Mihaela Prevenda - REVISTA FERMIERULUI
Mihaela Prevenda

Mihaela Prevenda

De la 1 ianuarie 2023, fermierul Florin Tiutiu a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, până la data de 30 iunie 2023. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de Președinție rotativă instituit de asociație în 2021.

„Mă simt onorat să preiau mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi. În calitate de fermier știu cât de important este să ne implicăm în mediul asociativ, să lucrăm împreună pentru a construi un viitor agriculturii românești. Îmi propun să continui proiectele lansate de președinții anteriori, precum cele privind formarea unei noi generații de Antreprenori în Agricultura 4.0 și a Tinerilor Lideri pentru Agricultură, dar și să lansez noi direcții de acțiune, cum ar fi promovarea unui plan național strategic de acțiune pentru relansarea sectoarelor aflate la deficit în balanța comercială”, a declarat Florin Tiutiu, membru fondator și membru al Consilului Director al Clubului Fermierilor Români.

Producătorul agricol din județul Olt, actual președinte al Clubului, se descrie drept „un om normal”, pasionat, pe lângă agricultură, de diverse sporturi - fotbal, handbal, atletism. De agricultură a fost pasionat încă de mic, având în familie modele de urmat. Tatăl fiind brigadier de zootehnie la ferma de furaje din cadrul CAP, i-a insuflat entuziasmul pentru agricultură, astfel că a ales să urmeze studii de economie agrară la Universitatea din Craiova și, mai apoi, să-și dezvolte propria fermă.

Cunoscutul fermier din zona Olteniei preia mandatul de președinte al Clubului Fermierilor Români de la Nicolaie Apopi, care a deținut funcția în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022. „La sfârșit de mandat ca președinte al Clubului, am încredere că proiectele actuale și viitoare aflate pe lista de priorități vor fi implemetate de către echipa executivă a asociației, sub președinția lui Florin Tiutiu. Îi urez mult succes și îl asigur de toată susținerea mea”, a spus Nicolaie Apopi, fermier din vestul țării, din județul Timiș.

„Mecanismul de conducere bazat pe principiul Președinției rotative urmărește atât democratizarea conducerii asociației, cât și punerea în prim-plan a unor probleme specifice regiunii din care președintele în funcție provine”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Președinția asigurată de Florin Tiutiu va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii patru ani și își va concentra eforturile pentru urmărirea unor obiective specifice:

  • Elaborarea unor analize și promovarea unui plan de acțiune concret și a unor modele noi de afaceri pentru relansarea activității și trecerea spre performanță pentru sectoarele aflate la deficit în balanța comercială, cu focus pe sectorul suinelor, sectorul cartofului și sectorul zaharului;

  • Acțiuni de promovare și asigurare a investițiilor din surse naționale și europene (PNS, PNRR) pentru programele de modernizare și extindere a sistemelor de irigații și desecare-drenaj;

  • Promovarea în rândul decidenților politici (Parlament și Guvern) a necesității implementării unei legi pentru consolidarea și comasarea terenurilor agricole;

  • Inițierea unei dezbateri la nivel național în vederea elaborării și implementării unui plan multi-sectorial de acțiuni pentru combaterea eroziunii solului și a deșertificării;

  • Acțiuni de promovare a „Pactului între Generații pentru Viitorul Agriculturii”, cu focus pe extinderea platformei de mentorat și a activității grupurilor de lucru tematice (agricultură digitală, agricultură regenerativă și agricultură-energie).

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune din țară timp de șase luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din președintele în exercițiu, fostul și viitorul președinte.

 

Afacere de familie construită pentru viitor

 

Florin Tiutiu a început afacerea agricolă în 1994 cu 400 ha luate în arendă, bazându-se inițial pe două paliere, producție vegetală și prestări servicii pentru alți fermieri. În timp afacerea s-a dezvoltat, Florin Tiutiu ajungând în prezent să lucreze peste 5.800 ha (o parte în proprietate și o parte în arendă) cu aproximativ o sută de angajați. Continuă și azi să ofere servicii pentru alți producători agricoli (recoltare, întreținere, tratamente pregătirea solului, procesare - morărit etc).

tiutiu1

„Tot ce însemna profit reinvesteam. Am mers mult pe fondul de rezervă pentru dezvoltarea societății”, arată actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, care întotdeauna a pus accent pe achiziționarea de utilaje noi, cumpărarea de teren, dar și a capacităților de depozitare sau procesare. În 2001, fermierul din județul Olt a achiziționat o moară de făină, pe care o are și acum în proprietate, și prin care aduce valoare adăugată producției obținută din cultura mare.

Afacerea agricolă deținută în zona Olteniei de Florin Tiutiu este una de familie, dezvoltată împreună cu soția, Emilia Tiutiu, care este, în prezent, administratorul grupului de firme, domnul Tiutiu alegând să se implice în viața publică a comunătății rurale din care provine. În afacere sunt implicate două dintre cele trei fiice ale fermierului, alături de soții lor.

