Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită acordarea unor autorizații temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor folosite la însămânțarea culturilor de toamnă din acest an.

În anul 2023, din cauza condițiilor agrometeorologice de secetă pedologică severă și arșiță prelungită, s-a constatat o proliferare extremă a dăunătorilor (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Zabrus tenebrioides, Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla, Phorbia securis și Aphididae), care, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare, amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor.

În prezent, fermierii nu au la dispoziție o substanță de contact/sistemică omologată, eficientă în combaterea unei serii de dăunători din ce în ce mai lacomi. Odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare pentru fermieri, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne soluția cu adevărat eficientă în diminuarea intensității atacurilor dăunătorilor de sol, așa cum o arată cercetările agricole desfășurate la INCDA Fundulea și ICDPP București.

Prin urmare, în condițiile unui an agricol 2022-2023 extrem de dificil pentru agricultorii din țara noastră, aceștia solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) acordarea de autorizații temporare de urgență pentru produsele insecticide pe bază de neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în această toamnă, precum și inițierea derogărilor ce se impun pentru culturile ce vor fi înființate anul viitor în primăvară.

Dăunătorii care fac ravagii la cerealele păioase, în special la grâu sunt: Zabrus tenebrioides, Agriotes spp. sau complexul de muște la cereale (Oscinella frit, Phorbia securis). „Anul trecut, atacul de muște a fost unul foarte mare din cauza toamnei cu temperaturi anormal de mari. Chiar dacă neonicotinoidele nu combat direct muștele cerealelor, s-a constatat că acolo unde sămânța a fost tratată, atacul acestui dăunător a fost mult mai mic. Autoritățile române și europene trebuie să înțeleagă că sunt necesare și se pot lua măsuri punctuale/specifice raportate la cost/eficacitate pentru fiecare țară în parte, activând mecanismul de criză și acordând derogări. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau, dacă există, sunt mult sub pragul economic de dăunare. Pentru ca fermierii să-și poată continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate și distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație reală și să ajute fermierii oferindu-le posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor. Menționăm că sunt dăunători în sol, cum este cazul viermilor sârmă, care atacă boabele în curs de germinare rozând embrionul, deci fără posibilitatea de a interveni în vegetație cu tratament pentru combatere. Mai mult, acolo unde se poate aplica tratament pe vegetație acesta este costisitor întrucat trebuie aplicat de mai multe ori pentru că insecticidele sunt în mare parte de contact, nu sunt sistemice. Studiul EFSA legat de efectele asupra albinelor în cazul studiilor de câmp precizează la concluzii că: >. Referitor la folosirea produselor insecticide granulate, deși nu este cazul în tratamentul la sămânță, în același raport din 2013 al EFSA se precizează: >”, se arată în documentul trimis MADR de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În România, există rezultatele parțiale ale unui studiu finalizat în anul 2021 sub egida Academiei de Științe de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești și coordonat dr. Emil Georgescu. Acest studiu și concluziile sale obținute în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5 constituie o bază solidă pe care Ministerul Agriculturii o are la dispoziție pentru a permite o utilizare cu caracter excepțional al insecticidelor care permit o combatere eficientă dovedită a dăunătorilor cu risc economic ridicat. „Insistăm ca statul român prin Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă toate demersurile necesare pentru ca țara noastră să poată apela în continuare la tratamentul semințelor cu neonicotinoide (în baza art. 53 din Reg. (CE) 1107/2009), până la momentul în care industria va pune pe piață noi molecule care să asigure o protecție cel puțin la fel de eficientă față de dăunătorii de sol specifici zonei bazinului Mării Negre. Unul dintre argumente este faptul că România este un producător important de cereale și plante oleaginoase. În condițiile pierderii dreptului fermierilor de a-și proteja eficient ogoarele, aceștia nu vor mai putea înființa culturile agricole de importanță majoră, ceea ce ar însemna un dezastru economic pentru sectorul agricol românesc și, implicit, pentru securitatea alimentară a partenerilor săi de export intra și extra-comunitari. În aceste condiții, este vital să apelăm la tratamentul cu neonicotinoide al semințelor acolo unde se depășește pragul economic de dăunare (PED), întrucât, singură, rotația culturilor nu poate ține sub control populațiile de dăunători, iar substanțele de protecția plantelor au un rol recunoscut științific în gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor. Nu trebuie să uităm nici un moment că interzicerea neonicotinoidelor (clothianidin, tiametoxam și imidacloprid), a avut la bază principiul precauției și este în măsură să declanșeze un semnal de alarmă pentru precedentul pe care îl creează, pentru că în orice moment o entitate ar putea să invoce principiul ,,precauției” și să solicite interzicerea folosirii unui pesticid, aliment, aditiv, medicament etc”, precizează Alianța.

