Adrian Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis un punct de vedere cu privire la noua propunere a Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034.

Adrian Chesnoiu, director general AFIR:

Am urmărit cu mare atenție propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar pentru agricultură și dezvoltare rurală. Din păcate, chiar dacă se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea cifrelor ne arată altceva: fondurile destinate Politicii Agricole Comune vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar.

În forma actuală, Comisia propune unificarea celor doi piloni tradiționali ai PAC într-un singur fond gestionat prin Planurile Naționale și Regionale. Practic, se menține un buget separat doar pentru plățile directe, în timp ce finanțarea pentru dezvoltare rurală va fi integrată într-un buget comun cu alte politici, fără garanții clare. Este un pas riscant. Pentru România, unde dezvoltarea rurală este o necesitate economică și socială, această schimbare ar putea avea efecte negative pe termen lung.

Să nu uităm că, doar în perioada 2014 – 2020, România a atras aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte finanțate prin AFIR. În actuala perioadă, avem la dispoziție aproximativ 7 miliarde de euro dedicate dezvoltării rurale. Cu acești bani s-au construit drumuri, s-au modernizat ferme, s-au creat locuri de muncă, s-au înființat afaceri în sate. Dacă în viitor aceste fonduri vor fi reduse sau diluate printre alte priorități, riscăm să pierdem dinamica de dezvoltare pe care am construit-o cu greu în ultimii ani.

Pe de altă parte, păstrarea plăților directe pentru fermieri este un lucru pozitiv, dar nu suficient. Și aceste sume, chiar dacă sunt „protejate”, vor fi mai mici decât în prezent.

Or, fermierii noștri se confruntă deja cu costuri în creștere, cu schimbări climatice, cu presiuni pe piață. Au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci și de investiții în modernizare, digitalizare, infrastructură, utilaje – adică exact componentele pe care noul buget le reduce.

Mai mult, România are specificul ei: o agricultură polarizată, multe ferme mici care depind de fondurile europene, dar și nevoi uriașe în satele izolate, unde PAC a însemnat deseori singura sursă de dezvoltare reală. Dacă pierdem echilibrul între sprijinul pentru fermieri și sprijinul pentru comunități, nu facem decât să adâncim decalajele deja existente.

În concluzie, consider că propunerea actuală nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural din România. Nu pun la îndoială buna intenție a Comisiei, dar cred că este esențial ca vocea statelor membre să fie ascultată în perioada de negociere. Avem nevoie de o PAC care să rămână echilibrată, dublu-pilon, corect finanțată și capabilă să sprijine în mod concret fermierii și satele europene.

Le solicit, așadar, pe această cale, tuturor celor care vor reprezenta România în procesul de negociere, să țină cont de aspectele de mai sus și de faptul că în ultimii 25 de ani prin fondurile europene destinate României, satul românesc s-a dezvoltat, iar fermele agricole s-au modernizat pentru a putea fi competitive pe o piață europeană unică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi. Ghidul și anexele aferente acestei linii de finanțare din cadrul Planului Strategic 2023 – 2027 (PS 2027) sunt disponibile pe pagina oficială de internet a AFIR.

Sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare disponibile prin intervenția DR-16 se va lansa în cursul semestrului II al anului 2025, estimativ la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie.

Valoarea sprijinului acordat în cadrul acestei noi linii de finanțare este de până la 2.000.000 euro pe proiect.

Finanțarea se limitează la maximum 300.000 euro pe proiect pentru achiziția de utilaje și echipamente agricole pentru alte culturi decât cea a cartofului.

De asemenea, pentru achiziția utilajelor pentru cartofi, fermele individuale pot beneficia de până la 700.000 de euro pe proiect.

Formele asociative beneficiază de 700.000 euro pe proiect pentru simpla achiziție a utilajelor agricole, indiferent de tipul de cultură.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.

„Fondurile acordate prin intervenția DR-16 pot fi solicitate de fermieri și de formele asociative ale acestora: cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor fermieri. De asemenea, printre beneficiarii eligibili pentru intervenția DR-16 sunt și grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Toți acești beneficiari vor putea depune cererile de finanțare în cadrul sesiunii de primire a cererilor de finanțare pe care estimăm că MADR o va deschide în perioada septembrie - octombrie anul curent”, a precizat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile precum: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.

Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului.

