabile și încă mai are de investit.

În laboratorul de analiză a calității grâului, gazdele evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” au prezentat cum se evaluează calitatea soiurilor, nivelul de proteină, greutatea hectolitrică și alți parametri esențiali pentru încadrarea în standarde comerciale și industriale. A fost o oportunitate pentru cei prezenți de a înțelege legătura strânsă dintre cercetare și cerințele pieței agroalimentare.

Semințele necertificate, risc agricol și economic

O discuție interesantă și necesară a fost despre riscurile asociate utilizării semințelor necertificate.

Alina Mihai, director executiv AISR, a atras atenția asupra importanței utilizării semințelor certificate și a riscurilor și consecințelor utilizării de către fermieri a semințelor de hambar: scăderea randamentului, pierderi financiare, calitate neuniformă a culturii și lipsa trasabilității. „Fermierii care folosesc sămânță necertificată se expun unor riscuri pe care, uneori, nici nu le conștientizează complet. Este esențial ca alegerile care țin de semințe și agricultură în general să fie făcute informat și responsabil”, a punctat Alina Mihai.

Noile Tehnici de Ameliorare, o nouă oportunitate și orizont în ameliorare

Președintele AISR, Andrei Măruțescu, a făcut o radiografie a stadiului legislativ actual privind Noile Tehnici de Ameliorare sau Noile Tehnici Genomice (NGT), subliniind importanța procesului de reglementare, în contextul în care Uniunea Europeană lucrează la un cadru legislativ pentru utilizarea biotehnologiilor moderne în agricultură.

„Nevoia de invoație în agricultura europeană este stringentă, iar fără reglementare, fermierii europeni nu vor putea beneficia în viitor de ultimele descoperiri științifice în ameliorarea de precizie și genetică. Noile Tehnici Genomice înseamnă inovații care pot duce la soiuri mai rezistente și mai productive. O legislație predictibilă și modernă va încuraja investițiile în cercetare și va sprijini creșterea competitivității fermierilor pe piața europeană și globală, cât și menținerea cercetării agricole la cele mai înalte standarde”, explică Andrei Măruțescu.

În concluzie, evenimentul „O zi din viața unui ameliorator de plante” a constituit un cadru ideal pentru schimbul de idei între cercetători, fermieri, industrie și reprezentanții media, într-un demers de transparență, educație și conștientizare privind importanța și rolul științei în agricultură. Participanții au apreciat oportunitatea de a vedea pe teren cum se desfășoară activitatea de cercetare și modul în care rezultatele științifice se transferă în soluții practice și tehnologie pentru agricultură.

„AISR își reafirmă angajamentul de a susține agricultura bazată pe știință, inovație și responsabilitate și va continua să organizeze evenimente de acest tip, menite să conecteze fermierii și opinia publică la pulsul cercetării și al industriei semințelor”, a conchis directorul executiv Alina Mihai.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grâul, în alimentația mondială, este un element de bază, furnizând nutrienți esențiali și găsindu-se în compoziția a numeroase produse alimentare. Potrivit prognozelor pentru 2025, producția totală de cereale din Uniunea Europeană este estimată la 274,484 milioane tone, cu 6,26% mai mare decât producția recoltată în 2024. România, conform INS, a produs 20,5 milioane de tone de cereale anul trecut, marcând o creștere de 9% față de anul precedent. Având în vedere toate provocările cu care se confruntă agricultura, fermierii trebuie să adopte soluții inovatoare care să asigure atât productivitatea, cât și profitabilitatea.

La începutul acestui an, Corteva Agriscience a lansat fungicidul Queen^®, cu molecula inovatoare Inatreq™ Active, un produs revoluționar care oferă un control curativ și preventiv excelent împotriva tuturor tulpinilor de Septoria, o boală fungică considerată de specialiștii în agricultură drept cea mai importantă și dăunătoare boală foliară, deoarece provoacă pierderi semnificative de recoltă.

Andrei Doru: „Adoptarea tehnologiilor agricole avansate este esențială pentru menținerea competitivității și pentru asigurarea sustenabilității practicilor agricole.”

Derivată dintr-o sursă naturală, molecula Inatreq™ Active oferă performanță biologică superioară și introduce un nou mod de acțiune, fără rezistență încrucișată cu chimicalele fungicide existente pentru cereale, permițând opțiuni flexibile de aplicare și asigurând o performanță constantă și cu spectru larg.

În plus, tehnologia inovatoare de formulare i-Q4™ îmbunătățește aderența și acoperirea soluției de pulverizare, asigurând o protecție optimă cu un consum minim de produs. „Pentru fermierii noștri, integrarea Inatreq™ în strategiile lor de protecție a culturilor poate duce la culturi mai sănătoase și randamente mai ridicate. Prin reducerea impactului bolilor dăunătoare, fermierii pot obține un randament economic mai bun și pot contribui la obiectivele naționale de securitate alimentară. Adoptarea unor astfel de tehnologii agricole avansate este esențială pentru menținerea competitivității și pentru asigurarea sustenabilității practicilor agricole”, precizează Andrei Doru, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides și SAT Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Prin urmare, fungicidul Queen^® pe bază de Inatreq™ Active reprezintă pentru fermieri un instrument de luptă împotriva apariţiei rezistenţei la bolile specifice culturilor de cereale. „Nu oferim o cheltuială fermierului, ci oferim o investiţie. De ce spun acest lucru? Pentru că Inatreq™ Active, prin fungicidul Queen^® vine cu o protecţie integrată în partea a doua a culturii, la T2, cum îl numesc fermierii, atunci când avem nevoie de o frunză stindard extrem de sănătoasă şi care să facă să crească producţiile fiecărui fermier. Este un lucru extraordinar”, explică Adrian Teban, Field Sciencist Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Adrian Teban: „Cultura de cereale este protejată din primăvară şi până la recoltare, o protecţie integrată perfectă. Prin noile tehnologii pe care Corteva le înglobează suntem alături de fermier, pentru că tehnologiile care vin cu produsele noastre îl însoţesc şi-l ajută să fie performant în orice situaţie.”

Pe piaţa fungicidelor din România, dar şi pe plan mondial, o astfel de soluție de protecție a plantelor este aşteptată de aproape 20 de ani. „O moleculă cu un nou mod de acţiune care să fie atât de integrată în tehnologie şi să aducă atâtea beneficii fermierului n-a mai fost lansată de la apariţia SDHI-urilor, şi iată că astăzi Corteva face acest pas. Totul a pornit de la un compus care a fost găsit în natură. Este un lucru extraordinar pe care l-a reuşit Corteva, să stabilizeze un produs şi să-l folosească ca fungicid. De aici apare şi profilul eco-toxicologic extraordinar de bun al acestei substanţe, al acestui fungicid, şi cu siguranță va fi extraordinar de bine primit de către fermieri. El practic vine şi se adaugă celuilalt fungicid pe care noi l-am recomandat întotdeauna la T1, la prima aplicare, şi anume Verben. Acum venim în completare şi practic cultura de cereale este protejată din primăvară şi până la recoltare, o protecţie integrată perfectă. Prin noile tehnologii pe care Corteva le înglobează suntem alături de fermier, pentru că tehnologiile care vin cu produsele noastre îl însoţesc şi-l ajută să fie performant în orice situaţie”, conchide Adrian Teban.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2025

Abonamente, AICI!

În perioada 18-20 iunie 2025, la Bruxelles s-a dezbătut viitorul agriculturii europene. Au avut loc întâlnirile Președințiilor, Prezidiilor COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de către Florentin Bercu (UNCSV), prezent, totodată, la dezbaterea COPA și COGECA cu instituțiile Uniunii Europene.