Referitor la Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), publicată pe 19 ianuarie 2023, de a interzice statelor membre să mai dea derogări pentru tratarea semințelor cu produse neonicotinoide, principala motivare a fost faptul că tratamentul la sămânță nu justifică pericolul care poate compromite cultura întrucat tratamentul sâmânță este văzut ca un tratament preventiv. În condițiile pedoclimatice ale României, în zonele unde avem dăunători în sol, dovedit științific, prin programe de monitorizare, cu mult peste Pragul Economic de Dăunare, tratamentul la sâmânță este unul curativ, deci pericolul este justificat întrucât nu există alte produse omologate care să aibă eficiența și eficacitatea neonicotinoidelor. Nevoile fermierilor, susțin reprezentanții Alianței, sunt justificate și acest control chimic este un instrument legitim, care face parte din managementul integrat al bolilor și dăunătorilor.

„Este important ca și societatea civilă să înțeleagă că aceste produse au fost interzise pe >, că nu există nicio dovadă științifică conform căreia, la dozele omologate și cu respectarea tuturor indicațiilor producătorilor, ele ar fi toxice pentru mediu și om. Astăzi, realitatea pe care-o trăim cu războiul de la granița cu Ucraina și liberalizarea comerțului intacomunitar a făcut ca Uniunea Europeană să recunoască că produsele agricole importate din Ucraina respectă standardele de calitate ale pieței comune, cu alte cuvinte utilizarea pesticidelor care au fost interzise în UE, inclusiv neonicotinoidele, sunt produse sigure pentru populație și mediul înconjurător. Și atunci, de ce noi nu putem să folosim neonicotinoidele la tratamentul sămânță care să ne salveze culturile agricole? Este obligația noastră ca stat să justificăm din punct de vedere tehnic și științific că ne aflăm într-o zonă unde specificitățile de cultură sunt cu totul diferite de ale țărilor considerate motorul Europei. Aceste substanțe sunt singurele la acest moment care ne pot menține în cultură suprafețele de grâu, porumb, floarea-soarelui și loturile semincere la aceste culturi. În sprijinul acestei solicitări, facem apel la opinia științifică a cercetătorilor care efectuează studii de cel puțin 5-6 ani, atât cu substanțele pentru care s-au obținut derogări, precum și cu alternativele pe care industria încearcă să le ofere. Dr. Emil Georgescu de la INCDA Fundulea și dr. Carmen Mincea de la ICDPP au arătat prin rezultatele testelor necesitatea folosirii în continuare a neonicotinoidelor”, punctează Alianța în documentul transmis Ministerului Agriculturii.

Specialiștii români afirmă că, după cinci ani de cercetare, tratamentul la sămânță cu neonicotinoide s-a dovedit a fi singurul care a avut eficiență și eficacitate. „Alternativa este un piretroid de sinteză, categorie de substanțe care acționează doar prin contact, și nu trebuie să fii cercetător ca să înțelegi că dacă substanța nu ajunge în plantă, ea nu poate combate dăunătorul, deci avem nevoie de produse sistemice pentru că unele tratamente aplicate în vegetație au de multe ori toxicitate mult mai mare”, afirmă dr. Carmen Mincea.

Un alt argument susținut și de cercetătorii români în completarea concluziilor EFSA deja menționate, a fost lipsa reziduurilor din probele de sol și plantă analizate. „S-au luat probe de sol, timp de 5 ani: în floare, miere și produse ale stupului nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoid peste limita de cuantificare de 0,01mg sa/kg produs. Și nici în apa de gutație a porumbului, primăvara devreme”, susține prof dr. acad. Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, subliniază că: „Este foarte important ca România să vină cu toate elementele și argumentele de care dispune, studii foarte serioase care să demonstreze situația aparte din țară. Este rolul nostru să aducem în permanență toate datele pe care le avem la Comisia Europeană, să-i invităm să vadă, să știe că produsele alternative în România nu sunt nici eficiente, nici eficace, plus o evaluare de impact a ceea ce ar însemna pentru noi, ca țară, dar ca și contribuție la securitatea alimentară a Europei lipsa acestor tratamente la sămânță”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare îi solicită ministrului Florin Barbu să analizeze informațiile prezentate în adresa transmisă MADR, să solicite puncte de vedere avizate și din partea ASAS și a cercetătorilor care au participat la studiile de specialitate și să dispună adoptarea de urgență a tuturor măsurilor legale care se impun pentru ca agricultorii din România să aibă acces la molecule eficiente în protecția plantelor, disponibile pe piața internațională.

