Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a comunicat Comisiei Europene aplicarea derogării pentru România de la prima cerință din standardul GAEC 8 pentru anul de cerere 2024.

Pentru anul de cerere 2024, la standardul GAEC 8, prima cerință „Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive: Ponderea minimă de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate în pârloagă sau Ponderea minimă de cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă dacă acesta include culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate în pârloagă sau elemente neproductive”, se aplică derogarea privind alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă: zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă și/sau culturilor fixatoare de azot și/sau culturilor intermediare (secundare).

Culturile fixatoare de azot și culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1.

„Prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerință a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4 % din terenul arabil la nivel de fermă, optând fie pentru una din cele trei variante descrise anterior, fie pentru toate trei simultan. Totodată, CE  a fost notificată informal în vederea adaptării cerințelor ecoschemei PD 04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, cu privire la noua modalitate de aplicare a GAEC 8”, a precizat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

De asemenea, la Consiliul AgriFish din 26 februarie 2024, Florin Barbu va propune o modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte aplicarea unor standarde privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 7 și 8).

Astfel, pentru GAEC 7 se propune ca statele membre să poată excepta de la obligația de la acest standard exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de agro-chimice.

Pentru GAEC 8 se propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloagă la nivel național, să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă. „În această manieră se asigură implicit atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole”, consideră ministrul Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agalaxia contagioasă este o boală cunoscută popular sub numele de răsfugul alb şi este produsă de tulpini patogene de Mycoplasma agalactiae tip A, descrisă prima oară în 1816, în Italia.

Receptivitate la boală au oile şi caprele, indiferent de sex şi stare fiziologică, dar mai sensibile sunt femelele lactante şi, în special, cele aflate după prima fătare.

Surse şi căi de infecţie

Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave şi cele trecute prin boală, care elimină germenii prin lapte, secreţii oculare, artrite deschise, fecale şi urină. Căile de infecţie sunt reprezentate de mucoasele conjunctivală, respiratorie şi digestivă, iar la oile lactante, şi de canalul papilar ce se contaminează de pe mâinile mulgătorului. La capre, transmiterea se poate face şi transcutanat, prin paraziţi externi.

Semnele bolii

Forma acută se întâlneşte mai rar şi se manifestă ca o boală generală exprimată prin febră, tremurături musculare, ataxie, şchiopături, conjunctivită şi tumefierea limfonodulilor explorabili. Evoluţia este de 6 - 7 zile, iar mortalitatea poate ajunge la 15%. Forma subacută se întâlneşte mai frecvent şi evoluează cu diverse localizări: mamară, articulară şi oculară. Dintre cele trei localizări, cea mamară are frecvenţa cea mai mare. Forma cronică se întâlneşte la tineret şi se caracterizează prin slăbire progresivă până la cea extremă şi moarte, în special după complicaţii cu bacterii. Localizarea mamară debutează prin scăderea sau încetarea bruscă a secreţiei lactate; laptele are culoarea verzuie sau gălbuie, este vâscos şi sărat. În perioada de repaus, laptele se separă în două straturi cu prezenţa unui sediment grunjos, iar grăsimea şi calciul, scad. Boala poate evolua uşor, ca o mamită catarală benignă sau grav, ca o mamită parenchimatoasă.

În forma benignă şi dacă boala apare la începutul lactaţiei, secreţia lactată poate reveni la normal în perioada curentă de muls.

În forma parenchimatoasă, evoluţia este gravă: glanda mamară este congestionată, edemaţiată, dureroasă, caldă, iar edemul inflamator poate fi prezent şi pe faţa internă a coapselor. Secreţia lactată încetează, prin mulgere fiind obţinute numai câteva picături de secreţie galben-verzuie. Deseori, mamela se atrofiază, are consistenţă dură şi uneori abcese, modificări ce compromit ireversibil revenirea secreţiei lactate. Afectarea mamelei este însoţită de hipertrofia limfonodulilor mamari. Localizarea articulară se întâlneşte la miei şi iezi, tineret ovin şi caprin, berbeci şi oi sau capre nelactante.