În cadrul reuniunii Președințiilor, COGECA Praesidium, a dezbaterii și ședința grupului de la Visegrad extins au avut loc dezbateri pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privitoare la: actualizări pe Cadrul Financiar Multianual post 2027; debirocratizări și simplificări pentru Politica Agricolă Comună; discuțiile din Consiliul European pentru Agricultură și Alimentație; Regulamentul privind defrișările; situația pieței privind schimburile comerciale cu Ucraina, Mercosur, SUA, UK; protecția animalelor pe perioada transportului; strategia privind Reziliența Apei; consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente; Legea pentru monitorizarea solului; carnivorele mari; priorități cheie pe strategia europeană pentru Bioeconomie.

Președintele COPA, Massimiliano Giansanti, a spus că nu poate exista o lume fără ferme, agricultura având un impact social, economic și ecologic imens. „Ne aflăm la mai puțin de o lună de prezentarea propunerii pentru noul Cadru Financiar Multianual (CFM) și bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027. În actualul context geopolitic, securitatea trebuie garantată pornind de la securitatea alimentară, iar agricultura și silvicultura sunt piloni strategici pentru hrănirea celor 450 de milioane de cetățeni europeni și pentru sprijinirea economiilor locale. Fermierii nu sunt o povară, ci o parte a soluției pentru CFM. Deși președinta Ursula von der Leyen a afirmat recent că fermierii sunt în centrul preocupărilor, acest lucru trebuie demonstrat prin alocarea unui buget adecvat. COPA este pregătită să lucreze pentru protecția fermierilor, care asigură stabilitatea societății. Nu putem concepe o lume fără ferme, iar agricultura are un impact social, economic și ecologic imens. Fermierii trebuie să fie competitivi la nivel global. În perioada cu inflație de peste 15%, li s-a cerut să producă mai mult pentru a menține prețurile scăzute, au făcut-o, și o pot face din nou, dar au nevoie de sprijin pentru a rămâne sustenabili și competitivi. În acest context, au fost exprimate îngrijorări cu privire la ideea de comasare a pilonului 2 al PAC cu fondurile de coeziune, ceea ce ar slăbi capacitatea de producție alimentară. Înainte de orice reformă trebuie făcută o analiză de impact a actualei PAC. Fermierii susțin menținerea celor doi piloni, un buget dedicat și crescut, întrucât inflația anterioară a redus semnificativ finanțările, iar fermierii nu mai pot plăti nota de fiecare dată. Dacă se dorește o „revoluție a PAC”, trebuie să se păstreze litera „C” din „Politica Agricolă Comună”, adică caracterul comun și unitar. Viitorul PAC se va axa pe ecoscheme și componenta socială, dar este esențial să se țină cont de nevoile fermierilor. Aceștia nu cer pomeni, ci condiții pentru a putea concura corect pe o piață plină de provocări. Fermierii europeni trebuie să concureze cu exploatații agricole mari din Rusia și Ucraina, și în acest context este esențială găsirea unui echilibru între regiunile Sud, Nord, Est și Vest ale UE, pentru a menține o agricultură viabilă în toate statele membre. Este o problemă gravă dacă un stat membru refuză cofinanțarea, riscăm să pierdem forme importante de agricultură. Dispariția pieței unice europene ar periclita coeziunea UE. În acest context, fermierii riscă să se retragă din piața internă pentru a vinde doar în afara UE, dat fiind că în UE costurile de producție sunt mai mari din cauza standardelor ridicate”, a precizat Massimiliano Giansanti, care a cerut ca demnitatea fermierilor europeni să fie apărată și respectată. Președintele COPA a mulțumit ministrului polonez al Agriculturii care a transmis și susținut mesajele COPA, exprimându-și speranța că și alți miniștri din UE vor acționa la fel.

Președintele COGECA, Lennart Nilsson, a întrebat cum va funcționa un model agricol cu 27 viteze diferite în UE, cine își asumă riscurile și cine suportă consecințele acestui model fragmentat. „Suveranitatea europeană începe cu suveranitatea alimentară, deoarece nu există securitate fără securitate alimentară și nici autonomie strategică fără o agricultură rezilientă. PAC trebuie să rămână coloana vertebrală a strategiei UE privind alimentația și agricultura, așa cum este consacrată în tratatele UE, prin natura sa comună, structura robustă și resursele financiare alocate. Se solicită un angajament reînnoit, cu un buget dedicat, protejat și indexat la inflație pentru PAC în cadrul financiar multianual următor. Totul se reduce la un singur cuvânt: COOPERARE. Atunci când fermierii și cooperativele agricole sunt puternice, sunt susținute fermierii, cooperativele și, implicit, cetățenii. În vremuri dificile, cooperativele agricole sunt esențiale pentru a asigura stabilitate, predictibilitate și sustenabilitate în sector. COGECA se opune împărțirii bugetului. Reformele nu trebuie făcute fără a fi precedate de analize de impact riguroase și consultări reale cu fermierii, cooperativele și organizațiile acestora, iar propunerile lor trebuie preluate înainte de comunicarea oficială”, a spus Lennart Nilsson.

Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, organizație membră AAC și vicepreședinte COGECA a declarat că nu mâncăm armament, ci hrană produsă de fermieri. „În majoritatea cazurilor, declarațiile Ursulei von der Leyen și ale altor conducători de autorități sunt frumoase, dar sunt contrazise de fapte. Trebuie să trecem de la declarații la fapte și să dovedim acest lucru prin alocarea unui buget specific, consistent, actualizat cel puțin cu rata inflației, prin cadrul financiar multianual post-2027 pentru subvenții și investiții prin PAC, care să poată permite finalizarea convergenței externe și să facă fezabilă producția de alimente de calitate la prețuri accesibile pentru cei 450 de milioane de consumatori din UE”, a punctat Florentin Bercu.

Președintele Comisiei Europene a subliniat rolul esențial al fermierilor în hrănirea celor 450 milioane de cetățeni ai UE și a promis simplificarea PAC și sprijinirea tinerilor fermieri. „PAC rămâne un pilon central al viitorului Cadrului Financiar Multianual, adaptabil la schimbările climatice și nevoile sectorului. Puterea și viitorul UE constă în producția de hrană, viitorul fermierilor și al Agriculturii comunitare”, a arătat Ursula von der Leyen.

Fără fermieri, cooperative și organizațiile lor nu putem construi viitorul Uniunii Europene, a spus Czeslaw Siekierski, președinte al Consiliului de Miniștri ai Agriculturii din UE: „Sectorul agricol trebuie să fie rezilient pentru ca Uniunea Europeană să își mențină independența, o lecție învățată în timpul pandemiei COVID-19 și al războiului din Ucraina. Nu putem depinde în totalitate de importuri mai ieftine. Politica Agricolă Comună este fundamentul care asigură producția de alimente de calitate la prețuri accesibile. Comisia Europeană a reafirmat că agricultura este o prioritate, un mesaj transmis clar chiar astăzi de președinta Ursula von der Leyen. Însă această prioritate trebuie susținută printr-un buget adecvat, actualizat și bine direcționat. Președinția poloneză a elaborat un document care sintetizează concluziile ultimelor șase luni, alături de recomandări din partea statelor membre privind viitorul PAC. Tema centrală: securitatea alimentară și asigurarea unei producții agricole competitive. Este esențial să continuăm un dialog permanent și intens cu fermierii, cooperativele și organizațiile profesionale așa cum se întâmplă deja în Polonia. Acest dialog trebuie extins și consolidat la nivelul tuturor statelor membre. Toți miniștrii sunt de acord: bugetul este crucial. Avem nevoie de un buget dedicat, ambițios și adaptat noilor provocări: inflație, schimbări climatice, extinderea UE. De asemenea, este necesară simplificarea procedurilor și susținerea reînnoirii generaționale. Trebuie să ne întrebăm de ce tinerii nu mai sunt atrași de agricultură și ce putem face pentru a schimba această realitate. Este vital să asigurăm concurență loială și reciprocitate în standardele aplicate produselor importate, în oglindă cu cele din UE. Fermierii europeni nu pot concura cu mari proiecte agricole din afara UE, iar o eventuală integrare a PAC într-un buget unic pe țară ar vulnerabiliza și mai mult sectorul. Viitorul trebuie construit pe stimulente, nu pe constrângeri. Revoluția verde este necesară, dar trebuie să se întâmple în timp, în paralel cu păstrarea competitivității, nu impusă rapid și artificial. Agricultorii au fost mereu gardienii mediului, ai solului și ai naturii și trebuie lăsați să continue acest rol așa cum știu mai bine. Agricultura nu trebuie să devină obiectul politicilor viitoare, ci subiectul central. PAC este o politică consacrată, cu structură și resurse proprii, și trebuie tratată separat din perspectivă economică și socială. Avem nevoie de un angajament politic puternic, bazat pe solidaritate. Fermierii trebuie consultați constant, nu doar în perioade electorale. Trebuie ascultați cu atenție și susținuți pentru că fără fermieri, cooperative și organizațiile lor, nu putem construi viitorul Uniunii Europene”.