De asemenea, Alianța dorește ca MADR să inițieze un program național de monitorizare a impactului pe care utilizarea neonicotinoidelor o are la nivelul agriculturii, inclusiv organizarea unui serviciu de alertă privind situațiile excepționale ce pot apărea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de Management pentru Planul Strategic 2023-2027, a postat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru câteva intervenții finanțate prin Planul Strategic PAC 2023 – 2027. Perioada de consultare publică este de 15 zile calendaristice de la data postării pe site, respectiv 1 august 2023.

Astfel, Ghidurile solicitantului supuse dezbaterii publice sunt pentru următoarele intervenții:

• DR 20 – Investiții în sectorul zootehnic

• DR 25 – Modernizarea infrastructurii de irigații;

• DR 26 – Înființarea sistemelor de irigații;

• DR 28 – Crearea/modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural;

• DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;

• DR 37 – Transfer de cunoștințe.

Ghidurile pot fi consultate atât pe pagina oficială de internet a MADR, www.madr.ro, la secțiunea Dezvoltare Rurală - Planul Strategic PAC post 2020 - Implementare PS PAC 2023-2027, subsecțiunea Documente consultare PS PAC 2023-2027, cât și pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, www.afir.info.

Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresele de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că, pentru a pune în aplicare corect standardul GAEC 6 – „Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile” se face o completare la Ghidul fermierului privind condiţionalitatea - 2023, subcapitolul „A.3.2. GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile”.  

Astfel, după paragraful „Dacă în perioada 15 iunie - 30 septembrie cultura principală este în vegetaţie, nefiind încă recoltată, atunci aceasta asigură acoperirea solului. Miriştea rămasă după recoltare include şi resturile vegetale existente pe terenul arabil.”, se introduce următorul text:

„Pentru meţinerea umidităţii solului, îmbunătăţirea capilarităţii şi reducerea pierderilor de apă, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului fără răsturnarea brazdei (dezmiriştire), cu menţinerea resturilor vegetale la suprafaţa solului. Lucrarea superficială a solului care asigură ruperea capilarităţii şi dezvoltarea samulastrei la suprafaţa solului poate fi asigurată prin:

1. discuirea superficială a miriştii;

2. afânarea superficială a solului cu combinatorul echipat cu cuţite daltă.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania AgriCloud aduce și promovează în România, Bulgaria și Republica Moldova un nou concept benefic atât pentru natură, cât și pentru nevoile oamenilor: agrivoltaic. Astfel, AgriCloud lansează o nouă linie de business, respectiv servicii de consultanță pentru panouri solare peste culturile agricole existente.

Ideea de agrivoltaic îmbină atât utilizarea panourilor solare în agricultură pentru a produce energie, cât și posibilitatea de a produce hrană, pe același teren. Acest concept implică montarea panourilor solare la o înălțime mai mare decât cultura existentă pe sol, lăsând solul de sub panouri disponibil pentru producția agricolă.

Dacă este implementată corect, soluția agrivoltaic aduce beneficii, precum:

• Panourile solare reduc evaporarea umidității din sol. Utilizând acest sistem se reduc pierderile de umiditate din sol cu până la 40%;

• Apa utilizată pentru curățarea panourilor solare poate fi apoi reciclată pentru irigarea culturilor;

• Vegetația de sub panouri are un stres termic redus și crește eficiența energetică a panourilor;

• Animalele și culturile de sub panouri necesită, de asemenea, mai puțină apă. Un studiu a constatat că, pe măsură ce temperaturile au crescut la sfârșitul primăverii, mieii care se plimbau sub panouri solare necesitau cu aproape un litru mai puțină apă pe zi decât mieii care pășunau pe câmpuri deschise;

• O analiză a practicilor agrivoltaice a constatat că productivitatea terenurilor a crescut cu 70%.