Recent, fermierul a achiziționat o fermă de porci deținută anterior de acționari străini. Florin Tiutiu a mai preluat și o fermă vegetală cu 1.960 ha de teren, precum și câteva silozuri în zona Roșiorii de Vede (Teleorman).

tiutiu

Florin Tiutiu este un antreprenor mândru de performanțele sale de-a lungul anilor. Plecând la drum cu resurse limitate, a reușit să-și crească afacerea de la an la an, apelând, atunci când a fost necesar, la surse externe, ipoteci, credite, finanțări europene etc. Dar cel mai mândru este, cu siguranță, că a reușit să adune în mijlocul acestei afaceri o mare parte a familiei, avându-i astfel aproape și construind împreună pentru viitor.

Foto: Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Anul agricol 2022–2023 abia a început, însă calendaristic se încheie un an. Cum a fost el? Probabil că toți ne uităm în urmă și facem bilanțul. Privesc și eu la 2022, din perspectiva agriculturii, și tot ce-mi vine în minte e acest banc: „Ce este haosul?” întreabă un ascultător la Radio Erevan. „Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură”. Și, curând, România împlinește 33 de ani de democrație. Peste trei decenii de haos... O situație care, în opinia mea, e întreținută de clasa politică, care clasă este oglinda societăţii româneşti. Ce vedem în oglindă suntem chiar noi, cetățenii României, prezenta clasă politică românească fiind imaginea exactă a națiunii. Nu ne place ce vedem în oglindă, nu? Ne înfurie.

Cel mai adesea, furia este vizibilă pe internet, pe toate rețelele sociale existente, toți apasă cu furie tastele gadgeturilor din dotare, aruncând în eter vorbe grele, sperând că undeva este un superman care va vedea și va îndrepta lucrurile. Concret, nimic. Discuțiile în contradictoriu prin intermediul internetului nu sunt nicidecum constructive, acolo toată lumea jignește, nimeni nu ascultă, mulți nu înțeleg ce citesc, nu ne respectăm opiniile, social media ajungând azi o imensă găleată cu gunoi. Lăturile de acolo nici măcar porcii nu le-ar înghiți. O tânără crescătoare de vaci mi-a zis recent că internetul n-ar trebui lăsat pe mâinile oricui, prea mulți au acces la o lume virtuală în care au impresia că pot face orice și oricum.

Ne-am înfuriat? Păi, haideți să schimbăm și să ne schimbăm! Supermanii din online nu există în viața reală.

Pentru agricultură, și 2022 a fost un an dificil. Nici următorii nu se arată mai buni. Ce facem, renunțăm? Să fim serioși, după ani de muncă, nu-ți vine să renunți. Te descurci, te adaptezi, cauți soluții, te informezi, discuți cu semenii tăi, nu le pui piedici. Rezolvarea stă în noi, doar trebuie să găsim calea. Iar calea dialogului este una dintre soluții.

„Dialog” în agricultură: „De ce organizația X primește bani de la stat ca să reprezinte fermierii români la Copa-Cogeca?”. Poate pentru că altfel nu am avea reprezentare în cadrul celei mai mari organizații profesionale la nivel de Uniune Europeană? Fermierul european este înscris de obicei în mai multe asociații și la fiecare plătește o cotizație anuală. Copa-Cogeca trăiește din cotizațiile fermierilor membri. În România câte asociații își permit să trăiască din cotizații? Vă zic eu că-mi ajung degetele de la o mână, pentru răspuns. Hai, înfuriați-vă, tastați-vă neputința și aruncați-vă focul în eterul internetului! Însă, dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, să vă schimbați soarta, așa încât să fie bine, faceți un pas către viața reală, îndreptați-vă către o asociație care credeți că v-ar putea reprezenta domeniul, plătiți cotizație, implicați-vă în organizare, angajați, pe banii din cotizații și sponsorizări, specialiști în drept, în comerț, în tot ce aveți nevoie, pe care apoi să-i trageți la răspundere. Așa cum e acum, o mie și mai bine de forme de asociere, fiecare cu propriul interes, fiecare purtând discuții cu autoritățile când vrea, cum vrea și dacă vrea, vedeți ce iese. Avem acte normative fără legătură cu realitatea din teren, orice adaptare duce inevitabil la o altă neadaptare. Undeva e un scurtcircuit, pentru rezolvarea căruia nu s-a găsit niciun „electrician”, de peste trei decenii.

Încă un „dialog” din agricultură: „Cum a scos Y 20 de tone la hectarul de porumb? E un mincinos, se dă mare, e plătiti de compania Z”. Poate că Y e un manager în adevăratul sens al cuvântului, pentru că până la urmă o afacere sustenabilă e condusă de un om sau de o echipă care știe ce și cum să facă astfel încât să nu depindă în cea mai mare măsură nici de Dumnezeu, nici de clasa politică și nici de orice alți factori externi.

Întotdeauna de vină sunt alții pentru neputințele noastre. În schimb, noi ce facem, în afară de a ne vărsa furia pe internet? Să-și răspundă fiecare.