Enrico Letta, președintele Institutului Jeacque Delors, a atras atenția asupra impactului produselor din afara UE și a costului tranziției suportat de IMM-uri. „Cuvântul și pozițiile voastre ca fermieri și cooperative sunt esențiale și foarte importante pentru viitorul UE”, a specificat Enrico Letta, pledând pentru sprijin și investiții în fermieri, digitalizare și inovație. Totodată, s susținut ideea unei UE suverane din punct de vedere alimentar și a cerut preluarea propunerilor și sugestiilor transmise de COPA-COGECA.

Europarlamentarul COM AGRI (IT, SSD), Nardello Dario, susține că noua Politică Agricolă Comună (PAC) și viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) sunt esențiale pentru perioada următoare, iar Comisia Europeană nu ar trebui să propună noul CFM post-2027, care va include bugetul PAC, până nu sunt integrate solicitările și propunerile venite de la fermieri și cooperative. „Parlamentul European, prin grupul S&D, a solicitat menținerea identității și unității PAC ca politică distinctă. Agricultura are nevoie de o strategie coerentă și de un buget adecvat, inclusiv cu indexare la inflație. Deciziile trebuie să pornească de la fermieri, printr-o abordare de jos în sus. Este necesară o strategie clară și o consolidare a valorilor bugetare. Tinerii fermieri trebuie sprijiniți, inclusiv în tranziția către Agricultura 5.0. Sistemul actual trebuie reformat după o evaluare atentă a celui anterior, pentru a-l îmbunătăți. Comisia Europeană nu ar trebui să propună noul CFM post-2027, care va include bugetul PAC, până nu sunt integrate solicitările și propunerile venite de la fermieri și cooperative. Este esențială colaborarea strânsă între Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European (COM AGRI) și COPA-COGECA pentru a asigura o agricultură europeană puternică, durabilă, competitivă și susținută politic și financiar. Este esențial pentru viitor să putem consolida colaborarea din COM AGRI și COPA COGECA pentru a integra propunerile dumneavoastră și ajunge să avem o agricultură mai puternică, sustenabilă, durabilă și competitivă”, a arătat Nardello Dario.

Wiktor Szmulewicz, președinte Camera Agricolă a Fermierilor din Polonia, a spus: „Vrem o evoluție, nu o revoluție și asta se poate face doar prin investiții. Nu considerați că una se spune și alta se face? Scurtarea lanțului de aprovizionare din păcate s-a lungit.  Vorbim de simplificare, dar vedem că povara crește”.

Președintele Confederației Agricultorilor din Portugalia, Álvaro Mendonça e Moura, a afirmat că UE nu poate rămâne unită fără un buget suficient și a criticat ideea reducerii bugetului, considerând că fermierii nu trebuie păcăliți cu promisiuni că banii vor fi redirecționați către tineri sau mediu, dacă suma totală este insuficientă.

„Ce fermier nu are nevoie de bani? Suntem de 30 ani în UE. Nu am cerut până acum subvenții, dar avem nevoie de ele ca să putem continua. Bătrânii fermieri sunt din ce în ce mai frustrați și că pierd bani și că riscă să își închidă fermele. PAC ne ține împreună și trebuie să fie consolidat”, a completat Nikolaus Berlakovich, reprezentant al fermierilor din Austria și vicepreședinte COPA.

Arnold Puech D’Alissac, CESE, reprezentant al fermierilor din Franța: „Suntem în contextul geopolitic în care Agricultura și Alimentația sunt arme de apărare la nivel european, reprezintă o contribuție importanta de 1,3% și trebuie finanțate mult mai consistent. Avem provocarea de a nu lăsa altora puterea de a hrani UE. Cum vom face asta fără un buget consolidat, cu exploatații competitive?”

Francie Gorman, reprezentant al fermierilor din Irlanda și vicepreședinte COPA propune evaluarea actualei PAC înainte de a începe reforma. De asemenea, sublinează că investițiile în mediu nu au generat beneficii financiare suficiente și că trebuie cunoscut mai întâi bugetul total înainte de discuțiile privind repartizarea și reformarea. „Agricultura are un rol dublu vital: produce alimente și carbon. Sprijină economiile rurale mai eficient decât alte sectoare. Deși s-a promis că agricultura va rămâne o prioritate, părerea fermierilor nu a fost suficient luată în calcul. Sunt necesare subvenții și investiții”, a accentuat Francie Gorman.

În final, mesajul comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, transmis de șefa sa de cabinet Ester de Lange: „Cercul este rotund când vorbim de lanțul alimentar. O vorbă olandeză spune că nu putem construi un continent pe stomacul gol. Dacă avem noi provocări, avem nevoie de un buget mai mare, avem nevoie de un număr mai mare de țări dispuse să facă acest efort suplimentar. Trebuie să acoperim cheltuielile din perioada COVID 19, trebuie să acoperim împrumuturile pentru NEXT GEN EU(PNRR), nevoile mai mari pe partea de înarmare și extindere a UE. Statele Membre trebuie să acopere aceste cifre. Apreciem inputul fermierilor și al cooperativelor din COPA-COGECA, îl preluăm și vom ține cont de el. Trebuie să ne asigurăm că producția de alimente este importantă, să găsim o cale în care să respectăm trăsăturile specifice ale măsurilor din PAC, să menținem cutia cu instrumente unite și intacte, să avem predictibilitate, stabilitate pe minimum 5-7 ani. Sinergiile se pot obține doar prin păstrarea particularității PAC și cei 2 piloni. Trebuie să ne asiguram că  economiile rurale și locale vor rămâne pe poziții și vă dau un exemplu: doar în Finlanda sunt 300-400 km la frontiera cu Rusia, unde sunt doar ferme, neavând armată, fermierii apăra granița. Dacă își vor înceta activitatea și vor pleca de acolo vom rămâne descoperiți. Vrem o evoluție, nu o revoluție, iar asta se poate face doar prin investiții și sprijinirea sectorului agroalimentar. Bineînțeles că vrem un buget mai mare ca să putem finaliza și convergența externă. Simplificarea este luată extrem de mult în serios,  suntem deja în lucru cu a doua simplificare într-un an. Trebuie luată și mai mult în considerare pentru viitorul program PAC post 2027. Trebuie să luptăm împreună să ne asigurăm că rămâne un PAC comun, consolidat, puternic. Știm că sunt state care au bani și îi vor da la agricultură, că sunt state care au bani și nu îi vor da la agricultură și sunt state care nu au bani, dar ar da mai mult la agricultură. Dacă bugetul nu este mai mare va trebui să fim mai targetați pentru a exista un echilibru între fermierii noi-vechi, mici-mari etc”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a semnat un protocol de colaborare cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pentru accelerarea digitalizării agriculturii românești.

