Clubul Fermierilor Români solicită autorităților abilitate o analiză a randamentului tehnic, economic și social asupra fiecărui punct de lansare a rachetelor antigrindină. În contextul unui posibil scenariu al întreruperii funcționării sistemului național antigrindină, asigurarea culturilor în privința riscului de grindină - chiar fiind absolut necesară - nu este o soluție exclusivă, acoperitoare și viabilă pentru sectorul horticol, producătorii având obligații comerciale multi-anuale asumate pe termen scurt și mediu în raport cu piața (retail și HoReCa).

„Schimbările climatice și riscurile crescute de calamitate pentru fermieri obligă la o abordare responsabilă în ceea ce privește asigurarea continuității și creșterea eficienței sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul semnalează faptul că majoritatea antreprenorilor din sectorul agricol, care dețin ferme vegetale și urmăresc asigurarea stabilității și dezvoltării sustenabile prin integrare și creșterea valorii adăugate, precum și toți antreprenorii din sectorul horticol care au investit (cu sprijinul fondurilor europene) miliarde de euro în diverse tehnologii pentru a putea să fie competitivi pe plan european și a-și respecta angajamentele și obligațiile contractuale multi-anuale cu marile rețele de retail, sunt extrem de îngrijorați față de posibilul scenariu privind închiderea, chiar și temporară, a punctelor de lansare care le asigură protecția antigrindină.

„Protecția sporită împotriva daunelor cauzate de grindină a permis agricultorilor să-și securizeze investițiile, să mențină un flux constant de aprovizionare și să asigure siguranța alimentară la nivel național. De asemenea, aceste sisteme au contribuit la scăderea costurilor de asigurare pentru fermieri și la crearea unui mediu mai previzibil pentru planificarea activităților agricole”, explică Florian Ciolacu.

Soluțiile propuse de Clubul Fermierilor Români, în contextul discuțiilor privind închiderea punctelor de lansare, se referă la evitarea scenariului de închidere parțială sau totală la nivel național – fără niciun studiu de impact - și realizarea unei evaluări punctuale, amănunțite, din perspectivă tehnică, economică și socială, luând în considerare impactul integral pe tot ciclul de producție și valorificare comercială la nivelul fermierilor deserviți de fiecare punct de lansare.

Totodată, Clubul evidențiază situația fermierilor care realizează activități în sectorul legumicol, pomicol și vitivinicol, unde existența acestor puncte de lansare reprezintă nu doar stabilitatea unor producții anuale, ci și o abordare comercială integrată multi-anuală. Fermierii au investit în tehnologii de depozitare, condiționare, procesare și ambalare, în scopul listării produselor finite atât în sectorul HoReCa, cât și în zona de retail, demersuri care au durat ani de zile, și ar putea fi anulate imediat din cauza închiderii tuturor punctelor de lansare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Organizația Interprofesională ProdCom Legume-Fructe a transmis Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților un punct de vedere asupra funcționării și utilității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Organizația fermierilor din sectorul horticol consideră că SNACP este unul dintre programele de succes, funcționale, coerente și eficiente derulate de statul român în ultimele decenii în domeniul agricol. „Sistemul protejează suprafețe valoroase cu specific horticol și viticol în zone de interes strategic pentru România, precum Cotnari, Matca, Huși, Vrancea, Buzău, Prahova, Constanța etc. – zone unde grindina poate compromite întreaga producție anuală și poate aduce pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Facem un apel la rațiune și responsabilitate în evaluarea acestui sistem.”

Neînţelegerile privind modul de funcţionare al SNACP nu ar trebui să ducă la abandonarea unui program care cel puţin pentru fermierii din sectorul horticol și-a dovedit pe deplin eficienţa, relevanţa și rolul strategic, transmite OPIA ProdCom Legume-Fructe.

Astfel, organizația producătorilor de legume și fructe susține menținerea și consolidarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu condiția unei abordări transparente, participative și extinse, în beneficiul tuturor producătorilor agricoli, în special din sectorul legumicol și pomicol. OIPA Legume-Fructe consideră că anularea sau restrângerea acestui program ar fi o eroare gravă, care ar vulnerabiliza și mai mult agricultura românească, și care ar afecta munca și investiţiile a mii de fermieri care depind de predictibilitate și siguranţă climatică minimă.

„Rămânem deschiși colaborării și dialogului instituțional pentru îmbunătățirea funcționării acestui sistem și pentru dezvoltarea unor politici publice coerente și eficiente în sprijinul fermierilor români. Considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor reprezintă o componentă strategică în asigurarea stabilității producției agricole și în protejarea culturilor împotriva fenomenelor meteorologice extreme, cu precădere a căderilor de grindină”, arată Gheorghe Vlad, președinte OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Următoarele aspecte, considerate de interes, sunt menționate în punctul de vedere al OIPA Legume-Fructe:  

• Rolul preventiv și de protecție al sistemului. SNACP contribuie semnificativ la reducerea riscurilor climatice asupra culturilor agricole, în special în regiunile vulnerabile frecvent afectate de grindină. Prin intervenții active, sistemul protejează investițiile fermierilor și asigură continuitatea producției agricole;

• Necesitatea extinderii și eficientizării acoperirii teritoriale. Actualmente, sistemul nu acoperă uniform toate regiunile agricole ale țării, ceea ce generează inechități între zonele protejate și cele expuse riscurilor climatice. Se impune extinderea urgentă a rețelei de unități de combatere a grindinei și creștere a precipitațiilor, în special în bazinele legumicole și pomicole, unde pierderile potențiale sunt majore.