„Toate aceste beneficii apar, însă, doar dacă aceste sisteme sunt realizate la parametrii optimi atât pentru dispunerea panourilor solare astfel încât să poată capta și produce cât mai multă energie, cât și pentru plante care trebuie să beneficieze de anumiți parametri pentru creștere. Nu poți merge pur și simplu pe un teren și să montezi panouri în modul obișnuit, ci trebuie făcute niște analize. În acest sens, AgriCloud derulează deja, împreună cu USAMV București, un proiect de cercetare, iar împreună cu un grup de fermieri din sud-estul României și un număr de podgorii din zona Valea Călugărească pregătește un proiect de 650 MWh, utilizând sistemul agrivoltaic”, precizează Marcel Ionescu, CEO AgriCloud.

Această nouă practică ecologică și eficientă, spune Marcel Ionescu, este deja recunoscută și sprijinită de către Guvernul României care a lansat o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Costurile deductibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt de până la un milion de euro pentru primul MWh instalat, iar apoi de până la 500.000 de euro pentru ce de-al doilea MWh instalat.

AgriCloud susține folosirea noilor tehnologii în zona de agricultură și oferă tuturor celor interesați informații despre cum pot eficientiza terenurile agricole și cum pot beneficia de această linie de finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va utiliza exclusiv semnătura electronică în relația instituțională cu solicitanții și, ulterior, cu beneficiarii de fonduri europene acordate pentru agricultură și dezvoltare rurală. Această decizie se va aplica tuturor comunicărilor oficiale pe parcursul derulării Planului Strategic pentru Politica Agricole Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), care va demara în acest an.

Pentru a simplifica fluxurile de lucru din cadrul tuturor etapelor procedurale derulate prin intermediul sistemului informatic, pe întreaga durata de implementare a proiectului de investiție finanțat prin PS PAC 2027, AFIR a dezvoltat o serie de funcționalități care să permită folosirea semnăturii electronice, fără posibilitatea de semnare și încărcare a documentelor prin utilizarea semnăturii olografe.

„La nivelul AFIR suntem mereu preocupați de simplificarea întregului flux procedural și de a face cât mai accesibilă obținerea finanțărilor, precum și implementarea proiectelor de investiții. Noi am creat cadrul administrativ care a permis beneficiarilor fondurilor europene gestionate de AFIR să utilizeze semnătura electronică încă din anul 2018, fiind printre primele instituții publice care a implementat o astfel de măsură. La momentul respectiv a funcționat în paralel cu cea olografă, însă acum suntem pregătiți din punct de vedere al sistemului informatic să o folosim exclusiv pe cea electronică, începând cu primele depunerii ale cererilor de finanțare prin intermediul PS PAC 2027”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.

Din punct de vedere legal, semnătura electronică calificată este echivalentă cu semnătura olografă. Totodată, este mai sigură, mai rapidă, mai eficientă și aduce reduceri de costuri. Astfel, prin utilizarea semnăturii electronice calificate se certifică identitatea semnatarului și nu mai este necesară deplasarea la sediul Agenției pentru depunerea cererii de finanțare, pentru semnarea contractului de finanțare sau, ulterior, pentru depunerea dosarului de plată.

AFIR precizează că pentru documentele și fluxurile de lucru aferente proiectelor contractate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, se acceptă și semnătură electronică și cea olografă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, anunță lansarea în premieră a unui nou produs marcă proprie T-Line. Este vorba de AdBlue^®, produs care va deservi la cele mai înalte standarde de calitate și eficiență toate categoriile de mașini agricole, pentru construcții, autocamioane și autoturisme, indiferent de marcă sau aplicație.

De asemenea, noul produs adăugat în portofoliul T-Line va deservi cu prioritate utilajele mixte ale tuturor fermierilor și constructorilor care doresc să-și păstreze calitatea tehnică a mașinilor pe care le exploatează.

Odată cu această lansare, acest produs nou intră în promoție, având prețul de 3,59 lei/litru.

Noul produs T-Line - AdBlue^® este produs în Uniunea Europeană, este certificat de către VDA (n.r. Asociația Germană a Industriei Auto), este ambalat în bidoane de plastic de 20 de litri și va fi distribuit în țară de Titan Machinery România prin cele 14 reprezentanțe din teritoriu și prin echipele de vânzări ale departamentului Piese de Schimb.