În același timp, solicitanții pot include în proiect și achiziționarea de sisteme de supraveghere, monitorizare și control a culturilor, a spațiilor şi a fluxurilor tehnologice din exploatație, sisteme de iluminat perimetral şi al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploatației, stație meteo, cabină de pază.

Toate tipurile de cheltuieli eligibile în cadrul intervenției DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului. Acesta și anexele aferente intervenției DR-16 sunt disponibile aici: Detalii și Anexe DR 16 - Portalul AFIR - informații PS 2027 și depunere proiecte Online.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând din 22 iulie 2025, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic, gestionate de Agenție.

Intervențiile pentru care se eliberează adeverințe crescătorilor de animale sunt:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit –bivolițe de lapte

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2025, a Cererii de plată și prin care se confirmă numărul de animale pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Adeverința se eliberează conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene APIA.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Național Strategic PS 2023-2027, pentru anul de cerere 2025, cu numărul de  animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Suprafețele foarte mari cultivate în ultimii doi ani cu cereale de toamnă vor determina o  presiune pe rotații, care, corelată cu lipsa de umiditate a solului în toamnă și limitarea alternativelor de tratament sămânță, vor favoriza dezvoltarea dăunătorilor.

Afidele reprezintă unul dintre principalii dăunători ai culturilor de cereale, din cauza numărului mare de generații, reproducerii rapide și a daunelor produse direct, dar și a celor indirecte, provocate de virusurile transmise prin intermediul acestora. Afidele pot dezvolta rezistență la substanțele active insecticide prin două căi distincte: fie prin dezvoltarea unei capacități accelerate de metabolizare a insecticidelor, fie prin acumularea de mutații genetice care, transmise pe parcursul mai multor generații, le pot conferi rezistență la aceste substanțe.

Syngenta își menține angajamentul de a aduce soluții inovatoare și valoare adăugată fermierilor prin introducerea hibrizilor Hyvido^® Neo cu rezistență genetică la virusul piticirii și îngălbenirii orzului (Barley Yellow Dwarf Virus, BYDV).

Gena yd4, rezistență genetică la BYDV și toleranță genetică la WDV

Hibrizii Hyvido^® Neo sunt purtători ai genei yd4, care le oferă rezistență genetică la cele mai importante tulpini ale virusului piticirii și îngălbenirii orzului (BYDV): MAV, PAV, RPV. În plus, gena yd4 oferă o toleranță genetică la virusul piticirii grâului (Wheat Dwarf Virus, WDV).

Vectorii de transmitere: afidele pentru BYDV și cicadele pentru WDV

Principalii vectori de transmitere sunt afidele în cazul virusului piticirii și îngălbenirii orzului (BYDV):

• tulpina MAV: Păduchele ovăzului (Sitobion avenae)

• tulpina PAV: Păduchele cenușiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), Păduchele ovăzului (Sitobion avenae), Păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

• tulpina RPV: Păduchele cenușiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi)

Principalii vectori de transmitere în cazul virusului piticirii grâului (WDV) sunt cicadele (Psammotettix alienus).

Ce simptome apar și posibila confuzie cu anumite carențe

În cazul infectării cu virusul piticirii și îngălbenirii orzului (BYDV), plantele care nu posedă gena de rezistență manifestă simptome specifice. Acestea includ piticirea plantelor și îngălbenirea frunzelor începând de la vârf, simptome ce pot fi ușor confundate cu îngălbenirea cauzată de frig sau de carențele nutriționale. Ulterior, frunzele afectate se rulează spre interior.

Simptome viroze cauzate de BYDV/CYDV

Beneficiile hibrizilor Hyvido^® Neo

În plus față de beneficiile specifice tuturor hibrizilor de orz (vigoare, uniformitate, utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, suprimarea buruienilor și productivitate mai ridicată), hibrizii Hyvido^® Neo vin cu următoarele beneficii pentru fermieri:

• Singurii hibrizi de pe piața din România cu rezistență genetică la cele trei tulpini ale BYDV;

• Stabilitatea specifică a hibrizilor de orz Syngenta;

• Asigură o multiplicare virală foarte redusă, ce protejează cultura femierului, dar și culturile învecinate;

• Pot fi semănați timpuriu, cu riscuri mai mici de pierdere a producției din cauza BYDV și WDV;

• Oportunitatea de a reduce nevoia utilizării insecticidelor în toamnă.