În ultima lună, am participat la câteva evenimente ale unei organizații profesionale din agricultura autohtonă. Am întâlnit tineri fermieri din toate colțurile țării. Agricultura e grea, a naibii de grea, se lucrează afară, iarnă–vară sub cerul liber, nu-i ușor nici pe câmp, nici în zootehnie, legumicultură, pomicultură sau viticultură. Însă munca poate fi ușoară și-ți poate aduce beneficii dacă ea îți place, dacă orice activitate ai face o faci cu pasiune. Tinerii ăștia pe care i-am întâlnit au preluat sau vor prelua afacerile agricole ale familiei. Sunt pasionați, caută să se instruiască, găsesc soluții să aducă plusuri în ferme, sunt încântați să se vadă, să schimbe opinii, participă la tot soiul de evenimente pentru a lua contact cu alții ca ei, pentru a cunoaște ceva noutăți, pentru a socializa în beneficiul propriilor afaceri. Vă spun cu mâna pe inimă, lumea reală e diferită de tot irealul de pe așa-numitele rețele sociale. Mie, lumea asta reală, tinerii aceștia care se ocupă de diverse afaceri din agricultură, care-și doresc să facă bani în agricultura românească, care vor să schimbe mentalități, care nu doar privesc, ci chiar aduc Occidentul în fermele de la noi, deci mie, oamenii ăștia îmi dau încredere în viitor. Mă uit la ei, zâmbesc și parcă văd cum haosul rămâne-n urmă și cum România devine țara din care oamenii nu mai vor să plece.

Pentru noul an ce vine, ce-mi doresc mie vă doresc și vouă: sănătate și binecuvântare. Să stăm mai mult în afara lumii virtuale, să punem mai des mâna și ochiul pe cărți, reviste, să ne relaxăm la un spectacol de teatru, la un film, să ascultăm la radio o muzică bună sau o emisiune care să ne aducă plusvaloare în viață, să ne uităm la televizor pentru a ne bucura, pentru a afla, a învăța, să ne întâlnim mai mult cu oameni ca noi, să ne trăim viețile.

Să fim bine!

 

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Marți – 20 decembrie 2022, Parlamentul României a adoptat în regim de urgență „Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare, precum și pentru modificarea OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică” (Plx 791/2022). În forma adoptată, legea aduce prejudicii cercetării agricole românești, a cărei mare problemă este finanțarea la nivel de performanță. ASAS atenționează că întreaga cercetare românească, cu precădere cea agricolă, va fi distrusă.

Conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS) își exprimă dezacordul față de adoptarea Legii privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare, precum și pentru modificarea OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (Plx 791/2022) fără consultarea cercetătorilor din domeniul agricol, al ASAS și al MADR.

„În forma adoptată, Legea va aduce un prejudiciu grav cercetării agricole, prin fragmentarea actualei structuri unitare a acesteia, integrată de mult timp în Spațiul european și mondial de cercetare prin nenumărate colaborări bilaterale și multilaterale finalizate prin rezultate de excepție aplicate în practica agricolă și nu numai. Dovada grăitoare a acestei integrări este și faptul că ASAS este membru fondator al Uniunii Academiilor Europene pentru Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a cărei vicepreședinție o asigură în urma alegerii în această poziție de către Adunarea Generală a UEAA în octombrie a.c. Actuala structură a cercetării agricole a fost fundamentată de marele savant Gheorghe Ionescu-Șișești, gândită ca un tot unitar determinat de particularitățile cercetării agricole, derulate în mare parte direct în natură și ale cărei rezultate (noi soiuri de plante, tehnologii, care să satisfacă necesitățile de alimentație ale populației, adaptarea la condițiile climatice tot mai nefavorabile, asigurarea siguranței și securității alimentare a țării în contextul pandemiilor și războiului de la graniță) sunt puternic dependente de zona geografică și condițiile climatice și hidro-pedologice locale. Un soi nou creat la unul dintre institutele sau stațiunile ASAS trebuie preluat și adaptat la condițiile mult diferite din nordul, sau vestul țării, fapt care impune existența unei rețele de stațiuni distribuite cât mai uniform pe întreg teritoriul și coordonate de institute naționale sau de ramură. Ruperea acestei unități va avea același efect pe care l-ar avea, prin comparație, ruperea Rețelei naționale meteorologice și distribuirea componentelor sale, pe baze voluntare, la diferite entități. Conducerea ASAS consideră că cei care au propus modificarea legii față de varianta adoptată de Guvern trebuie să-și asume în totalitate consecințele: distrugerea rețelei unitare de cercetare agricolă coordonată de cel mai înalt și competent for științific, ASAS; dependența totală a României față de importuri; compromiterea siguranței și securității alimentare a țării. Trebuie să-și asume toată răspunderea pentru conținutul legii și mai ales pentru consecințele rezultate din aplicarea acestei legi păguboase pentru tot sistemul de cercetare, dar mai ales pentru economia națională a României”, arată președintele ASAS, prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 2015 – 2022, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit 77.721 de solicitări de finanțare pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, în ferme mici și de mari dimensiuni, pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru dezvoltarea formelor asociative, precum și pentru decontarea primelor de asigurare. Valoarea totală a solicitărilor se ridică 5,6 miliarde de euro. Pentru finanțare au fost contractate 66.709 de investiții, iar valoarea totală a proiectelor ajunge la 2,6 miliarde de euro. Până în prezent, AFIR a plătit fermierilor 1,86 miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a sprijinit financiar 20.124 de tineri fermieri prin intermediul submăsurilor (sM) agricole din PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), 13.924 de tineri fermieri sprijiniți prin sM 6.1 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 4.718 de tineri prin sM 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Totodată, prin sM 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” AFIR a finanțat 785 de tineri fermieri, iar prin sM 4.1a – „Investiții în exploatații pomicole” au primit fonduri 68 de tineri pomicultori. Din totalul tinerilor fermieri, 4.132 sunt din zona montană.