Articulaţiile, în special cele carpiene şi tarsiene, sunt umflate şi dureroase. Animalele bolnave şchioapătă, merg greu şi preferă poziţia decubitală. La miei, de regulă, se constată poliartrita însoţită de slăbire progresivă şi, în final, moartea.

Localizarea oculară se întâlneşte mai rar şi poate evolua cu manifestări benigne sau grave. Dacă se localizează ocular, pot fi afectaţi unul sau ambii ochi. Se constată: frica de lumină, lăcrimarea şi apariţia conjunctivitei. În formele uşoare, vindecarea survine după 5 - 7 zile de evoluţie.

Diagnosticul se realizează pe baza tabloului clinico-morfopatologic şi se confirmă prin examene de laborator (examen serologic ELISA).

Prevenirea bolii

Se vor achiziţiona ovine şi caprine din efective sau zone unde boala nu a fost prezentă în ultimii 2 ani şi se va evita contactul cu turme în care au fost diagnosticate animale bolnave, în ultimii 2 ani. În focar, pentru prevenirea îmbolnăvirii animalelor sănătoase, se recomandă vaccinarea de necesitate.

Profilaxia specifică se bazează pe folosirea vaccinurilor inactivate contra agalaxiei contagioase a oilor și caprelor, precum AGALAXIN FORTE (conține germeni inactivați de Mycoplasma agalactiae și Staphylococcus aureus). AGALAXIN FORTE previne apariția agalaxiei contagioase, cât și a mamitei gangrenoase – răsfugul negru și se va administra din 6 în 6 luni.

Tratamentul

Se administrează antibiotice care acționează asupra micoplasmelor (ex.: TYLAVET 1 ml / 10 - 20 kg greutate vie / zi sau ENROFLOXAROM 5% sau OXITERACICLINA 10%, 5 zile, injectabil. Intramamar, respectiv ocular, se administrează unguente care conțin oxitetraciclină (ex.: Mibazon), zilnic.

Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA

Factori precum schimbările climatice, creșterea populației și preocupările legate de securitatea alimentară conduc industria agricolă să caute abordări inovatoare pentru a proteja și îmbunătăți productivitatea culturilor. Datorită acestor condiții actuale, agricultura modernă câștigă teren prin integrarea sinergiei dintre inteligența artificială (IA) și sectorul agricol.

Inteligența artificială, definită ca sisteme capabile să efectueze sarcini care în mod tipic necesită inteligență umană, găsește o aplicație semnificativă în agricultură. Prin urmare, pentru o agricultură de vârf în România, integrarea IA în operațiunile agricole reprezintă un salt transformator în exploatarea celor mai recente tehnologii care pot oferi suport inestimabil fermierilor, în plus față de soluții inovatoare de protecție a culturilor și hibrizi avansați. Tehnologia facilitează procesele decizionale care depășesc capacitățile umane în ceea ce privește viteză, precizie, analiză și multitasking.

Conexiunea dintre IA și agricultură este fundamentală, aducând soluții cu rol transformator pentru a aborda provocările, a îmbunătăți eficiența și a promova agricultura de precizie. De exemplu, automatizarea, ghidată de IA, optimizează diverse sarcini precum semănatul precis, aplicarea de produse biologice sau de protecție a culturilor și recoltarea. Mai mult, capacitățile de analiză predictivă ale IA ajută în prognozele meteorologice și predicțiile de productivitate.

Semnificația viitoare a IA în agricultură constă în rolul său de promovare a practicilor durabile și reziliente. Pe măsură ce populația globală crește și schimbările climatice aduc provocări, IA maximizează productivitatea, reduce deșeurile și alimentează inovația în practicile agricole.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă, se angajează să valorifice potențialul transformator al IA în agricultură, aliniindu-se dedicării sale de a susține fermierii. Compania se concentrează pe furnizarea de instrumente accesibile și eficiente pentru luarea deciziilor bazate pe date, revoluționând gestionarea culturilor, irigația și alocarea resurselor prin agricultură de precizie.