Articol de: MIHAI POPOVICI, director marketing semințe floarea-soarelui și cereale Syngenta România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Produsele de protecție a plantelor sunt esențiale în combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor, iar utilizarea lor corectă și responsabilă rămâne o componentă importantă a unei agriculturi performante și sustenabile.

Săptămâna trecută, pe 16 iulie 2025, Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), a vizitat Alchimex – una dintre cele mai moderne fabrici de produse pentru protecția plantelor din Europa, precum și unitățile de depozitare ale companiei Alcedo, situate în Herăști, județul Giurgiu.

Delegația ANF a avut oportunitatea de a vedea și analiza aspecte legate de procesul de producție al produselor fitosanitare, funcționarea liniilor de ambalare, precum și modul de organizare a spațiilor de stocare și distribuție. S-a discutat despre trasabilitatea produselor, conformitatea tehnică, dar și elemente legate de logistica de livrare către fermieri. „Sistemul de depozitare și distribuție vizitat asigură disponibilitatea produselor într-un interval optim pentru aplicare, ceea ce contribuie la buna desfășurare a lucrărilor din teren. Autoritatea Națională Fitosanitară își menține angajamentul de a colabora cu toți actorii din domeniu și de a monitoriza respectarea normelor aplicabile, într-un cadru tehnic clar și echitabil”, a declarat Romeo Șoldea.

Alchimex se remarcă printr-o infrastructură de vârf și dotări tehnice avansate. Fabrica de sulfonilureice este una dintre cele mai performante linii de producție din industria sulfonilureicelor, contribuind decisiv la calitatea premium a produselor formulate aici, în România.

În cadrul vizitei au fost evaluate și spațiile moderne de depozitare ale companiei Alcedo, dedicate produselor de protecția plantelor. „Sistemul logistic performant permite companiei să livreze rapid fermierilor produsele necesare exact la momentul optim pentru aplicare, contribuind astfel la eficiența campaniilor agricole și la protejarea recoltelor. Produsele formulate de Alchimex și distribuite de Alcedo sunt esențiale pentru protejarea culturilor împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor, fiind o parte integrantă dintr-o agricultură performantă, sustenabilă și adaptată provocărilor actuale. Sperăm ca această vizită să contribuie la susținerea industriei de protecția plantelor, într-un context european tot mai presant în ceea ce privește reglementarile”, a subliniat Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Directorul general Romeo Șoldea a fost însoțit de Filofteia Manole și Cătălin Petcu, specialiști ai ANF.

Din partea Alcedo, la vizită au fost prezenți: Gabriela Rizescu – președintele companiei; Sorin Ștefan – director tehnic; Ion Vieru – director național de vânzări și Gheorghe Dinu – șef Depozit Herăști.

Din partea Alchimex au fost prezenți: Claudiu Crânguș – director general; Dan Crânguș – director Investiții și Roxana Grosu – director tehnic.

„În spatele fiecărei realizări stau oameni care își fac treaba cu responsabilitate și pasiune. Datorită lor și a echipelor pe care le coordonează, toate normele naționale și europene sunt respectate cu strictețe, iar fiecare etapă, de la producție până la livrare, este realizată în condiții de maximă siguranță și eficiență. Profesionalismul și dedicarea acestor oameni sunt esențiale pentru succesul celor două companii și pentru susținerea unei agriculturi moderne”, a conchis Gabriela Rizescu, președintele Alcedo.

Foto: Alcedo

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Porumbul ocupă cea mai mare suprafață în agricultura României. Orice diminuare de producție la această cultură se reflectă semnificativ negativ, atât în situația economică a fermelor, cât și la nivelul economiei naționale, având în vedere multiplele întrebuințări ale porumbului.

Frecventele schimbări climatice impun o anumită revizuire a tehnologiei la cultura de porumb pentru a evita, măcar în parte, din efectele negative.

Porumbul este o plantă unisexuat monoică, adică are florile mascule separate de florile femele, dar pe aceeași plantă.

Florile mascule (fig.1) se găsesc în paniculul situat în partea superioară a plantei.

În momentul înfloririi, anterele ies din floare cu grăunciorii de polen de formă sferică (fig.2).

Fiecare anteră produce circa 2.000 de grăunciori de polen, iar întregul panicul 14 milioane de grăunciori, pentru fiecare ovul revenind peste 2.000 de grăunciori de polen, deși este necesar doar unul pentru fecundare.

Temperaturile ridicate și insuficiența apei au influență negativă în obținerea polenului.