Cu ajutorul fondurilor europene disponibile fermierilor în cadrul submăsurii 4.1 s-au înființat 1.821 de ferme pentru culturi de câmp, 509 ferme pomicole, 126 de ferme pentru creșterea bovinelor de lapte, 153 de ferme mixte, 113 ferme pentru bovine de carne, 83 de ferme horticole, 68 de ferme de păsări, 51 de ferme porcine, 16 ferme de ovine și caprine și 7 ferme apicole.

De asemenea, 657.576 de hectare reprezintă suprafața exploatațiilor agricole finanțate prin intermediul submăsurilor gestionate de AFIR.

„Rolul pe care AFIR îl are în dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești este unul deosebit de important. Înseamnă și o muncă susținută de a analiza, verifica și confirma investițiile pe care fermierii noștri le propun. Fiecare proiect este evaluat cu cea mai mare atenție și toate sunt la fel de importante pentru că fiecare este o cărămidă pusă la temelia economiei agrare a României. Suntem mândri de beneficiarii noștri, de performanțele lor și le mulțumim pentru că munca lor de zi cu zi aduce țării hrană și dezvoltare. Agenția va fi mereu angrenată în modernizarea și tehnologizarea agriculturii și a creșterii performanței acesteia, iar fondurile europene nerambursabile sunt acel motor de care este mare nevoie în continuare”, declară George Chiriță, director general AFIR.

 

Fermă de vaci modernizată cu bani europeni

 

Într-un comunicat de presă, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prezintă ca exemplu o investiție în sectorul agricol realizată de societatea Antoduti Com SRL, care a obținut fonduri europene prin intermediul submăsurii 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, în valoare de 414.179 de euro.

Obiectivul principal al acestui proiect îl reprezintă modernizarea fermei zootehnice din satul Orheiu-Bistriței, comuna Cetate, județul Bistrița-Năsăud. Cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile s-a construit și s-a dotat o sală de muls și un spațiu de procesare a laptelui, pe un lot pe care exista deja o hală cu destinația „fermă de vaci”, cu o capacitate de 120 de capete. „Modernizarea activității s-a realizat prin utilizarea unor tehnologii performante de exploatare a bovinelor, moderne, cu monitorizarea și verificarea permanentă a calității produselor obținute și a stării de sănătate și bună stare a vacilor”, se arată în comunicatul AFIR. De asemenea, s-a construit o hală cu două spații funcționale, care include o sală de muls, respectiv de colectare și înmagazinare primară, pre-procesare a materiei prime.

Societatea Antoduti Com SRL vizează realizarea unei producții totale anuale de 960.000 litri de lapte.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe propria pagină de internet, Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate pentru anul 2023. Schema de ajutor de minimis se aplică pentru susținerea producției de tomate în spații protejate, cultivate în Ciclul I de producție.

Ajutorul de minimis destinat cultivatorilor de tomate în spații protejate este de 3.000 euro/1.000mp/beneficiar. Valoarea maximă a sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2023.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă 262.999.000 lei, reprezentând echivalentul a 53,142 milioane euro şi se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2023.

Legumicultorii care vor să solicite ajutorul de minimis trebuie să depună cererile la Direcțiile agricole județene (DAJ) până cel târziu la data de 1 martie 2023. Valorificarea producției de tomate se face până la data de 10 iunie, inclusiv. Depunerea documentelor justificative (copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare), precum și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor se va efectua până la 30 iunie 2023, inclusiv.

De reținut că, ajutorul de minimis nu se acordă solicitanţilor a căror suprafaţă de culturi de tomate în spaţii protejate este obţinută prin divizarea unei suprafeţe cu tomate în spații protejate efectuată după data intrării în vigoare a actului normativ care reglementează sprijinul, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeţei, cu excepţia succesiunilor şi a contractelor de vânzare înregistrate în Registrul agricol.