Angajamentul companiei față de agricultura de precizie și luarea deciziilor bazate pe date este subliniat de lansarea Granular Link, consolidând poziția Corteva Agriscience în fruntea valorificării IA pentru a susține fermierii și a asigura practici agricole durabile. Implementarea Granular Link de către Corteva în România a marcat un moment semnificativ pentru agricultura românească. Platforma digitală îmbină în mod fluid expertiza agronomică cu tehnologia de vârf.

Alimentată de IA, Granular Link gestionează datele agronomice, oferind informații inteligente, recomandări privind culturile, alerte privind dăunătorii și bolile, și hărți de aplicare a ratei variabile. Platforma, echipată cu imagini de satelit de înaltă rezoluție, stabilește un nou standard pentru monitorizarea culturilor, permițând fermierilor să ia decizii informate și să optimizeze gestionarea terenului.

Granular Link, aplicație disponibilă în România, oferă o soluție completă pentru fermieri. Caracteristicile platformei includ hărți de semănat cu viteză variabilă, imagini de satelit de înaltă rezoluție zilnică, aplicații de fertilizare și fungicide, și o previziune unică a datei de recoltare a porumbului. Aplicația simplifică sarcinile zilnice pentru fermieri, oferind instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații meteorologice locale, recomandări personalizate privind irigația și management operațional cuprinzător.

Dorința fermierilor de a fi mai productivi și eficienți, împreună cu necesitatea tehnologiilor moderne de a aborda schimbările majore, va susține viitorul val de inovație.

„Granular Link a fost și va fi o aplicație indispensabilă pentru ferma noastră. Cu ajutorul celor mai puternici sateliți și funcționalități avansate, am reușit să creăm hărți pentru semănatul și fertilizarea variabilă a culturilor noastre în creștere, porumb, floarea-soarelui și grâu. Această aplicație puternică și ușor de utilizat a adăugat valoare fermelor noastre și ne-a ajutat să monitorizăm și să optimizăm producția de culturi. Suntem recunoscători Corteva Agriscience pentru această oportunitate”, arată Cosmin Rus, managerul de fermă la Emiliana West Rom SRL din comuna Dudeștii Vechi, județul Timiș.

Hegedűs Krisztián, inginer agricol și fermier la SC Terracult SRL, satul Horia, județul Arad, împărtășește aceeași opinie: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru succesul nostru în agricultură. Testarea și utilizarea sa pe parcela noastră de grâu anul trecut a condus la un randament ridicat și satisfacție garantată. Anul acesta, prin aplicarea principiului de semănat variabil la cultura noastră de orz, cu Granular Link am reușit să menținem standardele noastre ridicate și să monitorizăm eficient culturile noastre. Cu acces la cele mai puternice indicatoare vegetative și previziuni precise privind irigația, această unealtă ne-a dat încrederea să optimizăm operațiunile noastre agricole și să obținem rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține operațiunile noastre agricole”.

Articol scris de: Ferdinand Tatu, EMEA Regional IT Operations and Support Lead Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agri Trade Summit 2024, eveniment aflat la a doua ediție, organizat de AgriColumn și Godmother, se va desfășura pe 22 februarie, la București, în Hala Laminor, urmărind să reafirme rolul strategic al României în agribusiness-ul global.

Evenimentul va aduna importanți jucători din piața cerealelor, incluzând fermieri, traderi, procesatori și distribuitori de top și va combina paneluri de discuții și workshopuri, cu o secțiune extinsă de standuri expoziționale. Vor fi abordate teme actuale cu impact major în agribusiness, într-un dialog între analiști reputați și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

În timp ce peste 750 de participanti din 17 țări (România, Franța, Republica Moldova, Irlanda, Israel, Serbia, Turcia, Spania, Grecia, UK, Elveția, Cehia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Ungaria și Austria) și-au asigurat deja biletul la Agri Trade Summit 2024, organizatorii estimează un public ce va depăși o mie de persoane, peste 30 de companii, organisme și asociații locale și internaționale, din care peste 25 business-uri de profil expozante. 