Prin acest protocol, Clubul Fermierilor Români și Autoritatea pentru Digitalizarea României își propun să sprijine adoptarea tehnologiei digitale în ferme prin inițiative de formare și consiliere; să înlesnească accesul la finanțări pentru proiecte de digitalizare; să contribuie la reducerea decalajului digital și la creșterea competitivității fermierilor români pe piața europeană.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României susține toate inițiativele care au ca rezultat final o administrație publică deschisă către cetățean. Nu lăsăm pe nimeni în urmă și oferim sprijin în domeniul digitalizării cu accent pe formarea competențelor digitale specifice agriculturii, pentru a oferi servicii cât mai diversificate. Împreună ne adaptăm schimbărilor economiei de piață și devenim competitivi, urmând liniile Uniunii Europene și adaptând bunele practici în folosul statului prin utilizarea celor mai avansate tehnologii în special în domeniul agriculturii”, a declarat Dragoș-Cristian Vlad, președinte ADR.

Semnarea protocolului marchează:

• Consolidarea competențelor digitale și a educației digitale;

• Infrastructuri digitale securizate și sustenabile;

• Transformarea digitală a întreprinderilor;

• Digitalizarea serviciilor publice.

„Am construit, de-a lungul anilor, o relație solidă cu Autoritatea pentru Digitalizarea României. Faptul că digitalizarea a devenit un subiect prioritar pentru agricultură s-a datorat și implicării Clubului în promovarea acestui subiect la nivel național. Sunt convins că agricultura românească performantă va deveni un adevărat vector de dezvoltare pentru România, prin legătura directă cu digitalizarea. Vom dezvolta soluții scalabile și predictibile, vom interconecta și interoperabiliza bazele de date, pentru a oferi date în timp real fiecărui fermier, și vom folosi tehnologii avansate precum inteligența artificială și Internet of Things, atât de necesare în sectorul agricol. Digitalizarea înseamnă productivitate și eficiență. Avem nevoie de aceste transformări și acesta este drumul pe care trebuie să mergem”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Parteneriatul între Clubul Fermierilor și ADR răspunde direct nevoilor sectorului agroalimentar românesc, arătate de cele mai recente analize la nivel european: digitalizarea în agricultură este cheia pentru eficiență, trasabilitate, exporturi competitive și reziliență la riscuri.

„Mă bucur să văd interesul crescut al sectorului agricol pentru digitalizare, implicarea activă a generației tinere, din care și eu fac parte, care dorește să dezvolte și să eficientizeze acest domeniu prin utilizarea tuturor instrumentelor inovative. Aceste inițiative reflectă angajamentul nostru ferm de a implementa soluții moderne, adaptate tehnologiilor emergente, menite să susțină competitivitatea, transparența și sustenabilitatea în agricultură și economie”, a subliniat Alexandra Chivu, vicepreședinte ADR și coordonator CNTD.

Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este o structură participativă stat-privat-mediu academic pentru realizarea transformării digitale a României. CNTD vine în sprijinul instituțiilor publice, reprezentanților companiilor de profil, ai camerelor de comerț și industrie, partenerilor sociali, organizațiilor neguvernamentale ale mediului de afaceri din sectorul digital, mediului academic sau institutelor de cercetare cu activitate în domeniul digital, în dezideratul comun de a accelera transformarea digitală a economiei și societății românești, pe traiectoria europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a lansat platforma informatică destinată Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), parte a angajamentului asumat de AFIR pentru modernizarea și eficientizarea accesului la fondurile europene dedicate dezvoltării rurale.

Începând cu 20 iunie 2025, platforma poate fi accesată la adresa https://gal.afir.ro, devenind canalul unic și oficial de lucru pentru GAL-urile care implementează proiecte finanțate prin intervenția DR-36 LEADER – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Platforma oferă:

• Un spațiu securizat pentru întreg ciclul de implementare a proiectelor;

• Acces facil prin RoeID sau conturi Gmail;

• Unelte moderne de monitorizare și raportare în timp real;

• Un nou standard de colaborare între GAL-uri și stat.

„Această platformă digitală, concepută și dezvoltată la nivelul departamentului IT din cadrul AFIR, fără niciun efort bugetar suplimentar, reprezintă un instrument esențial pentru gestionarea eficientă, transparentă și în timp real a proiectelor locale, oferind funcționalități moderne care simplifică procesele administrative și sporesc capacitatea operațională a GAL-urilor. Prin acest demers, AFIR continuă procesul amplu de digitalizare a serviciilor publice, susținând transformarea modului în care comunitățile rurale accesează și utilizează finanțările disponibile”, precizează Adrian Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Platforma permite gestionarea completă a etapelor de implementare a Strategiilor de Dezvoltare Locală, de la depunerea cererilor de finanțare până la monitorizarea proiectelor, într-un spațiu securizat și intuitiv. Accesul în platformă se realizează prin utilizarea datelor digitale de autentificare (utilizator și parolă) deja utilizate de către GAL-uri în etapa de depunere a strategiilor, dar va permite și beneficiarilor accesul, atât cu cont gmail personal, cât și cu cont creat în cadru Platformei RoeID – dezvoltată de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.

„Utilizarea acestei platforme devine obligatorie pentru toate GAL-urile începând din acest moment, constituind un pas concret către profesionalizarea administrației locale și întărirea parteneriatelor dintre stat și comunitățile locale”, a punctat Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În agricultura ultimilor ani, provocările nu au fost deloc puține și nici ușor de trecut peste ele. De la seceta cruntă care a dus la pierderi chiar și de sută la sută în unele zone, până la prețurile mici la produsele agricole, presiunea importurilor din Ucraina și lipsa unei legislații stabile, fărâmițarea terenurilor agricole, accesul limitat la credite, schimbările climatice, sunt doar câteva dintre greutățile cu care se confruntă fermierii. În discuția cu președintele Alcedo, Gabriela Rizescu, am dezbătut problemele, dar și soluțiile.

Reporter: Pentru început, care sunt provocările pentru agricultură?

Gabriela Rizescu: Provocările au fost și sunt multiple. Provocări în ce priveşte clima, că tot povestim de schimbări climatice, dar le şi trăim, şi le trăim la nivel de fermă, vremea extremă limitând producţia agricolă. În acelaşi timp, am avut provocări venite din partea politicilor agricole, pentru că trebuie să ne încadrăm în anumite practici, iar aceste practici clar şi ele limitează libertatea de a alege la nivel de fermă, iar Politica Agricolă Comună a venit cu un impact, cel puţin pentru fermierii din România, şi în continuare are efecte, de aceea fermierii trebuie să fie foarte bine organizaţi şi să fie prezenţi prin asociaţiile de fermieri la „firul ierbii”, cum se spune, pentru a şti ceea ce-i aşteaptă, dar şi pentru a negocia astfel încât lucrurile să se plieze pe specificul agriculturii din țara noastră. Apoi, preţurile produselor agricole, pentru că nu vindem doar în România şi ne facem aici singuri preţul, e clar că suntem într-o piaţă internaţională unde preţurile sunt dictate de cerere şi ofertă, mai puţin anul trecut. Da, avem stocuri în scădere la nivel mondial pentru majoritatea produselor agricole care ne interesează pe noi în România, însă nu vedem şi o apreciere a preţurilor. E clar că schimbările climatice îşi pun amprenta la nivel global prin reducerea stocurilor de produse agricole, cel puţin pe anumite categorii de produse.

„Nu putem să stăm pe loc, trebuie să ne adaptăm. Doar aşa putem merge înainte.”

Așadar, vorbim de provocări multiple pe care un fermier aici, în România, trebuie să le înfrunte şi trebuie să ştie cum să navigheze printre ele. Ce ne dă o rază de speranţă şi de optimism este că, spre deosebire de anul trecut la ora asta, câmpul arată bine. Vedem că a plouat în multe zone ale ţării, sperăm să se refacă şi rezerva de apă, pentru că, atunci când vorbim de un sol bine aprovizionat cu apă, avem şi noi speranţe că vom trece provocările climatice din timpul sezonului mai uşor.