AdBlue^® este o soluție apoasă, pe bază de uree (32,5%) și apă dionizată (67,5%), pentru motoarele diesel cu sistem SCR (reducere catalitică selectivă), pentru reducerea noxelor. Este un lichid incolor, limpede și cu miros ușor înțepător de amoniu. Totodată, AdBlue^® reduce consumul de combustibil cu până la 5%.

Recomandări de utilizare

Cu acest produs nu se alimentează rezervorul de combustibil, ci doar rezervorul special pentru AdBlue^®. Dacă este necesară consultarea medicului țineți la îndemână recipientul sau eticheta produsului. Nu reumpleți recipientul și nu îl folosiți pentru alte lichide. Păstrați produsul doar în ambalajul original. Păstrați ambalajul curat și bine închis, ferit de razele solare.

Produsul nu este clasificat drept periculos în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor. După utilizare se recomandă colectarea selectivă a deșeurilor, cod deșeu produs 06.10.99, cod deșeu ambalaj 15.01.02.

Pentru mai multe informații legate de disponibilitate, prețuri, specificații tehnice sau altele, contactați reprezentanții zonali Titan Machinery România pentru PIESE DE SCHIMB, accesând link-ul https://www.titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru cel mai apropiat de dumneavoastră.

Material furnizat de Titan Machinery România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 19 iulie 2023, la Varșovia, a avut loc întâlnirea miniștrilor Agriculturii din Polonia, Bulgaria (online), Ungaria, România și Slovacia. Tema principală a reuniunii a vizat situația de pe piețele agricole ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și măsurile posibile pentru a asigura reguli corecte pentru fermierii din statele membre UE și țările candidate. Participanții au căutat o abordare comună pentru problemele cu care se confruntă fermierii din cadrul celor cinci țări, care va fi prezentată și susținută în următorul Consiliu AgriFish.

La finalul reuniunii de la Varșovia, oficialii au semnat o declarație comună a miniștrilor Agriculturii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia privind necesitatea prelungirii măsurilor preventive ale UE asupra importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui originare din Ucraina. De asemenea, prin această declarație, miniștrii au propus ca lista produselor care fac obiectul măsurilor preventive să rămână deschisă pentru a permite ca utilizarea acestora să răspundă eficient la probleme similare din alte sectoare decât cerealele și semințele oleaginoase.

„Măsurile preventive, care sunt în vigoare din luna mai a acestui an, au făcut posibilă reducerea presiunii asupra piețelor locale din țările noastre, permițând, în același timp, tranzitul mărfurilor ucrainene către piețele sale tradiționale din țările non-UE. În același timp, în cadrul așa-numitei Platforme Comune de Coordonare, se lucrează pentru îmbunătățirea tranzitului prin țările noastre și pentru căutarea de noi canale de transport prin UE. Această activitate se îndreaptă în direcția corectă, cu toate acestea, încă nu a ajuns la o stare care să permită exportul fără probleme a unor cantități suplimentare de mărfuri ucrainene care cu siguranță vor intra pe piețele țărilor noastre ca urmare a retragerii măsurilor preventive pe 15 septembrie 2023. În cazul nereînnoirii Inițiativei privind cerealele Mării Negre, termenul actual va cauza cu siguranță perturbări suplimentare ale pieței în țările noastre. Amploarea cantităților excedentare de cereale și alte produse agricole de pe piețele țărilor noastre va fi cunoscută abia după recoltare, care nu va fi finalizată până pe 15 septembrie. Cu toate acestea, pe baza primelor estimări, putem anticipa volumul crescut al recoltei din acest an în unele state membre. În cazul în care măsura preventivă nu este extinsă, aceasta va avea un impact profund în statele membre din prima linie asupra prețurilor și capacității de depozitare, care este esențială pentru recoltarea cerealelor. Prin urmare, considerăm că măsurile preventive ar trebui prelungite cel puțin până la sfârșitul anului”, se arată în declarația comună a miniștrilor Agriculturii din cele cinci țări afectate de importurile de produse din Ucraina.

Ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat: „Suntem hotărâți să-i sprijinim pe fermierii noștri să își valorifice corect producția și rezultatele muncii lor pentru a ne asigura tuturor securitatea alimentară. Fermierii români au fost puternic afectați de războiul din Ucraina, la fel cum au fost afectați și fermierii din statele din apropierea conflictului. Vom merge în fața Comisiei Europene cu o poziție comună privind prelungirea măsurilor preventive pentru o listă mai largă de produse provenite din Ucraina, cel puțin până la finalul acestui an. Cetățenii europeni în momentul de față se confruntă deja cu efectele inflației și este datoria noastră de decidenți politici să luăm toate măsurile pentru a evita presiunea suplimentară pe cei care produc alimente deja la costuri greu de suportat. Am încredere că împreună vom putea să susținem punctul de vedere în fața colegilor din celelalte state și în fața Comisiei Europene, iar decizia va fi cea corectă pentru viitorul agriculturii europene și pentru securitatea alimentară a întregii Uniuni”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alexandrion Group dezvăluie noua identitate vizuală a gamei Alexandrion, care susţine strategia de poziţionare a brandului într-o categorie superioară. Noua identitate vizuală a brandului Alexandrion este concentrată în jurul sloganului «Excepţional în fiecare zi», care reflectă valorile şi viziunea brandului.

Alexandrion Group, important producător şi distribuitor de băuturi spirtoase şi vinuri din România, dezvăluie noua identitate vizuală a gamei Alexandrion. Lansat pentru prima dată pe piaţa din România în urmă cu aproape 30 de ani, Alexandrion este unul dintre brandurile originale din portofoliul Alexandrion Group, care a devenit, în timp, liderul incontestabil al pieţei locale de brandy din care face parte. În primul trimestru din 2023, potrivit A.C. Nielsen, Alexandrion deținea o cotă de piață de 61% în volum și 57% în valoare pe piața de brandy (cu un conținut de alcool de peste 37,5%).

Noua identitate vizuală a fost creată având în vedere mai multe obiective: actualizarea imaginii mărcii în concordanță cu tendințele actuale de branding; consolidarea legăturii emoționale dintre marcă și consumator; captarea atenției și interesului unui public nou, care ar avea, astfel, ocazia să descopere un produs cu atribute remarcabile. Acest proces de rebranding celebrează, totodată, performanţele şi longevitatea brandului şi reflectă evoluţia sa ascendentă, în timp, poziţionându-l într-o categorie superioară prin design, ambalaj şi mesaje.

„Alexandrion a construit categoria brandy-ului românesc așa cum este astăzi; dar rămâne o oportunitate semnificativă de a extinde atractivitatea brandului și de a recruta o nouă generație de consumatori atât în România, cât și la nivel global. Modernizarea ambalajelor Alexandrion și reimaginarea comunicării brandului sunt primii pași în călătoria noastră pentru a continua să fim liderii categoriei în România și pentru a extinde rapid amprenta brandului la nivel global", a comentat Rob Curteis, Global Chief Marketing Officer Alexandrion Group.

Toate elementele vizuale au fost armonizate pentru a compune o imagine unitară.

Noul logo este o expresie a ceea ce reprezintă compania și a valorii pe care o aduce clienților, angajaților și partenerilor. Simbolul, reprezentat de capul lui Alexandru cel Mare, este acum orientat spre dreapta, privind spre viitor, o ilustrare a deschiderii brandului către oportunităţile care apar şi către evoluţie.

Noul slogan «Excepţional în fiecare zi» îi încurajează pe toţi cei care interacţionează cu brandul să se oprească pentru câteva minute din ritmul accelerat al vieţii şi să realizeze că viaţa nu este alcătuită doar din câteva momente speciale, ci că fiecare moment poate deveni special, dacă este apreciat la adevărata lui valoare. Cu toţii avem capacitatea de a transforma lucrurile şi momentele care par mici, lipsite de importanţă şi strălucire, în experienţe care să ne aducă bucurie. Cu toţii putem transforma normalul în excepţional. Diferenţa este dată de perspectiva din care privim lucrurile şi de eforturile pe care suntem dispuşi să le facem, pentru a ne depăşi limitele.

Noul ambalaj evidenţiază un aspect premium al sticlelor și etichetelor, caracterizate de un nou design clasic, dar contemporan. Brandingul a fost armonizat la nivelul întregii game, iar lansări de noi expresii sunt planificate pentru sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024. Semnătura Alexandrion gravată pe sticlă asigură consistența noii identități și, pentru prima dată, semnătura Maestrului Distilator Jean-François Joumier completează etichetele, semnificând angajamentul său față de calitate, în fiecare sticlă.