„Agri Trade Summit s-a născut din dorința de a poziționa România, fermierii săi și toți operatorii din agribusiness, într-un cadru comun. Pentru că toată lumea trebuie să se întâlnească față în față, să discute business, să se cunoască. Până acum, comunitatea de business agricol românească nu avea un astfel de context, dar acum, la a doua ediție a evenimentului, trebuie să recunoaștem că România a devenit un punct de interes maxim în bazinul Mării Negre”, a declarat Cezar Gheorghe, co-organizator Agri Trade Summit, analist, expert în comerțul cu cereale și fondator AGRIColumn.

„Agribusiness-ul este un sector care nu doar generează valoare în sine, ci și modelează o multitudine de alte piețe, inclusiv publicitatea. Cu peste 15 ani de parteneriate valoroase alături de principalii jucători din domeniu, Godmother este mândră să contribuie activ la acest fenomen dinamic. Agri Trade Summit 2024 este un eveniment prin care ne aducem aportul la modernizarea industriei agricole, din toate perspectivele, contribuind astfel la evoluția sectorului agribusiness”, a precizat Valentin Văcăruș, co-organizator Agri Trade Summit, expert în comunicare și partener Godmother.

Printre vorbitorii de top care vor sublinia rolul României ca important producător și exportator în regiune, cu impact și la nivel global, se numără reprezentanți de seamă ai autorităților: Mircea Geoană - secretar general adjunct NATO; Janusz Wojciechowski – comisar european pentru Agricultură; Norbert Lins - președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.

Prezentările și workshop-urile legate de ultimele tendințe, provocări și practici de succes în agribusiness vor fi oferite de distinși invitați internaționali, în acest an: Alexander Bobylov - Agricultural products and business development manager Euronext; Jaime Nolan Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA Ags & Biofuels StoneX; Franck Loschi, Commercial Director of Cooperative Agricole Lorraine, Franța; Philippe Strabach, Farmer and Administrator of Cooperative Agricole Lorraine, Franța.

Printre vorbitorii români care își vor aduce contribuția la eveniment, pe cele două scene, amintim: Jean Ionescu - Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova; Roxana Găman - Country Manager Sugar Beet KWS România și Alexandru Băiceanu - Marketing Manager KWS; Rodica Cata - director comercial Romtextil; Cătălina Dogaru- Regional Environmental Markets Specialist Cargill și Mihail Huciu - Conservation Agronomist Cargill; Radu-Vasile Oltean - Head of Trading EASTGrain; Sorin Belu - manager comercial Ameropa Grains SA și Gheorghe Turcu Senior Trader; Cezar Gheorghe - fondator AGRIColumn; Sorin Văleanu - Regional Manager CEE Deutsche Leasing; Alexandru Savin - CEO ROCA AGRI RDF; Ana Samuilă - Head of Agribusiness & Food BCR; Andra Pârvan - director general Agrinvest Credit IFN și Daniel Florescu - CEO Agrinvest; Andrei Vlădoi – Sales Manager Morami; Leonardo Lambrea – CEO UBM AGRI România. Aceștia vor aborda teme precum: provocările sectorului agribusiness în 2024, sustenabilitate și inovație în agricultură, importanța programelor de ameliorare locale, liantul dintre fermieri și consumatori, soluțiile de finanțare pentru Agribusiness și studii de caz relevante din industrie sau partenerii de încredere ai fermierilor români.