Florile femele (fig.3) sunt grupate în inflorescența spic (știulete). Ovarul are o singură ovulă și sunt grupate pe 8-20 rânduri longitudinale pe știulete. Stigmatele (mătasea) sunt lungi și sunt receptive pentru polen pe toată lungimea lor. Capacitatea de receptare pentru polen durează 6-10 zile.

Știuletele este protejat de pănuși. Știuleții se formează în jumătatea inferioară a plantei, la subsuoara frunzelor. Oscilațiile de temperatură între zi și noapte, înainte de fecundare, fac ca anterele să rămână seci, iar grăunciorii de polen, mici și deformați, inapți pentru fecundare.

Temperatura optimă pentru procesul de polenizare – fecundare este de 23°C.

Polenizarea și fecundarea la porumb în condiții normale se desfășoară astfel: polenizarea constă în deplasarea polenului de la antere la stigmatul lipicios. Fecundarea are loc prin germinarea grăunciorului de polen, ajuns pe stigmat, și formarea tubului polinic care crește și înaintează spre ovul. În tubul polinic pătrunde mai întâi nucleul vegetativ, urmat de cel generativ, care la rândul său se divide în doi gameți bărbătești.

Când tubul polinic ajunge la ovul (fig. 4), pătrunde prin micropil până la sacul embrionar. Aici, unul din gameții bărbătești se unește cu oosfera și formează zigotul, viitorul embrion, iar celălalt se unește cu nucleul secundar al sacului embrionar și formează viitorul endosperm.

În final, ovulul se transformă în sămânță, iar ovarul în fruct.

Cum s-au desfășurat aceste procese în vara 2024?

În multe zone din țară s-a manifestat o secetă extremă. Marele necaz nu a fost, în primul rând, seceta pedologică, cu lipsă de apă din sol, ci seceta atmosferică, deoarece umiditatea relativă a aerului a scăzut la 20-30% și arșița a depășit 39-40°C la umbră, cu 50-60°C la nivelul solului. În aceste condiții, au loc dereglări până la coagularea citoplasmei celulare și moartea plantelor, fără a mai vorbi de polenizare și fecundare. Temperaturile exagerate și aerul uscat au produs uscarea totală a plantelor în câteva zile.

Fermierul Laurențiu Baciu din jud. Bacău, fost președinte LAPAR, arată că a semănat anul trecut peste 1.000 ha cu porumb. Când era în plină vegetație evaluase 9-10 t/ha. Au venit trei zile cu temperaturi peste 40°C și s-a uscat totul, calamitate 100%.

Dr. ing. Dumitru Manole (renumit fermier din județul Constanța, de la Amzacea), cunoscând climatul dobrogean, a înființat loturi cu porumb semănat și conform recomandărilor fitotehnice la 5-10 aprilie 2024, dar și semănat timpuriu, în luna martie.

Hibrizii însămânțați în martie au parcurs perioada de vegetație înainte de apariția arșiței și polenizarea-fecundarea s-au desfășurat normal, au rezultat știuleți bine legați, cu boabe pe toată lungimea. Aceiași hibrizi semănați în aprilie au întârziat în vegetație, fenomenul de polenizare-fecundare nu a mai avut loc, au rezultat știuleți fără nicio boabă.

Învățăminte trase

Pentru un risc mai scăzut în lupta cu seceta și arșița este necesar ca în sezonul rece să se asigure acumularea și conservarea în sol a fiecărei picături de apă din precipitații. În primăvară să se facă cât mai puține intervenții, o singură trecere cu combinatorul, până la adâncimea de semănat. În niciun caz nu trebuie folosită grapa cu discuri care vântură solul, pe mari adâncimi, cu pierderi de apă de până la 28-29%.

O altă concluzie este că trebuie folosiți hibrizi mai timpurii care sunt mai toleranți la temperaturi scăzute.

Însămânțarea porumbului trebuie făcută mai devreme, la 6-7°C și mai superficial, la 4-5 cm.

Ar fi indicat să se realizeze și o analiză cold test (n.r., test la rece) înainte de semănat, iar dacă germinația este peste 85%, este bine.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Sol sănătos, prin dezmiriștit și menținerea terenului permanent verde

Patul germinativ și semănatul de calitate asigură recolte bogate

De ce trebuie redus gradul de îmburuienare din culturile agricole

Franța și România solicită Comisiei Europene amânarea aplicării Acordului Mercosur. Miniștrii Agriculturii din cele două țări au convenit asupra unei declarații comune privind impactul asupra fermierilor europeni. De asemenea, oficialii celor două state UE susțin menținerea unei politici agricole distincte de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari și beneficiind de un buget care să răspundă nevoilor reale ale fermelor din Uniunea Europeană.