Însă, nu doar rezerva de apă este importantă, ci trebuie să ne adaptăm tehnologia pentru vremurile pe care le trăim. A ajuns un subiect pe buzele tuturor sintagma de „agricultură conservativă, regenerativă”, noi povestim deja de 4-5 ani despre acest lucru, am anticipat un pic acest trend. Fermierii trebuie să înțeleagă că nu putem să stăm pe loc şi că trebuie să ne adaptăm. Doar aşa putem merge înainte. Prin urmare avem provocări multiple, dar sperăm că fermierii sunt tot timpul rezilienţi şi pregătiţi să facă faţă.

„Susțin o perioadă lungă a contractului de arendă, tocmai pentru a da fermierilor posibilitatea să-şi recupereze investiţia.”

Reporter: Apa a devenit o mare problemă, mai bine zis lipsa ei. Tot vorbim de reabilitarea infrastructurii de irigaţii, dar nu toţi fermierii au posibilitatea să irige...

Gabriela Rizescu: Aşa este, şi aici cred că ar trebui să ne uităm şi la partea de legislaţie, care nu prea a favorizat investiţiile la nivel de fermă, în sensul că nu avem încă acea Lege a arendei. De ce? O spun ca şi cum eu aş fi acolo, adică trebuie să te pui şi în papucii celui despre care vorbeşti. Te-ai duce să investeşti într-un loc unde tu nu ai garanţia că-ţi recuperezi investiţia? Îţi trebuie o perioadă suficient de mare în care tu să poţi să-ţi recuperezi investiţia. Arenda se discută acum de 7 ani, dar părerea mea este că, pentru că avem schimbările climatice, în ultimii 5 ani noi vorbim de 3 ani şi jumătate care au fost grei, şi unu şi jumătate în bine şi spre normal. Înainte, până în 2020 când am fost cel mai rău loviţi de secetă, aveai din 5 ani 3 jumătate buni şi unu jumătate secetos, deci aveai timp să-ţi recuperezi o investiţie dacă într-un an erai lovit de fenomene extreme. Acum, procentul de ani complicaţi din punct de vedere agricol este mult mai mare, şi atunci îţi trebuie o perioadă chiar mai lungă de 7 ani în care să poţi să-ţi recuperezi investiţia. În 10 ani, 12 ani.

Reporter: Avem acum ani slabi productiv, grei pentru agricultură, unul după altul.

Gabriela Rizescu: Da, de aceea susțin o perioadă mult mai lungă a contractului de arendă, tocmai pentru a da fermierilor posibilitatea să-şi recupereze investiţia. Şi atunci te duci cu altă încredere şi să-ţi faci un credit la bancă, şi să-ţi faci o investiţie, inclusiv noi, toţi ceilalţi care deservim agricultura avem un confort când mergem să fim alături de fermieri. Toţi ne dorim să avem fermieri stabili din punct de vedere suprafaţă, din punct de vedere investiţii, din punct de vedere adaptabilitate la ceea ce-ţi oferă vremea sau chiar şi Politica Agricolă Comună, pentru că şi ea vine cu provocări. Atâta timp cât noi avem fermieri care vor face faţă acestor cerinţe şi provocări, cu siguranţă susţinem fermierii în a-şi clarifica inclusiv aspecte de genul Legii arendei şi negocieri la Bruxelles.

Trecerea către o agricultură conservativă ar trebui stimulată

Reporter: Amânarea datoriilor fermierilor către furnizori sau bănci, în ce măsură influențează businessul? Sunt fermieri care au acumulate datorii şi din 2023, şi din 2024, poate chiar unele şi de prin 2022.

Gabriela Rizescu: Realitatea în piaţă ne arată că acolo unde un fermier are o provocare într-un an, cu siguranţă s-au găsit resurse în a-l continua, furnizorii de inputuri au găsit resurse pentru a-l susţine ca afacerea agricolă să continue şi în anii viitori. Părerea mea este că prin înţelegerile între părţi, în privat, s-a putut negocia şi depăşi inclusiv astfel de momente. E clar că o astfel de intervenţie nu e niciodată binevenită, este clar că o astfel de intervenţie dereglează procesul natural al pieţei, piaţa în sine reglează. Nimeni nu-şi doreşte să piardă clienţi pentru că au avut un an mai complicat din punct de vedere agricol, tot timpul suntem acolo să-i susţinem inclusiv tehnologic, nu numai prin produsele pe care le punem la dispoziţie, dar şi tehnologic, astfel încât să poată să depăşească momentele respective. Din păcate, vorbim de o suprafaţă mult mai mare, de nişte ani consecutivi care au fost cu probleme în agricultură, şi aici revin la faptul că toată lumea, de la noi, fermieri, autorităţi, toţi trebuie să ne adaptăm. Cred că ar fi bine inclusiv pentru ce înseamnă fonduri şi bani care să vină la fermieri de acum încolo pe PAC, să se stimuleze irigaţiile, să se stimuleze schimbul de utilaje, astfel încât trecerea către o agricultură conservativă sau regenerativă să fie mult mai uşor făcută.

Vorbim totuşi de nişte fermieri care au un business pe care doresc să-l continue, adică au înţeles clar că trebuie să se adapteze. Vă spun, realitatea bate ceea ce povestim noi, ce ne planificăm noi. Planurile pe care le facem până la urmă trebuie să fie corelate cu ceea ce se întâmplă în câmp. Noi vedem deja că fermierul astăzi şi-a adaptat partea de achiziţii. Cum? Nu mai cumpără totul de la început, cumpără pas cu pas. Cumpără în funcţie de necesar, dacă ai plante în câmp normal că ai şi pe ce să aplici şi normal că vei cumpăra. Deci, vedem o adaptare. Dacă plantele au murit, pentru că să mai consumi îngrăşămintele? Şi aşa mai departe. De aici, din păcate, este şi un trend: fără îngrăşăminte. Dacă nu ai plante, normal că nu dai. Dar dacă ai pe ce să dai şi pe ce culturi, e clar că faci diferenţa. Că de aia de când s-a inventat azotul şi dăm hrană plantelor trăim în altă epocă, că altfel am fi fost probabil toţi în câmp la ora asta să facem fertilizare ca pe la 1900.

Fermierii se adaptează. Ăsta e un lucru bun, pentru că sunt conştienţi, pentru că sunt nevoiţi şi vrei, nu vrei, trebuie să ai un business pe care să-l duci mai departe.

„Fermierii din România trebuie să producă în nişte condiţii date şi scrise ca la manual, or, restul planetei nu lucrează după condiţiile de la manual.”

Reporter: În condițiile de azi, mai poate fermierul să-și facă o planificare, o strategie pe întregul an agricol?

Gabriela Rizescu: Este foarte important ca fiecare să-şi gospodărească bine activitatea la nivel de fermă. E clar că toată lumea pleacă din start cu ideea de a continua businessul şi de ce plante să trateze în câmp, pentru că de fapt în ultimii ani cam asta a fost problema pentru mare parte din suprafaţa din sud şi est a României. Din punct de vedere planificare, e clar că nu poţi să cumperi tot timpul „acum vreau”. S-ar putea din punct de vedere logistic să nu se poată întâmpla, e ca şi cum toţi vrem să cumpărăm de Crăciun, magazinele sunt pline şi ne plângem de cozi sau că nu mai găsim ce vrem. Trebuie un pic de planificare.

În general, furnizorii şi noi suntem deja pregătiţi pentru sezonul agricol de primăvară care urmează, e clar că avem marfa pe stoc, sfatul meu este ca fiecare dintre fermieri să-şi ia undeva la 60-65% din ceea ce are nevoie. De ce? Dacă ai nevoie de tratament te-ai dus, ai intrat, ai făcut tratamentul şi în secunda doi ai dat şi comandă, şi până-ţi vine comanda ai cu ce să începi treaba în câmp, să nu stai să aştepţi până în ultima clipă, că „eu iau numai ce e necesar când am nevoie”. V-am spus, din punct de vedere logistic trebuie un pic de organizare şi eu cred că fermierii au înţeles acest aspect. E nevoie de o bună planificare, fără să iei pentru tot sezonul şi 110% în plus, că nu ştiu ce discount sau promoţie ţi s-au oferit acum. Nu. Ia-ţi raţional, informat, pe ce ştii că ai la ora aceasta culturi în câmp, poţi să-ţi pui un 60% deja o comandă fermă şi cu o livrare pe termene, ca toată lumea să poată să lucreze organizat.