• Importanța consultării structurilor reprezentative ale producătorilor. Deciziile privind planificarea, operarea și amplasarea punctelor de lansare antigrindină trebuie să includă consultarea organizațiilor profesionale și interprofesionale, pentru a asigura o corelare directă între realitățile din teren și intervențiile efective;

• Nevoia unei evaluări transparente a impactului. OIPA propune inițierea unei evaluări periodice, independente, a eficienței sistemului, în corelație cu datele privind daunele evitate, producțiile salvate și costurile implicate, pentru a asigura o administrare responsabilă și eficientă a resurselor publice;

• Corelarea cu strategiile de adaptare la schimbările climatice. SNACP trebuie integrat în strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice, alături de alte instrumente complementare precum irigațiile moderne, perdelele forestiere și sistemele de alertă timpurie, pentru a asigura o agricultură rezilientă.

„Ne exprimăm acest punct de vedere în calitate de Organizație Interprofesională de interes public, cu caracter profesional și recunoscută de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de reprezentant legitim al sectorului legume-fructe la nivel național. Organizația noastră reunește membri – producători agricoli – care sunt beneficiari direcți și constanți ai Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), având o experiență practică acumulată în decursul a peste 19 ani. Dorim să subliniem, cu responsabilitate, că nu ne exprimăm ca experți în științele atmosferice sau meteorologie, domenii care reclamă expertiză științifică specifică. Nu ne pronunțăm, așadar, asupra aspectelor tehnice sau asupra mecanismelor de operare internă ale sistemului – atribuții ce aparțin instituțiilor abilitate. În schimb, considerăm că avem dreptul și datoria de a exprima observații fundamentate empiric, din teren, rezultate din experiența directă a membrilor noștri”, precizează Gheorghe Vlad.

Concret, potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe, în ultimii 19 ani, niciuna dintre fermele legumicole, pomicole sau viticole aflate în zone acoperite de sistemul antigrindină nu a suferit pagube cauzate de grindină, deși anterior aceste fenomene erau frecvente și aveau un impact devastator asupra producției.

Pe întreaga durată de funcționare a sistemului antigrindină, membrii OIPA Legume-Fructe nu au constatat nicio diminuare semnificativă a cantității de precipitații în zonele protejate, comparativ cu alte regiuni similare, neacoperite de sistem. Nu au fost înregistrate dezechilibre locale care să fie corelate cu activitatea de combatere a grindinei.

Seceta severă din ultimii 2–3 ani a afectat uniform mari părți ale teritoriului național, inclusiv regiuni în care nu există niciun punct de lansare antigrindină, ceea ce întărește concluzia că diminuarea precipitațiilor este rezultatul unui trend climatic global, și nu al funcționării sistemului. Corelarea directă între sistem și lipsa precipitațiilor nu este susținută de fapte și observații din teren, susține OIPA ProdCom Legume-Fructe.

„În lumina acestor realități, considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor este un instrument necesar, eficient și benefic pentru sectorul agroalimentar românesc și pentru protejarea producției agricole, în special în contextul creșterii frecvenței fenomenelor meteorologice extreme”, conchide Gheorghe Vlad.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO Agricultură, companie ce reprezintă marca John Deere în România, a lansat noua serie de tractoare John Deere 6M, care va revoluționa fermele din țara noastră prin soluțiile de peformanță oferite și eficiență maximă. Evenimentul de lansare a avut loc joi - 10 aprilie 2025, la standul IPSO din cadrul expoziției Agraria (Jucu – jud. Cluj), fiind o oportunitate de a explora tehnologiile de ultimă generație dezvoltate de John Deere, adaptate nevoilor specifice fermierilor.

Viitorul agriculturii este acum

Seria 6M de la John Deere reprezintă un pas important în dezvoltarea tehnologică a echipamentelor agricole. Aceste tractoare sunt concepute pentru a oferi fermierilor un echilibru perfect între putere, manevrabilitate și eficiență, fiind ideale atât pentru lucrările agricole de zi cu zi, cât și pentru cele care necesită precizie și performanță în condiții dificile.

Dotate cu motoare de ultimă generație și sisteme de transmisie inteligente, tractoarele din gama 6M permit reducerea consumului de combustibil și maximizarea productivității, mai ales ca în portofoliul noii game 6M se regăsesc o varietate de 17 modele în total.

• 17 modele de tractoare cu puteri nominale împărțite pe 4 tipuri de șasiu integral;

• Varietate largă de transmisii, cu până la 4 modele diferite;

• Tehnologie Green on Green – toate componentele majore sunt proiectate și testate de către John Deere.

„Suntem mândri să aducem în România o nouă serie de tractoare JohnDeere, care reflectă angajamentul nostru față de inovare și față de susținerea fermierilor români în procesul de transformare digitală aagriculturii. Gama 6M este un exemplu perfect al modului în care tehnologia poate contribui la îmbunătățirea eficienței și sustenabilității în agricultură”, a spus Grigore Marian, Coordonator Produs Marketing și Vânzări în cadrul IPSO Agricultură.

De peste 25 de ani, IPSO Agricultură sprijină fermierii cu echipamente de ultimă generație, soluții de finanțare personalizate și cea mai extinsă rețea de servicii post-vânzare. Prin abordarea „one-stop shop”, compania oferă acces la tehnologie de vârf și suport constant pentru o agricultură mai performantă.

La IPSO Agricultură, fermierii au acces nu doar la cele mai avansate utilaje, ci și la soluții complete, inclusiv la serviciide consultanță, instruire și întreținere a echipamentelor. Tractoarele John Deere din gama 6M sunt susținute de o rețea extinsă de service și asistență tehnică, care garantează o utilizare fără probleme pe termen lung.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Noile combine digitale John Deere S7 aduc tehnologia viitorului în fermele din România

Vinurile produse în țara noastră au obținut trei mari medalii de Aur, 20 de Aur şi 29 de Argint la ediţia 2025 a sesiunii dedicate vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, cel mai mare concurs de vinuri roze din lume, competiţie desfăşurată în perioada 28-30 martie, la Constanţa. Cele 52 de distincţii câştigate reprezintă cea mai prolifică participare românească într-un concurs internaţional de vinuri. La această ediţie, România a urcat în topul ierarhiei ţărilor medaliate, după Franţa, Italia şi Spania.