De asemenea, în cadrul a două dezbateri publice, care se vor desfășura sub formă de panel, fermieri și traderi, respectiv „România – Franța, Diferențe comportamentale în Trading”. România va fi reprezentată de nume precum: Alexander Degianski – co-owner Forest and Biomass România; Cosmin Iancu - Picmar Prod Com Ilfov; Gabriel Stanciu – Sismad Agro; Răzvan Avram  – Green AGRO CROP; Claudiu Jurubiță – Coop Agro Activ; Răzvan Prelipcean – Fermierii Iscusiți; Marian Iordache – Agro Total; Bogdan Soare – Sanagro Slobozia.

Agri Trade Summit are alături, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), KWS (Gold), Ameropa (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), AlDahra (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), UBM (Silver), Morami (Silver), Deutsche Leasing (Silver), Mewi (Silver), Roca Investment (Silver), BCR (Silver), Maria Group (Silver), Romtextil (Silver), Precom Agro (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

În plus, LAPAR, UNCSV, FAPPR și Clubul Fermierilor Români, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România, susțin Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere. Acestea din urmă vor fi reprezentate, pe scena principală a evenimentului, de Alexandru Baciu - LAPAR, Mircea Băluță - UNCSV, Theodor Ichim - Forumul APPR, Florian Ciolacu Clubul Fermierilor Români.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, AGRO TV, 9am.ro, AgribusinessJob, Agrobiznes, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, Retail.ro, BIZ, Start#Up, Wall-Street.ro, Agrimedia, Miller Magazine, TechnoMarket, Radio România Actualități, Line Media și AgroImpact, precum și de media TRUST, în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Agri Trade Summit pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special, cu discount.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

S-a publicat calendarul estimativ pentru lansarea sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II al Planului Strategic PAC 2023-2027 și pentru submăsurile 4.1 și 17.1 din PNDR 2014-2020.

„Aceste sesiuni reprezintă o oportunitate de a accesa fonduri în domenii care vizează investiții în sectoarele vegetal, forestier, achiziții de utilaje, înființarea grupurilor de producători, irigații, transfer de cunoștințe și consiliere, cooperare și prime de asigurare”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sesiunile de depunere proiecte se desfășoară în perioada martie-noiembrie 2024, fondurile disponibile fiind de aproximativ 1,4 miliarde euro pentru intervențiile din PS 2023-2027 și 232 milioane euro pentru măsurile din PNDR 2014-2020.

Informații suplimentare și detalii specifice despre fiecare intervenție se regăsesc în secțiunea Dezvoltare Rurală a paginii www.madr.ro, precum și pe site-ul oficial al AFIR, www.afir.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința Guvernului din 16 februarie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023.

Plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal, în sumă totală de 88.126.943 euro (echivalentul a 438.299.354 lei), se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024 și vor fi repartizate astfel:

• 84.881.472 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

• 5.500 euro, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

• 1.648.135 euro, pentru tutun;

• 83.643 euro, pentru hamei;

• 1.508.193 euro, pentru sfeclă de zahăr.

Cuantumurile per unitatea de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2023, corespunzătoare ANT.

Prevederile prezentei hotărâri se aplică unui număr de circa 557.000 beneficiari de ANT.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a adoptat o Hotărâre care aprobă plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de cerere 2023. Totodată, actul normativ stabilește modalitatea de calcul a cuantumului per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Impactul bugetar este de circa 670.271.000 lei, respectiv 134.768.480 euro de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024, reprezentând plăți naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2023.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor alocate fiecărei scheme la efectivele de animale eligibile, respectiv bovine și ovine/caprine sau la cantitățile de lapte eligibile.

Ca număr de beneficiari ai ANT în sectorul zootehnic se estimează circa 40.000 fermieri pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, circa 112.000 fermieri pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și circa 45.000 fermieri pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

MADR precizează că documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată, precum și condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt prevăzute în secțiunea a 2-a a Ordinului MADR nr. 80/2023, cu modificările și completările ulterioare, articolele 95-102.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare 587/2024 din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE)2115/2021 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8), datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024. Regulamentul a intrat în vigoare miercuri - 14 februarie, și se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2024.