La invitația Franței, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a avut o întrevedere oficială cu Annie Genevard, ministrul francez al Agriculturii și Securității Alimentare, pentru a discuta două teme de maximă importanță pentru viitorul agriculturii europene: Acordul de liber schimb UE–Mercosur și viitorul Politicii Agricole Comune.

Cei doi oficiali au subliniat necesitatea unei cooperări consolidate între România și Franța, în contextul provocărilor comune cu care se confruntă fermierii din ambele state membre.

În cadrul discuțiilor, ministrul Florin Barbu a propus o prorogare de cel puțin doi ani a aplicării Acordului Mercosur, pentru a permite statelor membre să realizeze o analiză detaliată a efectelor asupra competitivității agriculturii europene și asupra siguranței alimentare.

La rândul său, ministrul francez Annie Genevard a propus inițierea unei declarații comune de opoziție față de forma actuală a acordului, care să reflecte preocupările legitime ale fermierilor europeni.

România și Franța au convenit asupra semnării acestei declarații comune, ce urmează a fi transmisă Comisiei Europene. Inițiativa este susținută și de alte state membre – Italia, Austria, Polonia și Ungaria – care și-au exprimat intenția de a adera la demers.

Viitorul PAC: buget suficient, doi piloni clari și reguli simplificate

În ceea ce privește viitorul Politicii Agricole Comune, miniștrii Florin Barbu și Annie Genevard au susținut menținerea unei politici agricole distincte de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari și beneficiind de un buget adecvat, capabil să răspundă nevoilor reale ale fermierilor europeni.

Totodată, cei doi oficiali au pledat pentru simplificarea substanțială a regulilor de implementare, astfel încât fermierii să poată accesa fondurile europene mai ușor, fără birocrație excesivă, iar administrațiile naționale să aibă o marjă mai mare de flexibilitate în aplicarea politicilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce agricultura globală evoluează pentru a răspunde nevoilor nutriționale ale unei populații în creștere, accentul se mută tot mai mult către soluții inteligente și reziliente, care ajută fermierii să producă mai mult, reducând în același timp riscurile și pierderile. În acest context, rapița rămâne una dintre cele mai valoroase culturi din România, oferind stabilitate economică și flexibilitate agronomică fermierilor din întreaga țară.

Sectorul românesc al rapiței este în plină expansiune, subliniind importanța adoptării tehnologiilor care susțin această creștere. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și furnizate de Institutul Național de Statistică (INS)¹, între 2020 și 2023, suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 77%, de la 362.865 hectare la 641.425 hectare. În aceeași perioadă, producția totală a crescut cu 129%, atingând 1,79 milioane de tone. Aceste cifre reflectă nu doar relevanța în creștere a culturii în economia agricolă națională, ci și o orientare mai accentuată către selecția de hibrizi și tehnologii de semințe care optimizează randamentul în condiții variate de câmp.

Productivitatea ridicată în cultivarea rapiței nu se obține doar printr-o bună gestionare a culturii în perioada de vegetație, ci depinde și de capacitatea fermierului de a proteja acea productivitate până la și în timpul recoltării. Una dintre cele mai mari amenințări la adresa randamentului este scuturarea silicvelor. Pe măsură ce cultura se apropie de maturitatea fiziologică, riscul ca silicvele să se crape prematur devine tot mai mare, mai ales în condiții de vânt, grindină sau stres mecanic. Rezultatul constă în pierderi considerabile, deoarece semințele cad pe sol înainte de a putea fi recoltate, ceea ce duce la scăderi semnificative atât în producție, cât și în venituri.

Hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315, rezultate remarcabile

Pentru a ajuta fermierii să depășească această provocare și să protejeze întregul potențial al culturii lor, compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience a dezvoltat o generație de hibrizi de rapiță marca Pioneer^®, cu o rezistență sporită la scuturarea silicvelor: PT314 și PT315. Această caracteristică esențială permite silicvelor să rămână intacte până la recoltare, oferindu-le fermierilor posibilitatea de a păstra mai multă sămânță, de a reduce presiunea voluntarilor și de a recolta cu mai multă flexibilitate și încredere, chiar și în condiții mai puțin favorabile.