Green Deal, bumerang pentru fermierii și consumatorii europeni

Reporter: În ultimii ani constatăm că dispar foarte multe produse de protecţie a plantelor, fără a exista un înlocuitor care să aibă măcar acelaşi efect, dacă nu cumva unul mai bun. Cum vă afectează businessul obiectivele prevăzute în strategia UE Green Deal?

Gabriela Rizescu: Toată strategia asta de ce vom face până în 2050, cum vom face, ce vom înjumătăţi, ce vom lichida şi aşa mai departe, a fost gândită după părerea mea până în anul 2022, când în Europa era o altă situaţie economică şi o altă Politică Agricolă Comună. Ei bine, realitatea de atunci nu mai este realitatea de acum. Vorbim în primul rând de o adaptare de viziune pe care trebuie să o avem pe această Politică agricolă. N-a spus nimeni că nu doreşte să respire aer curat şi să nu mai poluăm, da, trebuie să ne îndreptăm către practici agricole la nivel de fermă care da, să respecte aceste principii. Vreau să vă spun că din zece ferme pe care le-am auditat în cadrul programului de carbon, a ţinut şi de condiţiile climatice, una sau două au putut să îngroape carbon, adică au fost din punct de vedre amprentă de carbon au redus-o.

„Politica Agricolă Comună trebuie gândită în aşa fel încât să nu ne tăiem singuri craca de sub picioare. Dacă am scos un produs de uz esenţial, trebuie să avem un înlocuitor în secunda doi.”

E clar că şi noi în agricultură trebuie să ne adaptăm. Să vedem ce s-a întâmplat real. Planul din 2022 cu să reducem îngrăşămintele s-a făcut. Între timp consumul a scăzut mai mult decât au planificat cei de la Bruxelles. De ce? O dată din cauza schimbărilor climatice, a corelat de la sine. Dacă tu n-ai plantele pe care să aplici îngrăşăminte, mai dai? Nu mai dai, că faci gaură în buzunar! Deci e clar că nevoia te-a învăţat să reduci fără să vină cineva să spună să faci așa. Planurile sunt făcute şablon acolo, sau gândite într-un fel, dar e clar că în realitate natura te mai educă şi ea. Pe parte de fertilizare, noi deja am redus consumul, şi l-am redus şi pentru că în clipa de faţă nu mai importăm gaz rusesc şi nu mai producem atât de mult în Europa, deci pe termen scurt noi suferim cu toţii până o să găsim alternative energetice, astfel încât să ne producem şi partea de azot în Europa. O să vedem cum o să fie, nu ştiu să vă spun care vor fi soluţiile.

Pe parte de produse de protecţie a plantelor, părerea mea este că avem o politică gândită până în 2022, care nu se mai pupă cu ce avem acum ca realitate. Şi, dacă nu învăţăm unde am greşit şi unde am construit greşit politica respectivă, cu siguranţă vom avea probleme şi pe viitor. Şi consumul, dacă am redus consumul de îngrăşăminte, şi consumul de produse de protecţie a plantelor, cel puţin pentru România în aceşti ultimi doi-trei ani, pentru că el este corelat cu existenţa sau nu a plantelor în câmp. Revenind, noi, România, nu consumăm atât de mult, statistic, chiar dacă am fi avut un an agronomic nemaipomenit, noi nu consumăm la nivelul la care se consumă în agricultura intensivă pe care o practică spre exemplu Olanda sau alte ţări UE. Olanda este top în ceea ce priveşte consumul de produse pentru protecția plantelor, dar au şi alt tip de agricultură, nu comparăm un câmp de cereale cu o seră unde creştem intensiv legumele.

Pe suprafață, România, azi, consumă printre cele mai mici cantități de substanțe active. Suntem la coada clasamentului. Deci, ce să mai reducem, că nu prea mai avem ce. Vedem din practică că neavând plantele, n-am mai dat. Deci, s-a mai redus şi de acolo.

De asemenea, în momentul în care noi reducem fără să ne gândim că nu punem nimic în loc, este ca şi la medicamente. Dacă eu mâine scot un medicament fără de care nu se poate merge mai departe în viaţa oamenilor şi nu-l înlocuiesc, nu-i dau o soluţie viabilă în piaţă, e clar că fac mai mult rău decât bine. La fel este şi la pesticide, ai nişte produse de uz esenţial, pe care dacă nu le ai nu poţi să produci. Pentru că scoţi o verigă tehnologică importantă şi nu vii cu nimic în loc. De asta spun. Se dau foarte multe derogări în perioada asta, pentru că am scos, dar n-am venit cu nimic în loc, şi se dau derogări de ani de zile. E clar că trebuie să avem noi o modificare de optică şi de strategie în ceea ce priveşte retragerea acestor produse, astfel încât să nu ne facem rău tot nouă, pe termen lung. Noi astăzi în Europa suntem mai catolici decât Papa. Nu e rău, e foarte bine, pentru că mâncăm o mâncare curată, monitorizăm şi aşa mai departe. Dar, pe de altă parte piaţa şi producătorii din România sunt supuşi unei presiuni, pentru că ei trebuie să producă în nişte condiţii date şi scrise ca la manual, or, restul planetei nu lucrează după condiţiile de la manual. Şi atunci avem probleme pe preţ, e clar că tu când produci în anumite standarde nu mai este acelaşi lucru ca şi când produci pe alte continente cu substanţe active care sunt şi mai ieftine şi aici sunt scoase de mult timp.

Politica Agricolă Comună trebuie gândită în aşa fel încât să nu ne tăiem singuri craca de sub picioare. Asta înseamnă că, dacă am scos un produs de uz esenţial, exact cum l-aş denumi, trebuie să avem un înlocuitor în secunda doi. Altfel, vom avea tot noi probleme.

În afară de asta, criteriile pe care le avem astăzi sunt atât de triste şi de draconice, încât vedem că se scot, se scot, nu se vine cu nimic în plus, ba mai mult, suntem într-o situaţie în care firmele de cercetare- dezvoltare, cei care vin cu inovaţia, nu mai vine nimeni în Europa. Deci inovaţia în segmentul produselor de protecţie a plantelor nu mai vine prima dată în Europa. Deci noi ne-am îndepărtat furnizorii de inovaţie, de piaţa agricolă europeană. Ei se duc pe alte continente, unde criteriile sunt adaptate cu realitatea de fapt pe care o trăim, şi se duc acolo, deci tot ce înseamnă avantaj tehnologic pentru Europa s-a cam pierdut. Trebuie să ne gândim cum facem să lăsăm totuşi nişte porţi deschise tehnologiei, altfel suntem cu toţii într-o piaţă în care lucrăm cu aceleaşi trei substanţe active, aspirină, paracetamol şi mai ştiu eu ce apă, şi nu mai avem rotaţie a substanţelor active, deci vom crea rezistenţă a patogenilor, a insectelor. Vom fi şi suntem deja limitaţi în soluţiile pe care le avem la dispoziţie pentru a merge în piaţă la fermier. Şi ne întrebăm de ce nu putem să combatem nu ştiu ce dăunător. Păi, nu mai putem să-l combatem pentru că nu mai avem la dispoziţie aceleaşi unelte pe care un fermier în Brazilia, America de Nord sau Australia, le are. Noi nu le mai avem la dispoziţie. Ei le au şi la nişte costuri pe care le ştim, noi aici nu le avem. Şi ne lovim apoi de situaţii în care dăunătorul mănâncă bobul de porumb sau de grâu, vine apoi un pic de umiditate, ploaie, s-au dezvoltat ciupercile şi în loc să avem o hrană sănătoasă, pentru că am fi avut cu ce s-o tratăm şi să nu ajungem în situaţia asta, cu riscuri mult mai mici pentru sănătate, ajungem să avem micotoxine, care sunt mult mai periculoase.