Campania de comunicare integrată a debutat pe 19 iulie 2023 şi include acţiuni care vor acoperi cele mai importante canale de comunicare ATL şi BTL.

Spotul TV, difuzat pe principalele canale de televiziune din România, este inspirat de moștenirea și originile brandului Alexandrion, care a fost creat şi produs în primii ani din parcursul său, în insula grecească Creta. Valorile care caracterizează brandul şi cu care consumatorii se identifică: perseverenţa, dedicarea, curajul, înţelepciunea, performanţa care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi să devenim artizanii unor experienţe excepţionale, sunt comunicate de unii dintre cei mai reprezentativi zei din mitologia greacă : Zeus (Zeul Cerului și al tunetului și, de asemenea, conducătorul tuturor zeilor), Poseidon (Zeul Mării), Hefaistos (Zeul Focului) şi Atena (Zeita Ȋnţelepciunii). Fiecare dintre ei ne arată, prin exemplul propriu, că putem atinge excepţionalul atâta vreme cât ne concentrăm pe lucrurile care contează cu adevărat şi nu renunţăm până nu ne atingem obiectivele, indiferent cu cât de multe provocări ne confruntăm.

Spotul TV poate fi vizionat aici.

Gama Alexandrion

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Consorțiul integrat pentru învățământ dual (CIID), finanțat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca lider de proiect, a primit finanțarea de 21,12 milioane de euro. 

Consorțiul a fost constituit în baza unui acord de parteneriat la nivel regional, cu o durată de minimum 15 ani, având ca obiectiv principal formarea profesională a elevilor și a studenţilor, pentru facilitarea inserţiei pe piața muncii a absolvenţilor învăţământului preuniversitar şi universitar.

CIID include 23 de parteneri, între care se află și alte trei universități din Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică și Universitatea de Medicină și Farmacie. Acestora li se alătură Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Primăria Florești, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior”, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Colegiul Tehnic „Raluca Ripan”, Colegiul Economic „Iulian Pop”, NTT Data România S.A., Tehnofavorit S.A., Bonas Import Export S.A., Robert Bosch SRL, Terapia S.A., Moldovan Carmangerie SRL, Emerson SRL, Selgros Cash&Carry SRL, Electrogrup Infrastructure S.A.

„Scopul programului-pilot constă în dezvoltarea unei educaţii duale centrate pe nevoile elevilor şi studenţilor în strânsă legătură cu nevoile pieţei muncii. Vor fi asigurate, în corelaţie cu piaţa muncii, diversificarea calificărilor, precum şi creşterea numărului de absolvenţi prin oferirea unui parcurs educaţional complet pentru elevii înscrişi în învăţământul dual de nivel liceal, astfel încât aceştia să poată urma programele de învăţământ universitar. Pregătirea profesională trebuie să devină eficientă şi relevantă pentru nevoile pieţei muncii, iar infrastructura socială să crească atractivitatea învăţământului profesional, prin spaţiile de cazare și de masă, laboratoare, săli de sport și multimedia, activităţile recreative. Infrastructura acestui campus va îngloba și o importantă componentă de digitalizare”, precizează rectorul USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi.

Finanțarea este destinată în principal construcției și operaționalizării campusului integrat pentru învământul dual, pe un teren aflat în proprietatea USAMV Cluj - Napoca, situat în comuna Florești, zona Răzoare (Șapca Verde), pe o suprafață de 30.000 m². Valoarea eligibilă a proiectului este de circa 21.120.000 euro. 

„Cele 88 de puncte obținute ne dau încrederea că munca depusă și-a atins scopul, acela de a da naștere unui produs veritabil, care să promoveze și să dezvolte învățământul dual în domenii cheie pentru Regiunea de Nord-Vest. Prin parteneriatul solid pe care l-am construit vom putea influența în mod pozitiv climatul educațional, atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul terțiar universitar”, a declarat managerul de proiect, prof. dr. Adrian Oros, prorector Relația cu mediul socio-economic USAMV Cluj-Napoca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că începând cu anul de cerere 2023 se pun în aplicare normele privind condiţionalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală.

Fermierii și alți beneficiari care primesc subvenții prin intervențiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole, pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, având ca cerință obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc), inclusiv iarba/vegetația rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare.

Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

APIA, GNM și IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile, precum și transmiterea lor către structurile județene ale APIA, GNM și IGSU, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul APIA la care a depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!