Vinurile Arida Cabernet Sauvignon Rose 2024, Charme de la Mer Roze 2024 şi Lacrima Lui Ovidiu 5 Roze (vin licoros) sunt rozeurile româneşti care au primit cea mai înaltă distincţie, Marea Medalie de Aur.

Producătorii cu cele mai premiate vinuri au fost Murfatlar Vinul (cu două mari medalii de Aur, una de Aur şi două de Argint), Cramele Recaş şi Familia Vlădoi (ambele cu trei medalii de Aur şi una de Argint) şi Cramele Cotnari, cu două medalii de Aur şi două de Argint.

Dobrogea a fost regiunea cu cele mai multe vinuri roze premiate - trei Mari Medalii de Aur, zece de Aur şi 13 de Argint, urmată de Moldova cu șapte de Aur şi patru de Argint. Dintre vinurile româneşti premiate, 45 au fost vinuri liniştite, 6 spumante şi unul vin licoros.

Sesiunea dedicată vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, unul dintre cele mai apreciate și influente concursuri de vinuri din lume, s-a desfăşurat în perioada 28-30 martie 2025 în orașul Constanța, regiunea viticolă Dobrogea.

Aceasta a fost o premieră în istoria vinului din România, Concours Mondial de Bruxelles fiind primul mare concurs internaţional de vinuri care a ales România drept destinaţie pentru una dintre competiţiile sale. Timp de trei zile, aproape 70 de degustători internaţionali au analizat şi evaluat în orb vinuri roze din întreaga lume şi au descoperit incredibila diversitate a regiunii Dobrogea.

Una dintre premierele acestei sesiuni a fost aceea că o parte semnificativă a juriului a fost formată din achizitori ai unor mari lanţuri de retail şi magazine din străinătate, acestora alăturându-se vinificatori, jurnalişti, somelieri şi educatori de vinuri, reprezentând 19 naţionalităţi. În total, aceştia au evaluat 1.250 de vinuri roze, provenite din 34 de ţări, ceea ce reprezintă un record pentru CMB Rose Session. Tot un record a fost şi prezenţa vinurilor româneşti, producătorii români înscriind în concurs 144 de probe, comparativ cu anul trecut, când România a fost reprezentată de 44 de vinuri.

Vinurile din România medaliate la CMB Rose Session 2025

Lista tuturor vinurilor medaliate la CMB Rose Session, aici: https://results.concoursmondial.com/en/results

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tehnologia de semănat direct în miriște este o tendință actuală în înființarea culturilor principale și intermediare, în special în zonele care se confruntă cu deficit de apă. Avantajul semănatului direct în miriște constă în economisirea costurilor pentru apă și pentru înființarea culturilor. În plus, susțin specialiștii, semănatul direct în miriște previne eroziunea solului și asigură acoperirea permanentă a solului în stadiile incipiente ale creșterii culturilor.

În urmă cu aproape doi ani, producătorul ceh de utilaje agricole Bednar a lansat pe piață semănătoarea DIRECTO NO. Numele este derivat din „direct drill”, termenul în limba engleză pentru semănat direct în miriște.

Semănătoarea DIRECTO NO are un buncăr presurizat cu două compartimente, având o capacitate de 5.000 de litri. Unitatea de semănat ALFA DRILL 400 este disponibilă la cerere. „Cele trei buncăre garantează o mare variabilitate în înființarea culturilor, respectiv însămânțarea culturii principale cu aplicare simultană a îngrășămintelor, însămânțarea a până la trei tipuri de culturi sau opțiunea de aplicare a microgranulelor”, explică Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.

Calitate chiar și în condiții dificile

DIRECTO NO oferă o distanță de 16,7 cm între rânduri la brăzdarele de semănat, care sunt dispuse pe două rânduri, pentru a le asigura o trecere lină printr-o cantitate mare de reziduuri după recoltare sau material vegetal.

„Brăzdarele de semănat cu disc brevetate depun semințele la o adâncime de însămânțare identică pe întreaga lățime a mașinii și copiază perfect terenul denivelat atât longitudinal, cât și lateral. Presiunea descendentă ridicată, de 250 kg pe brăzdar, garantează plasarea de calitate a seminţelor chiar și în condiții dificile”, precizează Sorin Aioanei.

Semănătoarea DIRECTO NO oferă două opțiuni de plasare a îngrășămintelor. Metoda binecunoscută „semințe și îngrășământ” înseamnă că semințele și îngrășămintele din compartimente sunt amestecate în conductă, iar amestecul final este livrat la capul de distribuție. A doua opțiune este aplicarea îngrășămintelor utilizând discurile de fertilizare care plasează îngrășământul sub sămânță.

Echipamentul opțional al mașinii include un șnec elicoidal pentru umplerea convenabilă a buncărului cu două compartimente sau o greutate suplimentară care crește greutatea semănătorii și garantează menținerea adâncimii de însămânțare setate și a presiunii descendente pe brăzdarele de semănat, chiar și în condiții dificile.

„Toate semănătorile Bednar sunt dotate cu software-ul BEDNAR EASY CONTROL, care permite un control simplu, transparent și intuitiv al părților semănătorii. Semănătoarea poate fi conectată la tractor prin tehnologia ISOBUS sau poate fi controlată utilizând un afișaj ISOBUS BEDNAR. Sunt disponibile o serie de afișaje de control cu funcții de control de bază sau avansate”, punctează Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.