În plus, hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 oferă avantaje de ultimă generație, precum un conținut excepțional de ridicat de ulei, o eficiență superioară a utilizării azotului și o rezistență ridicată la boli. Din aceste motive, hibrizii sunt deosebit de valoroși pentru fermierii care urmăresc randamente mari, mai ales în situațiile în care rotația optimă a culturilor nu este posibilă.

Impactul real al acestei inovații este deja vizibil pe câmp. Un exemplu este fermierul din județul Brăila, Marian Podaru, care a ales hibridul de rapiță Pioneer^® PT314 pentru 31 de hectare, obținând o producție de 4.700 kg/ha pe o suprafață cultivată anterior cu grâu. „Am avut acest hibrid pe un sol odihnit, unde culturile premergătoare au fost fertilizate corespunzător, poate și din acest motiv am avut o producție foarte bună. Hibridul s-a comportat foarte bine, am fost foarte mulțumit de cum arăta rapița în perioada de vegetație și de producția obținută. Terenul a fost scarificat și acest lucru a fost benefic, chiar dacă am fost reticent când am trecut la acest tip de lucrări și am renunțat la arat, dar a fost bine pentru toate culturile. Am terminat recoltatul pe 29 iunie, anul acesta, și a fost cea mai bună cultură de rapiță pe care am avut-o vreodată. Ce m-a impresionat în mod deosebit a fost cât de bine au ținut silicvele, pentru că nu s-a observat scuturare, ceea ce a însemnat o recoltare curată, fără pierderi înainte de combină. Asta a făcut o diferență reală în rezultatul final”, spune Marian Podaru.

Recoltarea cu încredere și cu pierderi minime joacă un rol esențial în susținerea productivității fermierilor, a profitabilității și a rezilienței pe termen lung în actualul mediu agricol provocator. În acest sens, Corteva continuă să sprijine fermierii din țara noastră prin inovații de vârf care îmbunătățesc performanța în câmp și contribuie la obiectivele mai largi de viabilitate economică și siguranță alimentară. 

¹ https://www.madr.ro/culturi-de-camp/plante-tehnice/rapita-pentru-ulei.html

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) a transmis poziția sa privind implicațiile strategice majore ale propunerilor Comisiei Europene referitoare la reformarea arhitecturii bugetare a Uniunii Europene post-2027. Documentul a fost adresat prim-ministrului României, precum și miniștrilor Agriculturii, Investițiilor și Proiectelor Europene și Finanțelor, având în vedere relevanța directă a acestor portofolii în procesul decizional european și în conturarea poziției naționale.

În pregătirea bugetului multianual 2028–2034, Comisia Europeană conturează o viziune axată pe creșterea agilității Uniunii în fața crizelor și pe maximizarea eficienței utilizării fondurilor comune.

Principala propunere vizează integrarea marilor politici europene – inclusiv Politica Agricolă Comună (PAC), politica de coeziune, fondurile pentru climă, pescuit și dezvoltare regională – într-un fond unic, prealocat național și gestionat direct de statele membre. Această abordare presupune ca guvernele naționale să elaboreze strategii proprii și să decidă modul de alocare a fondurilor, în limitele unor condiții europene generale. La nivel central, Comisia ar păstra doar un fond dedicat competitivității și inovării și capacitatea de a stabili și verifica respectarea standardelor europene prin condiționarea accesului la finanțare.

Pentru PAC, implicațiile sunt semnificative:

• În unul dintre scenarii, întregul buget PAC – atât plățile directe (pilonul I), cât și dezvoltarea rurală (pilonul II) – ar fi integrat în planurile naționale de investiții și reforme.

• Se propune menținerea individualizată a bugetului PAC în cadrul fondului comun, dar cu o flexibilitate sporită în alocare, în funcție de prioritățile fiecărui stat membru.

• Eco-schemele ar putea fi transferate către pilonul II și considerate cofinanțate, ceea ce riscă să genereze tratament inegal între state, în funcție de capacitatea lor bugetară. Există temeri justificate că această flexibilitate ar putea masca reduceri reale ale bugetului PAC, prin transferul poverii financiare asupra statelor membre.

• Există riscul modificării arhitecturii în doi piloni a PAC și al pierderii coerenței unei politici comune, în favoarea unor abordări fragmentate, adaptate intereselor naționale.