Trebuie să avem o politică astfel încât să nu se întoarcă bumerang tot împotriva noastră.

Reporter: Produsele biologice sunt o soluţie?

Gabriela Rizescu: Produsele biologice sunt o soluţie pentru spaţii protejate, acolo unde poţi să controlezi foarte bine condiţiile de aplicare. Dar pentru spaţii largi, deschise, cu provocări climatice pe care le vedem cât de complicate sunt, nu sunt o soluţie. Ca să ne înţelegem: în anii ’70, acest subiect a fost intens dezbătut, şi se spunea: acum facem produse biologice, tratăm şi o să facem numai cu produse biologice. Vreau să spun că pe la final de ’70 şi chiar ’80, industria chimică a bubuit, pentru că nu poţi să controlezi pe biologic suprafeţe întinse.

Pe de altă parte, v-am spus, trebuie să fie o împletire de soluţii. O parte din soluţiile biologice, aici vorbesc de fertilizanţi biologici, biostimulatori şi aşa mai departe, funcţionează. Dar pe partea de control al bolilor, dăunătorilor şi buruienilor e mai complicat. Este exact ca şi cum am spune: acum curentăm buruienile. Da, cu laser sau câmp electric le faci incandescente, la pârleşti şi s-au dus. Dar cât timp stai tu acolo? Care este viteza când trece un tractor care erbicidează şi care este viteza când trece o chestie care pârleşte buruiana? Deci nu ai acelaşi randament. Da, avem hrană mai curată, nu mai băgăm atâtea produse chimice, dar în acelaşi timp avem şi un consum economic mult mai mare, costurile sunt mult mai mari. Suntem pregătiţi să plătim?

Încă o dată, trebuie să avem un mix de soluţii. Trebuie să avem şi spaţiu lăsat pentru biodiversitate, într-adevăr trebuie să respectăm şi să dăm responsabil când aplicăm produse de protecţie a plantelor, fără să cauzăm probleme mediului, e foarte corect, pentru că nimeni nu-şi doreşte să fie afectat de poluare, e clar că trebuie să regândim un pic partea asta de fertilizare spre exemplu, pentru că cel puţin azotul este cel care este responsabil de emisiile de gaze cu efect de seră şi atunci trebuie să-ţi faci analizele de sol, în baza analizelor de sol şi a cartogramelor ştii cam ce ai de utilizat şi utilizezi eficient, te duci frumos şi iei un azot care este tratat cu inhibitori, pentru că se degajă un pic mai lent şi atunci planta apucă să mănânce azotul respectiv, te duci şi faci fertilizare starter, te duci la condiţionatorii de sol, amelioratorii de sol, te duci la fertilizare foliară, sunt n-şpe mii de verigi pe care trebuie să ţi le însuşeşti în tehnologie. Nu e simplu, dar nu e nici complicat. Le fac alţii, în alte zone. Fertilizarea se face şi pe etape, şi gândit. Şi gânditul ăsta se face cu analize de sol, cu îngrăşăminte starter acolo lângă sămânţă, să nu mai umble sămânţa când e cald şi secetă după găsit de hrană, sunt multe lucruri de luat în calcul.

Apropo de partea de produse existente în piaţă astăzi, vedem o diversitate de soluţii, este foarte important să ne alegem produsele din surse pe care le cunoaştem şi care bineînţeles că răspund de calitatea produselor pe care le oferă. Ştim că am avut o piaţă invadată de produse contrafăcute. De asemenea, avem tot felul de preţuri în piaţă, şi mai mici, şi mai mari, e clar că un preţ mai mare include o tehnologie din punctul de vedere al formulării mult mai sofisticată şi eu dau exemplu partea de măcinare, pentru că şi noi în Alchimex suntem foarte atenţi la ceea ce înseamnă calitatea formulării. Una e să ai o particulă superfină şi alta e să ai un bolovan. Pune un bolovan pe o frunză şi să vedem dacă îţi acoperă uniform şi-ţi protejează frunza, şi pune o particulă fină, pudră, într-o soluţie excelentă, care deschide stomatele şi se duce direct la plantă, acolo unde este nevoie.

Sunt diferenţe în formulare, de acolo vin şi diferenţele de preţuri. E foarte important să se aleagă sursele consacrate, clasice, pentru că se vine în spate cu tot ce înseamnă ştiinţă din punct de vedere calitate a produselor.

Reporter: Pe OLX găsim o vastă ofertă de produse pentru protecția plantelor...

Gabriela Rizescu: Așa este, din păcate. Ne-am confruntat și noi cu acest fenomen al contrafacerilor, produse care erau vândute pe OLX, ne-au semnalat fermierii. Am căutat și, înainte de toate, poza produselor nu era ce trebuie. Am primit în laborator la analiză produsele respective şi clar, nu au nicio legătură cu ceea ce este scris pe etichetă. Am găsit apă, aracet, colorant, făină... Atractivitatea ofertelor de pe site-uri gen OLX trebuie să fie un mare semn de întrebare pentru cei care achiziţionează. Cu siguranță că acolo nu e ce trebuie să fie.

Noi, ca furnizori de produse de protecţie a plantelor respectăm o legislaţie, de la partea de depozitare până la partea de transport, până la partea de documente care să-ţi însoţească marfa, facturi etc. Toate astea trebuie să ajungă la nivel de fermă, pentru că tu dacă ai scos banii şi i-ai dat unuia de pe OLX care ţi-a dat un produs, şi produsul ăla nu este bun, ce faci? Prinde orbu, scoate-i ochii, să vedem dacă mai poţi.

Din păcate, există în continuare cumpărători, deci există o piaţă şi trebuie să facem partea asta de avertizare, că nu tot ce se vede pe online sau se aude în piaţă că-ţi găseşti un preţ mai bun, este şi asociat cu ceea ce înseamnă un produs de protecţie a plantelor de calitate. N-are nicio legătură.

Adaptare la ce oferă realitatea în care trăim

Reporter: Alcedo susține agricultura conservativă și prin programul „MY ALCEDO CARBON”. Cum merge?

Gabriela Rizescu: „MY ALCEDO CARBON” este un program care îţi arată care ar fi opţiunile pe care poţi să le ai atunci când vrei să produci sustenabil şi responsabil. În primul rând porneşti de la ceea ce ai. E ca o oglindă. Ce ai făcut până acum? Asta. Ai făcut foarte bine asta şi asta şi mai ai de îmbunătăţit două-trei aspecte. Asta face programul „MY ALCEDO CARBON”. Sunt foarte mulţi cei care spun: eu deja fac trei din cele cinci practici – dau un exemplu – ar trebui să fiu bine. Ar trebui, dar nu eşti, pentru că oglinda ţi-a arătat, în faţă eşti coafat dar la spate poate nu. Ţi-a arătat şi ce-i pe partea cealaltă. Este un program care pregăteşte fermierii pentru ceea ce urmează.

Reporter: Sunt pregătiţi fermierii pentru acest program?

Gabriela Rizescu: Vom vrea sau nu vom vrea să facem audit de carbon, el va veni peste noi, în sensul că eu nu cred că Europa va renunţa la această politică de carbon. Ea trebuie corelată cu realitatea, da, trebuie să se întâmple. Şi încă o dată, principiul este foarte simplu: poluatorul plăteşte. Atâta timp cât poluezi şi la avion vei da o taxă, la îngrăşămintele care-ţi vin din ţări unde emisiile de carbon sunt mai mari, şi acolo se va pune o taxă, se ajunge la nivel de fermă, se evaluează activitatea din punct de vedere amprentă de carbon – gaze cu efect de seră, şi s-ar putea ca şi creditul să-ţi fie dat în funcţie de cum eşti tu din punct de vedere responsabilitate, sustenabilitate şi aşa mai departe, s-ar putea chiar autorităţile să vină şi să-ţi spună: tu eşti un poluator şi ca urmare trebuie să plăteşti.