Criterii de eligibilitate, îndeplinite cumulativ

  • Solicitarea ajutorului de minimis;

  • Utilizarea unei suprafețe cumulată de minimum 1.000 mp/ciclu de producție, cultivată exclusiv cu tomate în spații protejate. Se acceptă o marjă de eroare de + 50 mp rezultați în urma verificării în teren a suprafeței înființate cu tomate;

  • Marcarea suprafeței, la loc vizibil, cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere tomate în spații protejate, anul 2023, beneficiar numărul .............., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ........./Municipiului Bucureşti”, cu dimensiunea minimă recomandată de 50 cm/70 cm;

  • Obținerea producției minime corespunzătoare culturii înființate, care este de 3.000 kg/1.000 mp;

  • Solicitanții ajutorului de minimis trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate, în anul 2023;

  • Legumicultorii trebuie să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii și avizat de OFJ;

  • Dovada obținerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcție de forma de organizare;

  • Tomatele nu trebuie să depășească conținutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide;

  • Dovada obținerii producției de tomate o constituie copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de înscriere în program şi în cele două exerciţii financiare precedente.

Precizăm că, toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării proiectului de act normativ (13 decembrie 2022), pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

De asemenea, proiectul de hotărâre care aprobă programul de susținere a producției de tomate în spații protejate pentru anul 2023 poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5587_c6bc030d1af33d557c609f9a3b040a40.html.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice trebuie să specifice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Florin Ciobanu, legumicultor din județul Olt și consilier al ministrului Agriculturii, a anunțat că săptămâna viitoare va organiza, la Slatina, o întâlnire cu toți legumicultorii din județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți, Teleorman, interesați de ajutorul de minimis.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit se adresează tuturor categoriilor de jucători de pe piața dinamică a agribusiness-ului și beneficiază de participarea specială a lui Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale. Romanian Agri Trade Summit propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție. Se va desfășura la București, pe 22 februarie 2023, evenimentul fiind organizat de AGRI Column și Godmother.

Romanian Agri Trade Summit își propune să devină un eveniment de referință în agribusiness-ul internațional, reunind Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Nume răsunătoare din agribusiness-ul internațional vin la București anul viitor în februarie pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, prin urmare tot spectrul de agribusiness de top din Europa.

„România și-a câștigat locul în agribusiness-ul global prin truda fermierilor, prin poziția geografică și prin efortul portului Constanța în aceste zile aspre. Totodată, este un moment în care România se află într-o poziție pe care trebuie să și-o adjudece în mod definitiv: cea mai bună poziție geostrategică în bazinul Mării Negre, care o poziționează drept cea mai predictibilă și sustenabilă `Origine` regională. Acest lucru a fost demonstrat de fapte și cifre, precum: titulatura de `The Power House` primită în 2021 datorită volumelor vândute în Egipt, care au surclasat Federația Rusă și Ucraina; confirmarea României ca principal rezervor de Originare cu porumb al Uniunii Europene; atestarea României drept principal producător de semințe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană cu o marjă de 34% din totalul producției la nivel Unional; demonstrarea logisticii competitive a portului Constanța, România fiind placa turnantă a fluxurilor de marfă din Ucraina ce traversează înspre portul Constanța și înspre Uniunea Europeană”, punctează Cezar Gheorghe, AGRI Column.

Teme actuale stringente și cu impact major pentru agribusiness vor fi dezbătute la Romanian Agri Trade Summit în cadrul sesiunilor care vor ocaziona un dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

„Anii 2020 și 2022 au lăsat urme adânci din cauza secvențelor de secetă ce au diminuat potențialul volumelor fermelor românești. În plus, anul 2022 a fost unul în care invazia Rusiei în Ucraina a distorsionat piața româneasca a agribusiness-ului. Astfel, Romanian Agri Trade Summit este un moment în care colaborările dintre fermierii români și principalii cumpărători de mărfuri atât pentru industria de procesare internă, cât și pentru export se vor recalibra și reconfirma. Iar prezența cumpărătorilor premium va fi dovada vie a faptului că aceștia își îndreaptă toate soluțiile către România și că fermierii români reprezintă preocuparea principală”, a continuat Cezar Gheorghe.

 

Subiecte în dezbatere

 

Printre subiectele pe care Romanian Agri Trade Summit își propune să le dezbată în cadrul acestei prime ediții se numără: România 2022 versus 2007, o imagine în oglindă argumentată cu cifre; Importanța calității materialului genetic în dezvoltarea culturilor – productivitate și performanță; Complexitatea tranzacțiilor comerciale – înțelegerea și construcția de parteneriate între fermieri și cumpărători, dar și dezbateri legate de potențialul României pe termen mediu și lung, tendințele în agribusiness și multe altele. Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

„Industria de agribusiness este una dintre cele mai dinamice, atât la nivel local, cât și internațional și unul din domeniile în care ne bucurăm că suntem implicați deja de câțiva ani, prin organizarea de evenimente de top care reunesc cei mai importanți jucători de pe piață. Prin Romanian Agri Trade Summit ridicăm din nou standardul, organizând primul târg internațional de agribusiness din România și facilitând astfel discuțiile strategice și de business între jucători de renume din toată Europa, ceea ce va aduce multiple beneficii tuturor participanților”, a declarat Valentin Văcăruș, Managing Director Godmother.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), Boromir (Silver), COMVEX (Silver) și East Grain (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Gazeta de Agricultură, Revista Fermierului, România Agricolă, Business Press Agricol și Cotidianul Agricol.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit se vor pune în vânzare în ianuarie 2023 prin intermediul site-ului dedicat www.agritradesummit.ro, care include și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