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia Europeană în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Derogarea decisă de Comisia Europeană suspendă obligativitatea fermelor de a lăsa 4% din suprafața de teren deținută drept zonă neproductivă și dă fermierilor dreptul să opteze pentru modul în care vor acționa asupra suprafeței respective, între:

• Înființarea unei culturi intermediare/secundare, după recoltarea culturii principale;

• Înființarea unei culturi fixatoare de azot;

• Asigurarea unei zone neproductive.

De asemenea, fermierul poate să opteze fie pentru oricare, fie pentru toate cele trei condiții simultan pe suprafața de 4%.

Culturile intermediare și culturile fixatoare de azot se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor.

„Îmi mențin poziția că cea mai bună soluție era cea a derogării totale, așa cum am susținut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europene oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noștri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive. În același timp, faptul că propunerea inițială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să țină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăți în ultimii ani”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că decizia CE vine după ce propunerea inițială privind asigurarea unui procent de 7% din terenul arabil pentru cultivarea plantelor fixatoare de azot nu a reușit să primească susținerea statelor membre. „România este unul dintre statele care a respins această propunere ce nu ar fi rezolvat decât o parte din dificultățile cu care se confruntă fermierii”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere că România se confruntă cu focare emergente de pestă porcină africană (PPA), Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Şișesti” (ASAS), prin Secţia de Medicină Veterinară, a inițiat o dezbatere on-line împreună cu reprezentanţi ai ANSVSA, IDSA, ICPBMV, IISPV, DSVSA judeţene, precum și ai organizaţiilor profesionale din domeniul creșterii porcilor, ca urmare a situaţiei epidemiologice unice privind creșterea suinelor din țara noastră.

Situaţia României este unică în Uniunea Europeană. În timp ce toate celelalte state membre UE raportează doar cazuri de infecţie la porcii mistreți, în România, focarele sunt distribuite în toate sectoarele de creștere.

Faţă de această situaţie, ASAS, prin Secţia de Medicină Veterinară, a considerat necesară consultarea tuturor celor implicați în domeniul creșterii suinelor, pentru a identifica acţiuni imperative în situaţia epidemiologică de facto.

Astfel, în urma discuţiilor, concluziile transmise de ASAS sunt următoarele:

• Epidemia de PPA în România nu poate fi controlată exclusiv prin măsuri de biosecuritate, dată fiind structura polimorfă a sectorului de creștere a porcului;

• Finanţarea cercetării medical-veterinare pe acest subiect este o problemă de securitate alimentară, socială și naţională;

• Utilizarea unui vaccin ca instrument pentru controlul acestei situaţii epidemiologice particulare este o necesitate majoră, dar în UE nu este produs și autorizat niciun vaccin pentru pesta porcină africană;

• În cadrul programului de cercetare ADER (2023-2026) există proiectul nr. 10.1.1 inițiat de ASAS și coordonat de IDSA în parteneriat cu toţi furnizorii de cercetare veterinară din ţară, care își propune o abordare de ansamblu a epidemiei de PPA, inclusiv realizarea unui vaccin;

• Trebuie precizat însă, că instituţiile publice cu atribuţii în medicina veterinară - IDSA, ICPMB, IISPV - deţin infrastructură care permite realizarea cercetărilor/testărilor numai la nivel de laborator;

• În România nu există facilităţi (biobaze cu nivel de biosecuritate 3) pentru testarea clinică a produselor imunologice veterinare/vaccinurilor veterinare, fie că sunt din import sau produse în țară, în vederea omologării acestora conform cerinţelor ştiințifice și legale în domeniu, cerințe care impun inclusiv realizarea unor infecţii de control cu tulpini virale patogene în cazul PPA. Realizarea unei astfel de facilităţi reprezintă o urgenţă majoră;

• România este printre puţinele țări europene care nu are un institut public de cercetare pentru domeniul medical veterinar;

• Faţă de această realitate epidemiologică și instituțională, se consideră că rezolvarea subiectului necesită includerea acestuia pe ordinea de zi a unei întruniri de urgenţă a CSAT.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tendința actuală în domeniul agriculturii este de a înlocui produsele ce conțin substanțe chimice cu produse cât mai puțin poluante pentru sol, plante și animale, precum și de a asigura necesarul de produse ecologice cerute de piață.