CITEȘTE ȘI: Semănat în benzi cu Matador MO de la Bednar

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urma ediției a IX-a a Concursului Național Vin Bag-in-Box, desfășurat la București, pe 12 februarie 2025, președintele Concursului – Cătălin Costiniuc a ales câteva vinuri medaliate și le-a înscris în Franța la Concours International Wine In Box. Opt vinuri premiate la concursul național din România s-au întors medaliate de la concursul internațional.

Concours International Wine In Box, ediția a XI-a, a avut loc pe 27 martie 2025, la Toulouse - Franța. În cadrul acestei ediții au fost înscrise 330 de vinuri ambalate la Bag-in-Box, din 15 țări: Africa de Sud, Germania, Argentina, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Spania, Franța, Italia, Moldova, Noua Zeelandă, Portugalia, România, SUA.

Opt vinuri premiate în România cu titlul „Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box” au fost medaliate și în Franța cu titlul „Best Wine In Box”:

1. Crama Beciu - Red Cuvée

2. Crama Hamangia - Fetească regală

3. Crama Hamangia - Cabernet Sauvignon rose

4. Cramele Recaș - Schwaben Wein rose

5. Domeniile Averești - Rose Aromat de Huși

6. Domeniile Bohotin - Busuioacă de Bohotin

7. Domeniile Ostrov - Muscat Ottonel

8. Sălcuța - Merlot

„Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de promovare, de creștere a vizibilității la nivel mondial”, a declarat Cătălin Costiniuc, președintele Concursului Național Vin Bag-in-Box și reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Concurs Național Vin Bag-In-Box 2025: 78 de vinuri din 220 au primit titlul de „Cel mai bun vin Bag-In-Box”

Insecticidul biologic Tutavir a fost reautorizat de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) pentru 120 de zile, putând fi folosit de legumicultori între 26 martie și 23 iulie 2025. Insecticidul este destinat combaterii dăunătorului Tuta absoluta din culturile de tomate, ardei și vinete în spații protejate (sere și solarii).

Tutavir, produs biologic pentru protecția plantelor, reduce semnificativ daunele cauzate de molia minieră a frunzelor de tomate, fără timp de pauză, fără a lăsa reziduuri, protejând în același timp insectele utile (bondari, prădători naturali, albine și alți polenizatori) și fiind prietenos cu mediul.

„Și anul trecut, și acum în 2025, ANF a autorizat insecticidul Tutavir pentru a veni în sprijinul legumicultorilor, ajutându-i să depășească problemele în controlul dăunătorului molia minieră a tomatelor (Tuta absoluta), prin integrarea insecticidului în schemele de tratament de combatere integrată. Tutavir este un insecticid biologic de protecție a plantelor pe care fermierii din alte țări îl aplică în programele de combatere integrată a moliei miniere a tomatelor cu rezultate bune în controlul acestui dăunător extrem de periculos. Insecticidul Tutavir este folosit de fermierii din Grecia, Italia, Belgia, Marea Britanie, fapt pentru care, am solicitat autorităților noastre să aprobe autorizarea pentru utilizare a produsului și în România”, a precizat Gheorghe Vlad, președintele OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Cu compoziția sa unică, Tutavir este esențial în programele de combatere integrată, fiind un instrument ideal pentru controlul dăunătorului Tuta absoluta și gestionarea rezistenței la insecticide. Insecticidul biologic Tutavir poate fi aplicat chiar și în ziua recoltării legumelor (tomate, ardei, vinete), nu lasă reziduuri în cultură și se remarcă printr-o compatibilitate excelentă cu majoritatea produselor de protecția plantelor, atât chimice, cât și biologice.

Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România, punctează: „Prin modul său de acțiune nou și unic, Tutavir este cel mai bun candidat pentru programele de management integrat al dăunătorilor”.

Tutavir este un produs al Andermatt Grup AG, una dintre cele mai importante companii de protecție biologică a plantelor la nivel mondial, cu sediul central în Elveția. „Utilizând Tutavir, fermierii care practică sistemul convențional și ecologic, deopotrivă, au reușit să controleze molia minieră (Tuta absoluta) pe o perioadă lungă într-un mod sustenabil, reducând ani de zile populația dăunătorului și pagubele produse în culturile lor”, a adăugat Liliana Ionescu.

Radu Costache, legumicultor din localitatea Matca - județul Galați, a aplicat cu succes insecticidul biologic Tutavir în lupta împotriva dăunătorului Tuta absoluta: „În ultimii ani, presiunea infestării cu Tuta a crescut constant, devenind tot mai dificil de controlat. Deși am testat diverse soluții pentru combaterea acestui dăunător, eficiența multor produse s-a dovedit limitată. Anul trecut am testat insecticidul biologic Tutavir, iar rezultatele au fost vizibile, presiunea dăunătorului Tuta absoluta a scăzut semnificativ. Tratamentele cu Tutavir s-au integrat perfect în schema noastră de protecție cu alte insecticide, fără a afecta polenizarea, dezvoltarea plantelor sau creșterea fructelor. După evaluarea rezultatelor, sunt convins că Tutavir, integrat în schemele de tratament, este un insecticid esențial care poate contribui semnificativ la controlul Tuta absoluta. Un alt avantaj este faptul că poate fi aplicat în perioada recoltării, obținând tomate sănătoase și fără reziduuri.”

Pentru mai multe detalii privind modul de utilizare al insecticidului, accesați: https://www.andermatt.ro/produs/tutavir/

CITEȘTE ȘI: Tutavir® în lupta contra moliei miniere (Tuta absoluta)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Producătorul ceh de utilaje agricole Bednar a creat semănătoarea Matador MO pentru prelucrarea simultană a solului în benzi, aplicarea îngrășămintelor în profilul solului și înființarea culturilor.