 

Despre AGRI Column
AGRI Column este un furnizor de servicii complexe și complete în România și în țările riverane Dunării, iar raportul de piață AGRI Column este o inițiativă unică în agribusiness-ul românesc. Prin numerele publicate săptămânal este analizată piața la nivel local, regional și global pentru principalele mărfuri (grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, boabe de soia etc.), se fac previziuni pe termen mediu și scurt și sunt oferite informații în exclusivitate despre statusul real al pieței din România.
Raportul AGRI Column este folosit ca instrument de lucru de companii din România, Serbia, Ungaria, Bulgaria și Turcia și utilizat ca mediu de informare corectă de către Guvernul României, instituția Prezidențială și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În plus, AGRI Column este citat adesea de către Reuters, Bloomberg, Financial Times, iar cifrele sale sunt confirmate prin rapoartele USDA.
AGRI Column este generator de soluții în fermele din România, un mediu educativ ce transferă know-how către entități juridice prin programe complexe de instruire în agribusiness și un generator de procese de învățare pentru noile generații de fermieri în cadrul programelor Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor 4.0,  susținute de către Clubul Fermierilor Români.

Despre Godmother
Godmother este o agenție de publicitate cu 24 de ani de experiență, peste o mie de evenimente implementate și o echipă de profesioniști seniori pentru care implementarea impecabilă, inovarea și perfecționarea constantă reprezintă standardul.
Godmother înseamnă pasiune. Pasiune pentru crearea unor experiențe de brand pozitive, bazate pe conexiuni profunde între brand și consumator. Compania își propune să inspire audiențele prin campanii (evenimente, activări in-store sau digitale) care oferă valoare, sunt relevante și de impact atât pentru consummator, cât și pentru brand.
Godmother are o experiență relevantă în domeniul Agribusiness, atât din perspectiva organizării de evenimente și de campanii de comunicare pentru jucători de top din domeniul agriculturii, cât și în calitate de organizator de evenimente dedicate industriei, cel mai recent dintre acestea fiind VirtualAgro, cel mai mare târg virtual de agricultură din România.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alexandrion Group, producător şi distribuitor de băuturi spirtoase şi vinuri din România, şi-a continuat strategia globală de lansare a primului whisky single malt produs în România, Carpathian Single Malt Whisky, cu un eveniment organizat în Nicosia (Cipru), pe 8 decembrie 2022. Evenimentul s-a desfăşurat în spectaculoasa sală Royal Hall şi a reunit diplomaţi, parteneri de afaceri Alexandrion Group, presă şi profesionişti din mai multe domenii, care au celebrat lansarea „Commandaria” şi au degustat băutura.

Pe lângă expresiile de Carpathian Single Malt, oaspeţii au savurat la cele două baruri amplasate în sala Royal Hall şi alte produse din portofoliul Alexandrion Group, printre care s-au numărat vinurile produse de Crama Domeniile Alexandrion Rhein 1892, precum şi cel mai vechi vin spumant din România, Rhein Extra, produs la Pivinţele Rhein & CIE Azuga 1892. Atmosfera a fost completată de un recital de muzică live, în armonie perfectă cu întregul concept al evenimentului.

Lansare Commandaria Cipru 4

În prezența reprezentanţilor din top managementul Alexandrion Group, „Commandaria”, una dintre cele mai recente expresii Carpathian Single Malt (www.carpathian-singlemalt.com), care face parte din colecţia dedicată finisării în butoaie de vin cipriot şi grecesc, a fost dezvăluită oaspeţilor, cărora le-au vorbit Excelenţa Sa Dan Mihalache - Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţial al României în Republica Cipru; Dragoş Plopeanu - Country Manager Cipru Alexandrion Group; Allan Anderson - Whisky Director Alexandrion Group şi Master Distiller Carpathian Single Malt; Colin C. Lovering – Global Brand Ambassador Carpathian Single Malt.

Dragos Plopleanu, Dan Mihalache, Allan Anderson, Colin C. Lovering

Dragos Plopleanu Dan Mihalache Allan Anderson Colin C. Lovering

Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator al Grupului Alexandrion, a declarat: „După lansarea comercială Carpathian Single Malt Whisky din Bucureşti, care a avut loc anul acesta pe 27 octombrie şi a fost un succes răsunător, am fost extrem de mândri să aducem expresia ‘Commandaria’ la Nicosia şi să o introducem pe piaţa din Cipru. Iubesc toate expresiile Carpathian Single Malt, dar aceasta îmi este dragă în mod deosebit, pentru că eu cred că am reuşi să armonizăm perfect resursele naturale ale României cu tradiţia pe care o are Ciprul şi să creăm o experienţă rafinată pentru iubitorii de whisky din întreaga lume. ‘Commandaria’ ne-a dat ocazia de a ranforsa legătura veche dintre popoarele lengendare din Munţii Carpaţi şi zona mediteraneană, care au menţinut relaţii comerciale şi culturale – materiale şi spirituale – de-a lungul mai multor secole”.