Compania Romvac produce de câțiva ani Rom-Agrobiofertil NP, un îngrășământ pe bază de culturi bacteriene și care este certificat ecologic de Ecocert. Acesta conține bacterii fixatoare de azot și fosfor ce facilitează descompunerea detritusului și a resturilor vegetale, fixează azotul atmosferic şi transformă fosfaţii insolubili din sol în forme solubile ușor asimilabile.

Alternativă ecologică pentru îmbogăţirea nutritivă a solului, de la Romvac

Solul este factorul care influențează creșterea și dezvoltarea plantelor. Dacă solul este sărac în nutrienți, recolta va fi una de proastă calitate. În schimb, dacă solul este îmbogățit cu biofertilizatori, acesta va deveni mai bogat și, astfel, producția de plante va fi mai mare.  

În culturi, plantele au nevoie de substanţe necesare creşterii, cea mai importantă dintre acestea fiind azotul, utilizat în producţia de clorofilă, aminoacizi, proteine etc. Acesta poate fi absorbit din aer, sol şi fertilizatori chimici care sunt forme greu asimilabile. Bacteriile biofertilizatoare din sol asigură compuşi potriviţi dezvoltării plantelor, fără riscul poluării mediului înconjurător, adică al solului şi apei. Plantele folosesc materia organică din sol ca material energetic și pentru construirea corpului lor.

Rom-Agrobiofertil NP este o alternativă ecologică pentru îmbogăţirea nutritivă a solului, în vederea asigurării unui spor de producţie plantelor cultivate.

Acesta este un îngrășământ biologic ce conţine trei culturi bacteriene: Azospirillum lipoferum, Azotobacter croococcum și Bacillus megaterium. Pe lângă rolul lor de fixare a nutrienților, cele trei bacterii sunt selectate din microbiota normală a solului și nu au efect patogen asupra plantelor și viețuitoarelor.

Rom-Agrobiofertil NP, beneficii și avantaje

Rom-Agrobiofertil NP, îngrășământul pe bază de culturi bacteriene, certificat ecologic, prezintă mai multe beneficii, cum ar fi:

• Reduce poluarea mediului și a solului;

• Susține creșterea producției agricole (s-au obținut creșteri de 25 - 35% la toate speciile de plante, față de culturile netratate);

• Îmbunătățește textura solului și a proceselor din interiorul său;

• Accelerează procesele microbiene din structura solului;

• Solubilizează fosforul și fixează azotul atmosferic.

Avantajele utilizării biofertilizatorului Rom-Agrobiofertil NP sunt:

• Costuri mai mici față de costurile fertilizării chimice;

• Administrarea se realizează prin pulverizare pe sol, cu utilajele uzuale din dotarea fermelor agricole - agregate de erbicidat, aspersoare etc.;

• Este aplicabil la toate culturile.

Eficiență prin administrare corectă

Pentru obținerea unor sporuri de producție se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură. Prima administrare, atât la culturile de toamnă - cereale, rapiță etc. -, cât și la cele de primăvară - porumb, sfeclă, cartof, legume etc. -, se va efectua înainte de însămânțare, pe patul germinativ.

Pentru o mai bună difuzare a bacteriilor în sol, se recomandă încorporarea în sol prin arare, discuire sau administrare înaintea ploilor. Această primă administrare înainte de însămânțare favorizează o mai bună răsărire și obținerea unor plante mai viguroase și mai rezistente.

A doua administrare se va efectua în culturile mari după răsărire.

La plantațiile de legume, prima administrare se va efectua înaintea plantării, iar a doua, după prinderea răsadurilor.

Articol scris de: dr. VIORICA CHIURCIU, DVM, PHD, director general Romvac Company S.A.