Matador MO 6000 este o semănătoare cu o lățime de lucru de 6 metri, echipată cu un buncăr presurizat cu două compartimente și având o capacitate totală de 5.000 de litri. În plus, semănătoarea poate fi echipată cu unitatea de semănat Alfa Drill 400 pentru a planta semințe mici sau pentru a aplica microgranule.

Secția de prelucrare a solului în benzi este formată din ancore, care au o protecție hidraulică robustă non-stop, cu o forță maximă de eliberare de 870 kg (ridicare maximă a ancorei în cazul unui impact cu un obstacol: 30 cm). Secția de ancore asigură o prelucrare de calitate a solului, dislocarea straturilor întărite și amestecarea reziduurilor de cultură cu solul. Secția dispune de ancore Active-Mix care pot fi echipate cu dălți de 40 sau 80 mm.

În ansamblu, semănătoarea Matador MO 6000 are 16 ancore dispuse în două rânduri la o distanță de 37,5 cm. Ancorele au piese finale de aplicare, prin care aerul transportă îngrășământul de la capul de distribuție. O secție de lucru cu discuri, reglabilă hidraulic, urmează după ancore. Secția de discuri poate fi setată la nivelul solului înaintea tăvălugului cu pneuri sau pentru a crea canale.

Toate semănătorile Bednar sunt dotate cu software-ul BEDNAR EASY CONTROL, care permite un control simplu, transparent și intuitiv al părților semănătorii. Semănătoarea poate fi conectată la tractor prin tehnologia ISOBUS sau poate fi controlată utilizând un afișaj ISOBUS BEDNAR. Sunt disponibile o serie de afișaje de control cu funcții de control de bază sau avansate.

Tăvălug mare cu pneuri pe două rânduri

Tăvălugul dublu cu pneuri este, cu siguranță, un avantaj al mașinii Matador MO, fiind proiectat cu decalaj, cu o distanță mare între primul și al doilea rând. În acest mod se reduce necesarul de forță de tracțiune și se previne în special formarea valurilor și înfundarea tăvălugului atunci când se lucrează în condiții de umiditate. În plus, dispunerea pe două rânduri reduce timpul necesar pentru înlocuirea unei roți atunci când este necesar.

Semănătoarea poate fi echipată cu bara de semănat Corsa CN cu o distanță opțională între rânduri de 12,5 cm, 16,7 cm sau 25 cm, pentru însămânțarea standard a culturilor de cereale sau plante oleaginoase, atașată la cuplajul în trei puncte din spate.

Mașina Matador MO poate fi utilizată și în combinație cu o semănătoare de precizie pentru porumb. În acest caz, se poate dezactiva fiecare al doilea dinte și se face, astfel, afânarea solului în benzi cu o distanță între rânduri de 75 (70) cm. Această construcție este interesantă și în ceea ce privește reducerea necesarului de putere de tracțiune a tractorului, de exemplu, la fermele care nu dețin un tractor suficient de puternic. Distanța dintre rânduri de 75 (70) cm poate fi utilizată pentru înființarea culturii de rapiță de iarnă în rânduri duble, atunci când cultura de rapiță de iarnă în rânduri duble beneficiază de banda centrală fertilizată.

Variabilitate ridicată a organizării culturilor

Variabilitatea ridicată a înființării și organizării culturilor este un mare avantaj al mașinii Matador MO. Semănătoarea permite înființarea unei singure culturi (exemplu pentru grâu: distanța dintre dălți 37,5 cm, însămânțare cu o distanță între rânduri de 12,5 sau 16,7 cm; exemplu pentru rapiță de iarnă: distanța dintre dălți 37,5 cm, însămânțare cu o distanță între rânduri de 37,5 cm) sau însămânțare în rânduri duble (exemplu pentru rapiță de iarnă: distanța dintre dălți 75 cm, însămânțare cu o distanță între rânduri de 25 cm, distanța dintre rânduri de 50 cm).

Unitatea de semănat Alfa Drill 400 poate fi utilizată pentru aplicarea microgranulelor sau pentru plantarea semințelor pe suprafața solului cu ajutorul discurilor de aplicare.

Semănătoarea permite, de asemenea, amestecarea semințelor cu îngrășământul, o metodă cunoscută sub numele de „boabe și îngrășământ”, atunci când semințele și îngrășămintele sunt amestecate în conducta de distribuție. În acest caz, îngrășământul nu este aplicat în profilul solului, ci este plasat împreună cu semințele folosind brăzdarele de semănat.

Bednar a introdus pentru prima dată pe piață propria semănătoare în urmă cu peste 12 ani. Compania din Cehia este specializată în utilaje pentru cultivarea solului, semănat, fertilizare și tocarea resturilor vegetale. Înființată în anul 1997, compania Bednar a devenit un producător internațional renumit de tehnologie agricolă și un partener pentru fermieri din întreaga lume.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Martie, luna în care sărbătorim femeia. Vă propun să vorbim despre femeia din agricultură, din mediul rural, de la noi din țară, și încep cu statistica.

În sectoarele agricol și forestier există un dezechilibru major între femei și bărbați, în contextul statutului profesional. De pildă, numărul managerilor bărbați e de peste patru ori mai mare față de numărul managerilor femei. Ce mi-a atras însă atenția e că peste 60% din lucrătorii familiali neremunerați sunt persoane de gen feminin. Datele sunt de la AFIR, specificate în Planul Național Strategic 2023–2027, care arată că „reticența femeilor de a gestiona afaceri în special în mediul rural și în sectorul agricol ar putea explica acest dezechilibru reflectat de statistică”.

Tot de la AFIR aflăm că femeile au accesat cu succes măsurile dedicate tinerilor fermieri, precum și proiecte de agroturism. Totodată, în sectorul horticol, legumicultură, floricultură, femeile sunt majoritare.

Pe de altă parte, datele APIA arată o reducere a numărului de femei care depun cereri de plată, de la un an la altul.

Potrivit statisticilor, femeile tinere, până în 40 de ani, se îndreaptă către sectorul agricol din ce în ce mai mult. Datele Eurostat arată că procentul tinerelor femei șefi de exploatații se apropie de 22%.

Agricultura este un domeniu dominat de bărbați, dintotdeauna. Poate și pentru că presupune de cele mai multe ori munci prea greu de dus de către femei. Dar practica ne arată că femeile sunt buni manageri și atunci și-au găsit locul în conducerea companiilor furnizoare de inputuri agricole, în administrarea fermelor, în activitățile agroturistice.

Comparativ cu acum două decenii, e clar că astăzi vedem mult mai multe femei care muncesc în agricultură ori care desfășoară diverse activități nonagricole în mediul rural. Vedem femei pe tractoare, pe combine. Tehnica agricolă de ultimă generație face ca utilajele să poată fi folosite cu ușurință.

De vreo zece ani, găsim majoritar femei în conducerile organizațiilor profesionale.

Sunt tinere femei care au descoperit că propria fermă, moștenită din familie, le aduce mult mai multă satisfacție, inclusiv financiar, față de orice alt serviciu sau domeniu. Am întâlnit asemenea tinere care au absolvit facultăți juridice, de medicină, aceste femei revenind acasă, la ferma familiei. În ultimii cinci ani am întâlnit multe astfel de tinere, am vorbit cu ele, le-am văzut încântarea. Le-am întâlnit la programe unde învățau și despre agricultură, și despre business.

Spre exemplu, Corteva Agriscience derulează un program educațional doar pentru femeile din mediul rural. În cele cinci ediții, peste 300 de femei au urmat cursurile TalentA.

Clubul Fermierilor Români are două programe, Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, la care participă un număr mare de femei, majoritar tinere până în 35 de ani, fete de fermieri cu ștate vechi în agricultura românească.   

Mai sunt câteva femei care, anul trecut, s-au hotărât să-și facă vocea mai puternic auzită și s-au asociat, punând bazele Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură, cu scopul de a fi exemplu pentru alte femei, astfel atrăgându-le către agricultură, sprijinindu-le să lucreze în spațiul rural.

În prezent, agricultura nu mai putem spune că este o lume exclusiv a bărbaților, pentru că accesul femeilor în zona aceasta este din ce în ce mai mare și mai facil. Femeile, îmi spunea un bărbat fermier, au o putere de muncă poate uneori greu de atins de bărbați, se zbat foarte mult, sunt curajoase și nu se dau la o parte de la muncile grele.

Închei prin a le dori tuturor femeilor la mulți ani cu sănătate, putere, zâmbete și împliniri în domeniile în care activează!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Femei fermier, premiantele TalentA 2025

Incompetență, indolență, neputință sau rea-voință?

Agricultura rămâne la terapie intensivă

Se spune că a fi agricultor este mai mult decât o meserie, este o conduită de viață, un fel special de a fi, iar provocările, oricât de dificile, nu ar putea să schimbe acest lucru. Așa este în cazul celor care se nasc învățând de la părinți ce înseamnă agricultura, ajungând să lucreze încă din copilărie și să dezvolte pasiune pentru acest domeniu minunat. Recent, am vizitat societatea Agroprest Mailat, o fermă vegetală de vreo 300 ha, din Grădiștea, județul Călărași, administrată de tânărul fermier Marian Mailat (39 ani).

Marian Mailat s-a născut și a crescut într-o fermă din Câmpia Bărăganului, aproape de Călărași, alături de fratele său mai mare. Încă de mic copil, alături de tatăl său, mergea frecvent la arat, discuit, se urca în tractor și participa la toate lucrările agricole. „Am moștenit ferma de la tatăl meu, care ne-a lăsat și mie, și fratelui meu munca lui de o viață, să o ducem mai departe, să o dezvoltăm. Este o fermă care a început pe la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000. Tata a plecat de la o mică proprietate, cu utilajele existente la acea vreme și cu tractoare românești. În 2006 am început să ne dezvoltăm și pe partea aceasta de utilaje performante, când am putut accesa bani europeni prin SAPARD”, povestește tânărul fermier, adăugând că, în ultimii ani, deși s-au străduit, cultura mare în Bărăgan nu a fost atât de profitabilă pe cât s-at fi așteptat. „În ultimii cinci ani ne-am confruntat cu secetă, au fost și ani cu grindină care ne-a afectat culturile și multe alte provocări. Au fost ani vitregi, în care știm cu toții cum au evoluat lucrurile în agricultură, cu războiul din Ucraina...”

În ferma lui, Marian Mailat lucrează undeva la 300 ha, iar ferma fratelui are de asemenea puțin peste 300 ha. Fiecare societate își face un asolament propriu. „În ferma mea, 60-70 ha sunt cultivate cu grâu, 40-50 ha cu orz, 60 ha cu rapiță, iar la porumb, dacă înainte cultivam peste 100 de ha, acum am scăzut suprafața la 70-80 ha, cam cât putem să irigăm. Și mai adăugăm floarea-soarelui, în funcție de asolament, circa 30 de ha (o solă) și câteodată soia, dar nu an de an. Culturile de grâu, orz, rapiță și porumb reprezintă baza, restul sunt în funcție de cum decurg lucrurile, mai întoarcem o cultură de la secetă, nu ne răsare tot din cauza secetei și tot așa, ne adaptăm în funcție de an”, arată Marian Mailat.

„Singura mea rugăminte pentru stat este să înceapă să investească în irigații, în canale și în stații de pompare. Pentru că dacă ar aduce apă aproape de sole, noi de acolo facem un împrumut, facem o conductă, punem un pivot.”

Suprafața agricolă gestionată de tânărul fermier călărășean nu este compactă, din păcate, cele 300 de hectare fiind împărțite în 20 și ceva de sole. „Când s-au dat aici terenurile, după Revoluție, s-au dat împrăștiat. Dacă un om avea șase hectare, a primit două aproape de sat, două la jumătate și alte două cât mai departe de sat ca să-i împace pe toți. Așa a fost atunci concepția, una greșită zic eu, pentru că dacă nu ai tot terenul într-un loc este un dezavantaj pentru fermier. Însă, ne-am organizat în așa fel încât să avem randamentul cel mai bun posibil”, ne spune Marian Mailat.

Fără apă nu există viitor în agricultură

Astăzi, agricultorii se confruntă cu o multitudine de provocări. „Nu știm la ce să ne așteptăm când ne gândim la momentul vânzării. Noi însămânțăm anul acesta, recoltăm peste un an. Nu putem să controlăm decât costurile pe hectar și cheltuielile totale pe care le facem. Nu știm la ce costuri să facem pentru că nu știm cu cât vom vinde, pentru că prețurile variază mult, cu 1 leu sau 1,3 lei sau 0,85 lei, iar diferențele sunt destul de mari. Noi ca fermieri suntem puțin încurcați. Adăugăm mai puține îngrășăminte pentru a ne încadra în acel randament, apoi apar și provocările meteorologice, secetă sau nu, grindină sau nu”, explică Marian Mailat.

„Fermierul să fie obligat să-și asigure culturile. Fără asigurări ești tot timpul descoperit la orice calamitate.”

2020 este un an de care fermierul nu vrea să-și amintească, deoarece nu a recoltat absolut nimic din cauza secetei, nici la culturile de toamnă, nici la cele de primăvară. „A venit 2021 în care am recoltat, fiind un an bun, apoi 2022-2024 au fost încă trei ani în care am recoltat, în special la culturile de primăvară. Am început să investim puțin și în irigații. În 2024 am avut porumb doar la irigat. Am avut producții satisfăcătoare, dar una peste alta nu au fost suficient de rentabile. Am avut costuri cu motorina, cu forța de muncă, cu îngrășămintele, și vindem acum porumbul cu 0,8 – 0,9 lei/kg.”

La cultura de porumb a avut 40 ha irigate la tambur și 30 ha irigate prin picurare. „Nu prea avem surse de apă să trecem și la pivoți. Dacă vor mai apărea surse de apă, vom lua în considerare și sistemele pivot. Repet, este vital să avem irigații. Nu văd viitorul în agricultură fără irigații. Eu sunt dispus să investesc în irigații și am investit acolo unde am avut infrastructură, apă și canale. Se mai discută despre puțurile forate. Legea este foarte complicată cu puțurile forate, n-ai voie decât până la o anumită adâncime, iar la noi aici în zonă trebuie să sapi mai mult decât adâncimea legală stabilită de apele române să sapi după apă. Nu avem proprietăți foarte multe și se întâmplă să facă un puț pe proprietatea altcuiva și să-și revendice apoi acel om pământul și să rămâi descoperit. Noi în această zonă avem canale deschise față de multe alte zone ale țării care nu au canale și nu au avut niciodată irigații. Dar aici în zona mea au fost irigații și ar fi foarte simplu doar să se reabiliteze. Au început, ce-i drept, să reabiliteze stațiile de pompare și repompare, și canalele pentru a aduce apa din Dunăre, cu costuri destul de mari pentru a aduce apa la noi. Nu vreau să mă gândesc cum o să fie când apa nu o să mai fie gratuită.”

Irigații și asigurări, cu sprijinul statului

În ceea ce privește valorificarea recoltelor, Marian Mailat ne-a zis că în ultimii ani a fost nevoit să vândă direct din câmp, la recoltat, pentru a putea achita furnizorii, ratele scadente la leasing, toate cheltuielile cu inputuri. Și dacă ar vrea să țină recoltele în hambare, oricum nu are suficiente spații de depozitare. „Avem depozitare, dar nu la nivelul la care ne-ar trebui. Am încercat să depunem niște proiecte pe cooperativă și pe fermă, dar sunt costuri foarte mari și nu am avut câștig de cauză. Deocamdată suntem în expectativă. Mai lucrăm cu anumiți depozitari din zonă cu care mai avem contracte de depozitare și ne descurcăm așa.”

Nu auzim prea des de la fermieri că nu-și doresc sprijin de la stat, dar iată ce ne-a zis Marian Mailat: „Eu, ca fermier, am hotărât să nu mai depind de stat sau de alte ajutoare din afara fermei. Singura mea rugăminte pentru stat este să înceapă să investească în irigații, în canale și în stații de pompare. Pentru că dacă ar aduce apă aproape de sole, noi de acolo facem un împrumut, facem o conductă, punem un pivot. Ne dorim ca toți cei implicați în deciziile de la nivelul Ministerului Agriculturii să se axeze în primul rând pe irigații, să reabiliteze toate canalele și stațiile care au fost funcționale până la un moment dat, apoi pe asigurări. Să se găsească o soluție pentru a se face asigurări la nivel național pentru culturi, astfel încât fermierul să fie obligat să-și asigure culturile. Fără asigurări, ești tot timpul descoperit la orice calamitate. Noi semănăm în toamnă și recoltăm tocmai în vară, sunt 7-8 luni în care ești descoperit, totul se întâmplă în aer liber, nu știi ce vine de sus. Știi că în caz de dezastru iei ceva, nu pierzi absolut totul. Dacă statul implementează un sistem bine pus la punct de asigurări, în care fermierul să nu mai fie nevoit sa lucreze direct cu jucătorii de pe piață care au polițe foarte scumpe și care, cel puțin în caz de secetă, nu se justifică. Statul degeaba ne dă în fiecare an despăgubiri de o mie de lei la hectar, că noi nu avem ce să facem cu ei, când noi investim 3.000 – 4.000 de lei pe hectar. Nu vorbim de profit sau să mai rămână ceva cu care să plătim angajații, să plătim utilitățile și tot ce este. Pierde și statul, pierdem și noi, fermierii. Dar dacă s-ar investi acești bani pe care ni-i alocă statul în irigații și asigurări, fermierul și-ar face un sistem de irigat și ar fi mai liniștit”.

În așteptarea vremurilor mai bune pentru tehnica de ultimă oră

Referitor la tehnologiile de cultură, Marian Mailat spune că a început să facă din ce în ce mai puțină pregătire a terenului. În toamna lui 2024, de pildă, nu a scarificat, nu a arat pentru culturile de toamnă. Rapița a semănat-o direct, după ce a recoltat, a intrat cu un disc de dezmiriștire și a semănat direct cu semănătoarea Tempo Väderstad la 70 și 35 cm. „Rapița arată acum foarte bine, ne-a ajutat și vremea foarte mult, ploile care au fost, au fost condiții optime de răsărire și de semănat. Nu suntem adepții vitezelor mari la semănat, semănăm mai încet și urmărim o calitate cât mai bună. Noi având și o suprafață mai mică, nu suntem constrânși să semănăm cu viteză. Suntem foarte mulțumiți de semănătoarea Tempo, am semănat și rapiță cu ea, am semănat rapiță la 70 cm și la 35 cm (n.r. distanță între rânduri), porumb, floarea-soarelui, soia la 70 cm.”

Tânărul fermier este deschis către tehnica modernă și tehnologiile de ultimă generație, și le dorește în afacerea agricolă, însă consideră că nu este un moment prielnic pentru dezvoltare. „În momentul de față, nu am bugetul necesar să implementez toate tehnologiile pe care le urmăresc și să mă echipez cu utilajele pe care mi le doresc. Provocările sunt deja destul de mari pentru ce avem noi aici. Nefiind la irigat, chiar nu văd de ce aș cheltui mai mult și să muncesc mai mult și să nu am un profit sau un randament bun. Dispunem de 5-6 angajați permanent și restul sunt oameni care ajută. Ne descurcăm cu acest personal și în perioada campaniei. Cu toții avem în fire să ne dezvoltăm să avem mai mult, dar momentan eu consider că este suficient cât avem, ne acoperim cu utilajele care sunt, cu forța de muncă existentă.”

În ultima vreme, prețurile utilajelor agricole, dar și costurile cu finanțarea au crescut foarte mult, ceea ce îi face pe fermieri să fie reticenți în a cumpăra utilaje. „Aș mai avea nevoie de o semănătoare așa cum este Väderstad Proceed. O urmăresc de ceva timp, să vedem, sper să nu fie un preț prea mare. Noi avem aici și o cooperativă agricolă formată din 17 fermieri, undeva la 2.000 de hectare, în total. Poate încercăm să facem o achiziție comună pe cooperativă. Așteptăm și noi timpuri mai bune, pentru că toți fermierii sunt decapitalizați acum, sunt loviți de secetă, de loteria prețurilor și de toate provocările din ultimii ani”, precizează Marian Mailat.

„În momentul de față, nu am bugetul necesar să implementez toate tehnologiile pe care le urmăresc și să mă echipez cu utilajele pe care mi le doresc.”

Raportul calitate – preț, ghidul în alegerea utilajelor

Colaborarea cu Titan Machinery România a început prin 2017. „Noi lucram deja la acea vreme cu tractoare Case IH mai vechi, dar în acel moment am accesat proiecte pe fonduri europene și ne-am achiziționat tractoare Case IH, semănători Väderstad, toate, noi”, a specificat Marian Mailat.

Primul tractor achiziționat de la Titan Machinery a fost Case IH Puma 220, un an mai târziu a mai achiziționat unul, apoi a luat un tractor Case IH Puma 165 și de 155 CP, semănătoare Väderstad Tempo F8, semănătoare Väderstad Rapid de 4 metri mecanică, disc Väderstad Carrier. „Prima dată am plecat cu o idee foarte clară pe care noi o urmărim mereu aici, și anume raportul calitate-preț. Am studiat piața, ne-a ajutat foarte mult și reprezentantul de zonă Lucian (n.r., Lucian Pescaru – manager de zonă Titan Machinery România), care este chiar de la noi de aici, din comună. De fapt, eu și Lucian suntem și prieteni de mici copii, iar de fiecare dată când am luat o decizie, acest lucru a contat. Ne îndrumă de fiecare dată, au fost întotdeauna îndrumări sincere și tot ceea ce a spus s-a și întâmplat, drept dovadă că încă lucrăm împreună. Tot timpul ne-a sfătuit, ne-a îndrumat și a contribuit ca factor de decizie, dar în primul rând raportul calitate/preț al utilajelor pe care le are Titan Machinery m-a făcut să le achiziționez. Am achiziționat în 2018, 2020, 2022 și 2023 câte un tractor Case IH. Vă dați seama că dacă nu mă felicitam pentru alegere, nu mai luam. Dacă nu eram mulțumit de service, de piese de schimb, nu mai veneam să iau și alte tractoare. Totul a fost și este în regulă”, a conchis tânărul fermier din județul Călărași, Marian Mailat.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România