Noi, în clipa de faţă, venim cu această oglindă unde fermierul vede care este amprenta de carbon şi ce anume cauzează o amprentă crescută sau una scăzută şi poate învaţă ce trebuie să facă mai bine, şi de acolo ştie mai departe, în momentul în care va veni legislaţia pe carbon, căci ea va veni, deci vrem sau nu vrem.

Fermierii trebuie să fie prezenţi prin asociaţiile de fermieri acolo, la firul ierbii, unde se discută politicile, strategiile. Că-i politică agricolă, că-i politică de carbon, ele sunt conectate. Cu cât ştii mai din timp, cu atât te pregăteşti, îţi faci vara sanie pentru iarnă. Noi nu prea ne-am făcut temele în 2023, când am aflat că a intrat în vigoare noua politică agricolă şi că 10% din suprafaţa fermei trebuie s-o lăsăm 5% culturi proteice şi 5% pământ nelucrat. Noi, în 2022 ne-am făcut investiţiile pe nişte preţuri nemaipomenite la produsele agricole, pe o situaţie. De asta spun, şi politica europeană vine şi influenţează bunul mers la nivel de fermă. Cu cât eşti mai din timp acolo ca să înţelegi care e direcţia sau strategia, cu atât tu ştii ca fermier în România cum să te pregăteşti. Noi asta facem. Suntem cu ochii pe ceea ce se întâmplă în Europa, am venit cu acest program tocmai pentru a pregăti lumea, pentru momentul în care legislaţia va deveni obligatorie.

Reporter: Ne-am apropiat de final, cum priviți anul 2025?

Gabriela Rizescu: Suntem de felul nostru optimişti, nu putem să fim altfel. N-am fi oameni şi n-am fi în business dacă n-am fi optimişti.

E important să ne facem temele, să fim în piaţă cu ofertele de care au nevoie fermierii. Poate nu toate or să fie uşor de înţeles de la început, dar să ştiţi că atunci când gândim nişte oferte, le gândim tocmai în ideea că nu poţi să stai în două substanţe active spre exemplu, pentru că-ţi creezi probleme, poate anul acesta eşti bine, dar îţi creezi probleme chiar şi anul ăsta dacă e un an mai complicat din punct de vedere provocări climatice, s-ar putea să nu reuşeşti să rezolvi alternând doar două substanţe active. Îţi trebuie diversitate, produse care să lucreze fix la nevoile fermei tale, îţi trebuie produse care să fie dimensionate pe ceea ce ai tu ca potenţial de producţie la nivel de fermă. Că poţi să spui: gata, mâine îmi cumpăr un Mercedes să tratez, dar tu de fapt ai obţinut producţie cât să-ţi plăteşti o Dacie. Fiecare la nivel de fermă are nevoie în continuare de a se consulta pe partea tehnică, pentru că lucrurile nu se mai întâmplă aşa cum am învăţat noi din manuale, pentru că provocările sunt mult mai intense decât ce am avut până în 2020, şi atunci trebuie să înţelegi şi să te adaptezi la ce îţi oferă realitatea în care trăieşti.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Analiza de sol, esențială pentru performanță în agricultură

Protejarea culturilor semănate în primăvară de boli și fenomene extreme

Agricultură eficientă prin monitorizarea umidității solului

A doua ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante”, organizat de Alianța Industriei Semințelor din România, se va desfășura la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin - Timiș, pe 25 iunie 2025.

Evenimentul AISR dedicat jurnaliștilor va începe cu o vizită în câmpul de ameliorare, urmată de vizita laboratorului SCDA Lovrin. Renumita Stațiune din vestul țării își va prezenta programele de cercetare.

Între temele agendei întâlnirii cu jurnaliștii și, totodată, de interes pentru fermieri se află importanța utilizării semințelor certificate, ameliorarea astăzi și stadiul legislației privind NGTs.

Reamintim că, prima ediție a evenimentului „O zi din viața unui ameliorator de plante” a avut loc anul trecut, pe 19 iunie, la Iași, organizat fiind de Alianța Industriei Semințelor din România și Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”. Evenimentul a reprezentat o oportunitate de a vedea ce înseamnă ameliorarea convențională, pe de o parte, și până unde poate ajunge ameliorarea de precizie (prin noi tehnici genomice), ce așteptări există și ce răspunsuri poate oferi știința astăzi, pe de altă parte. Jurnaliștii au vizitat câmpurile experimentale ale Fermei Didactice și de Cercetare Ezăreni, unde au putut fi observate diferite experimente cu grâu, lupin, fasole și alte specii. Au fost prezentate peste 400 de soiuri diferite de grâu în microploturi, grâu comun, alac și spelta.

De reținut că, Alacul (Triticum monococcum) este o specie de grâu cultivat încă din timpuri preistorice, care are o toleranța la secetă foarte bună, iar aceste carecteristici ar putea fi preluate cu ajutorul NTGs pentru a îmbunătăți genetica de astăzi.

„O zi din viața unui ameliorator de plante” ne-a dat ocazia să vizităm Institutul de Cercetare pentru Agricultură și Mediu (ICAM), unde au putut fi observați în sere hibrizi de grâu obținuți prin hibridare asistată de markeri moleculari și selecție geonomică, dar și infrastructura de cercetare care cuprinde camere de creștere, fitotron cu cameră unde se pot testa plante în condiții climatice extreme (de la minus 20 grade la plus 40 grade Celsius); microtomografe pentru analiză sol-plantă; cromatografie lichidă pentru detectarea unor substanțe precum metale grele etc.

Turul jurnaliștilor s-a încheiat cu vizitarea laboratorului de biotehnologii, unde are loc multiplicarea in-vitro la grâu, lupin, bob, micropropagare și cercetări în vederea stabilirii unui Protocol pentru aplicarea Noilor Tehnici Genomice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În aceste zile, în ferma familiei Nănuț din județul Gorj, de la Plopșoru, s-a întâmplat un fenomen extrem de rar. O vacă a fătat patru viței, toți fiind masculi, rezultați din montă naturală.

Vaca Roșia, cea care a fătat patru viței, este din rasa Bălțată Românească și se află la a șasea fătare. „Am remarcat că Roșia n-a venit de la pășune și am mers acolo să vedem ce s-a întâmplat. Fătase și mare ne-a fost mirarea când am văzut că sunt patru viței. Am mai avut o vacă cu doi viței, femele atunci, dar acum patru... Sunt bine și vaca, și vițeii, fătarea a fost ușoară și nu a fost nevoie să chemăm medicul veterinar. Vițeii, doi sug de la vaca care i-a fătat și ceilalți doi de la o altă vacă. Avem tauri în fermă, pentru monte naturale”, ne-a povestit Viorel Nănuț, care, împreună cu familia, se îngrijește de mica fermă de bovine din rasa Bălțată Românească.

La Plopșoru – Gorj, familia Nănuț crește, în prezent, 16 femele și 14 viței (tineret femel și mascul) din rasa Bălțată Românească și lucrează aproximativ zece hectare de teren, din care opt sunt în proprietate. Mica afacere zootehnică a început în anul 2014 cu șase juninci cumpărate din județul Brașov, de pe lângă Făgăraș.

Astăzi, în fermă se mulg șapte vaci de la care se obțin în jur de 50 de litri de lapte zilnic, din care o parte se face brânză, iar o alta se vinde la oameni din sat.

Viorel Nănuț ne-a zis că animalele sunt mulse doar dimineața, deoarece seara beneficiază de laptele vacilor tineretul bovin din fermă, vițeii fiind înțărcați cam pe la opt luni.

În România, în ultimii zece ani au mai fost patru-cinci cazuri de vaci care au fătat patru viței, toate în ferme mici, de familie, vițeii fiind obținuți prin montă naturală.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!