Allan Anderson, Whisky Director Alexandrion Group şi Master Distiller Carpathian Single Malt a spus: „Commandaria este o expresie specială, pentru că atunci când am creat-o am fost conștient de faptul că voi aduce împreună cel mai vechi vin din lume produs sub o denumire, cu unul dintre cele mai noi whisky-uri single malt. Conectarea acestor două momente istorice semnificative, prin intermediul unui produs de calitate care să-i facă mândri atât pe ciprioți, cât și pe români, a fost prioritatea mea cea mai mare”.

Lansare Commandaria Cipru 1

Expresia Commandaria a fost creată sub coordonarea Master Distiller-ului Allan Anderson, exclusiv pentru pieţele din Cipru şi Grecia şi face parte din gama Carpathian Single Malt Whisky (disponibilă pentru achiziţie aici: https://www.iconicdrinks.shop/brands/carpathian.html).

 

Despre „Commandaria”

 

Cu eticheta sa albastră distinctivă şi mirosul dulceag, echilibrat cu o aromă subtilă de lemn și nuci, „Commandaria” aminteşte cu adevărat de Munții Troodos din Cipru, acoperiți de păduri de brazi. Din această zonă geografică naturală au fost obținute butoaiele de stejar de 200 de litri, care au păstrat vechiul vin cipriot „Commandaria”. Acest lucru a influențat culoarea de cupru deschis a whisky-ului, adăugând note suplimentare de vanilie, stafide și smochine, oferind palatului un final dulce, rotund, persistent. Această expresie Carpathian Single Malt a fost maturată în butoaie de bourbon ex-Kentucky din stejar alb american, de 53 de galoane, timp de trei ani, înainte de a fi transferată în butoaiele de Commandaria.

Commandaria 2

Primul whisky single malt produs în România – Carpathian Single Malt – a fost primit cu entuziasm de publicul din SUA şi Marea Britanie, acolo unde au avut loc primele evenimente din cadrul turului global, în România, unde a fost lansat comercial, dar şi la târguri şi expoziţii internaţionale, la care produsul a fost prezent. Master Distiller-ul Carpathian Single Malt, Allan Anderson, este sigur că pe măsură ce Carpathian Single Malt îşi continuă procesul de maturare, „acest whisky excepţional va deveni, fără îndoială, unul dintre cele mai bune din lume”.

„Commandaria” este disponibilă pentru achiziţie, prin intermediul magazinului Cavaway din Larnaca, parte din Alexandrion Group şi va deveni disponibilă, treptat, şi în alte magazine care fac parte din reţeaua de distribuţie Cavaway.

“Commandaria” este una dintre cele nouă expresii din gama Carpathian Single Malt Whisky, care se extinde treptat. Gama include expresiile Fetească Neagră și Pinot Noir, care fac parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin românesc, Madeira, Oloroso, Pedro Ximenez și Tawny Port, incluse ȋn colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin spaniol și portughez, Burgundy din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin franţuzesc, Cognac din colecţia dedicată finisării în butoaie de Cognac și Commandaria, parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin cipriot și grecesc.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

O echipă de tineri fermieri, membri ai Clubului Fermierilor Români, a câștigat, pe 7 decembrie 2022, premiul pentru cel mai bun proiect digital în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri de la Bruxelles. Premiul recunoaște contribuția pozitivă a fermierilor asupra mediului prin adoptarea și diseminarea de noi tehnologii și practici agricole.

În cadrul Congresului Congresului European de la Bruxelles, 16 echipe de tineri fermieri din toată Uniunea Europeană au prezentat mai multe proiecte care vizează îmbunătățirea practicilor și tehnologiilor aplicate în agricultură, care pun accentul pe utilizarea responsabilă a resurselor de mediu, folosind soluții digitale și aplicații de management integrat al fermelor, pentru respectarea cerințelor Pactului Ecologic European, strategiilor Biodiversitate și Farm to Fork.

Echipele care au depus aceste proiecte au concurat în cadrul a trei categorii: „Cel mai bun proiect digital”, „Cel mai rezilient proiect” și „Cel mai bun proiect pentru îmbunătățirea zonelor rurale”. Proiectele au fost analizate de un juriu format din șase membri: Norbert Lins - președinte Comisia de Agricultură din Parlamentul European; Pierre Bascou - director DG AGRI Comisia Europeană; Diana Lenzi - președinte CEJA; Thierry de l’Escaille - secretar general ELO; Pekka Pesonen - secretar general COPA – COGECA; Peter Schmidt - președinte Divizia Agricultură, Dezvoltare Rurală și Mediu EESC.

 

Tehnologiile digitale scad costurile și consumul de pesticide

 

Proiectul depus de echipa de tineri fermieri din România a avut ca studiu de caz ferma EVEL-H COMPANY din județul Vaslui, exploatația agricolă fiind astăzi un exemplu pentru fermele din regiune privind avantajele pe care le oferă digitalizarea în agricultură. Proiectul românilor a concurat cu alte opt proiecte în categoria lui, „Cel mai bun proiect digital”.

Studiul de caz prezintă impactul digitalizării asupra predictibilității și sustenabilității afacerilor agricole, cu scopul de a demonstra că agricultura românească poate fi un exemplu de reziliență și performanță, în raport cu modelele occidentale.