„Criticii acestor propuneri – inclusiv comisarul pentru agricultură Christophe Hansen, miniștrii agriculturii din mai multe state membre și principalele organizații de fermieri – avertizează că astfel de reforme ar submina suveranitatea alimentară europeană, ar diminua vizibilitatea și forța politică a PAC, în ciuda importanței sale strategice pentru tranziția verde și securitatea alimentară. Deși menținerea separată a PAC și a politicii de coeziune rămâne oficial o opțiune, presiunile bugetare post-COVID și noile priorități europene cresc probabilitatea unei reforme structurale semnificative”, transmite Forumul APPR.

Având în vedere cele de mai sus, FAPPR solicită autorităților din România sprijinul instituțional în vederea susținerii la nivel european a următoarelor principii fundamentale:

1. Menținerea PAC ca politică europeană comună, cu buget dedicat și reguli clare, care să asigure tratament echitabil între state și fermieri.

2. Finanțare adecvată a sectorului, pe măsura ambițiilor privind rolul strategic al agriculturii în UE (cel puțin menținerea la nivelul din perioada de programare curentă, ajustat cu rata inflației).

3. Păstrarea arhitecturii în doi piloni, ca model echilibrat și funcțional care a susținut modernizarea și stabilizarea agriculturii europene.

4. Opoziția față de flexibilizări excesive sau transferuri de fonduri care pot afecta coerența, echitatea și eficiența PAC.

5. Garantarea unui cadru bugetar clar și predictibil pentru fermieri, adaptat realităților climatice și obiectivelor strategice europene.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Carnea de porc este principalul produs importat în România care generează un deficit de balanță comercială alarmant. Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) solicită autorităților adoptarea unui plan de măsuri urgente pentru controlul pestei porcine africane (PPA) și de refacere a industriei simultan cu corectarea efectelor nefaste asupra deficitului de balanță comercială.

Potrivit APCPR, țara noastră scoate din economia națională miliarde de dolari din cauza creșterii exponențiale a importului de carne de porc începând cu anul 2017, anul apariției a nenumărate focare de pesta porcină africană (PPA).

România este dependentă de importurile de carne de porc pentru a satisface cererea internă, gradul de acoperire a consumului din producția internă scăzând de la 70% în perioada 2015 -2016 la 45% în anul 2024 și se menține diferența și pentru primul trimestru al anului 2025. Astfel, carnea de porc este cel mai importat produs agroalimentar în România în ultimii zece ani, cauza fiind reprezentată de evoluția pestei porcine africane (PPA) la porcul domestic și în mediul silvatic la mistreți.

În România, primele focare de PPA la porcul domestic au fost semnalate în data de 31 iulie 2017 și, începând cu data de 11 iunie 2018, a înregistrat o evoluție fulgerătoare la porcul domestic în regiunea de sud-est a țării și ulterior pe tot teritoriul României.

În perioada 2017-2025, România a înregistrat cel mai mare număr de focare de PPA la porcul domestic din Europa (peste 7.000 focare din aproximativ 12.700 focare total UE), acestea apărând cu preponderență în gospodăriile populației, dar au afectat și fermele comerciale, la nivel național fiind uciși în total peste 1,8 milioane porci.

Evoluția importurilor de carne de porc

Importurile de carne de porc au avut o creștere constantă în ultimii zece ani pe fondul scăderii capacității sectorului comercial de a asigura necesarul de consum din cauza evoluției PPA și existenței unei piețe paralele, nefiscalizată, susținută de efectivele de porcine din gospodăriile populației.

Din surse mass-media rezultă că, în 2023, România a importat carne de porc în valoare de 1,13 miliarde de dolari, devenind al zecelea cel mai mare importator de carne de porc (din 219) la nivel mondial. În același an, carnea de porc a fost al 16-lea cel mai importat produs (din 1.213) în România.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) comunicate către mass-media, în primele 11 luni ale anului 2024, România a importat carne de porc în valoare de 950,5 milioane de euro, cu 28% mai mult decât anul trecut, iar deficitul cu această categorie de produse s-a adâncit la 947,2 milioane de euro, fiind cu 28% mai mare decât cu un an în urmă.

În perioada 2013-2024, cea mai puternică rată de creștere în ceea ce privește achizițiile a fost atinsă de România (printre principalele țări importatoare, rată medie anuală de creștere de 7,7%). În ceea ce privește valoarea importurilor, România a înregistrat cea mai mare rată de creștere din UE (rată medie anuală de creștere de 11,2%).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!