Tânărul fermier Alin Luculeasa, Manager Operațional, și-a asumat în fermă rolul de a transforma amenințările unei zone cu importante constrângeri naturale în oportunități, totul cu ajutorul tehnologiei. Din dorința de a practica o agricultură cât mai prietenoasă cu mediul, Alin Luculeasa a introdus treptat tehnologii digitale în activitățile din fermă începând cu anul 2017, reușind să reducă semnificativ costurile și să scadă consumul de pesticide, în unele cazuri, până la 80% față de dozele recomandate de producători.

La scrierea proiectului au contribuit colegii lui Alin Luculeasa: George Chiriță, Petruța Deac, Raul Ioan Gușeilă, Radu Mărtinescu și Răzvan Prelipcean, prin implicarea Samirei Maskan, coordonator Program Comunitate Clubul Fermierilor Români.

Tinerii fermieri care au realizat proiectul câștigător sunt absolvenți ai Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români, ajuns anul acesta la a patra ediție.

Suntem onorați să primim acest important premiu, care recunoaște performanța digitală și de mediu a fermierilor români. Din multe puncte de vedere, România poate fi luată ca exemplu privind sustenabilitatea în agricultură, însă mă bucur că prin participarea la concursuri în foruri europene avem oportunitatea de a arăta atât decidenților, cât și celorlați fermieri europeni că agricultorii din România contribuie prin acțiunile lor la atingerea obiectivelor Green Deal”, a declarat Alin Luculeasa la decernarea premiului din Parlamentul European de la Bruxelles.

Suntem mândri de tinerii noștri și ne bucurăm să vedem că eforturile lor sunt recunoscute la nivel european. Fermierii români sunt nu doar modele de performanță economică și de mediu, ci și modele de reziliență în fața unei lumi aflate în crize multiple, de la schimbările climatice, la amenințări pandemice și conflicte regionale. Clubul Fermierilor Români va continua să susțină astfel de inițiative, în virtutea misiunii asumate de a crea până în 2027 o masă critică de tineri fermieri care să asigure schimbul generațional și, odată cu el, transformarea agriculturii românești”, a adăugat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Premiul „Tineri Fermieri Europeni” recunoaște și recompensează tinerii fermieri pentru idei și practici durabile și inovatoare care abordează provocările cu care se confruntă sectorul agricol, cum ar fi reînnoirea generațională, adaptarea la schimbările climatice, securitatea alimentară și progresele tehnologice.
În cadrul concursului, tinerii fermieri au beneficiat de susținerea europarlamentarului Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului European, care a promovat proiectul în calitate de Ambasador.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Tot mai mulți producători agricoli sunt revoltați că Austria se opune intrării României în spațiul Schengen și anunță boicotarea afacerilor cu capital austriac din țara noastră.

Legumicultorul și președintele Asociației Tinerilor Fermieri (ATF) din județul Olt, Florin Ciobanu a scris, joi – 8 decembrie 2022, pe pagina sa de Facebook: „Mâine am să închid conturile bancare pe care le am la Raiffeisen Bank. NU suntem o țară de mâna a treia!!!”. Reacțiile altor fermieri români nu au întârziat să apară, aceștia spunând că la fel vor proceda și ei, își vor închide conturile de la băncile cu capital austriac.

postare ciobanu

ciobanu comentarii

Reamintim că tot joi, 8 decembrie 2022, cunoscutul fermier din vestul țării, Dimitrie Muscă a transmis că închide două conturi bancare la BCR – Erste Bank aparținând CAI Curtici și CAI Olari, din același motiv, votul negativ al Austriei pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5567-dimitrie-musca-inchide-conturile-bancare-de-la-bcr-in-semn-de-protest-fata-de-austria.html)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Supărat pe Austria că se opune aderării țării noastre la spațiul Schengen, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fermieri români, Dimitrie Muscă ne-a transmis că joi, 8 decembrie 2022, închide conturile bancare de la BCR – Erste Bank, unitate cu care lucrează de ani buni firmele pe care le administrează în vestul țării.

„Astăzi închid două conturi bancare la BCR aparținând CAI Curtici și CAI Olari. Am luat această decizie din cauza votului acordat de Austria, de a nu intra România în spațiul Schengen, o decizie nejustificată. Olanda și-a reevaluat poziția, iar Austria a rămas singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării țării noastre la Schengen. Prin boicotarea băncii cu care lucrez de ani de zile și care are capital austriac, îmi exprim dezaprobarea față de Austria”, a precizat dr. ing. Dimitrie Muscă, director general Combinatul Agroindustrial Curtici – județul Arad.

Dimitrie Muscă și fiul său, Călin, administrează un business integrat, cu o cifră de afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro și investiții pe măsură, de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la fabricarea produselor de panificație, lactate, preparate din carne, având propriile magazine de desfacere în partea de vest a țării.  

România este stat membru UE din anul 2007, însă nu face parte din spațiul Schengen și pare că momentul aderării este încă departe.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Corteva 2020

 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista