Pentru protejarea producătorilor locali și a producției interne de legume și fructe, Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită autorităților să aplice legislația europeană privind importurile de legume și fructe din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.

„Mecanismul de preț de intrare se bazează pe praguri minime de preț la import, sub care se aplică taxe specifice suplimentare (DSA) care sunt mai mari cu cât este mai mare valoarea de import. Spre exemplu, Franța aplică un tarif cuprins între 50,5 euro până la 65-70 euro/100 kg la legumele importate din țări non-UE. Pentru a asigura siguranța și securitatea alimentară a populației țării noastre și pentru a proteja producătorii autohtoni autoritățile trebuie să efectueze controale și analize ale mărfurilor provenite din țări non-UE (Turcia, Cipru, Maroc etc) și pot impune taxe, accize etc, mai mari pentru legumele din importurile non-UE și chiar restricții, până la interzicerea acestora, bazându-se pe simplul fapt că legislația produselor de protecția plantelor din țările non-UE este mult mai permisivă, iar multe dintre substanțele folosite în procesul de producție sunt total interzise în Uniunea Europeană, iar rezidurile de insecticide, pesticide, îngrășăminte chimice sunt mult mai mari și pot afecta sănătatea populației, dar și o concurență neloială producătorilor români”, explică Ion Păunel, membru fondator al Uniunii Salvăm Țăranul Român și președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Referitor la Programul „Tomata”, Ion Păunel precizează că sunt 22.000 de beneficiari înscriși în program în anul 2023, din care peste 9.000 sunt tineri fermieri. Cei 22.000 de beneficiari ai subvenției exploatează o suprafață de 2.200 ha spații protejate.

Potrivit Institutului de Economie Agrară, consumul de tomate în România este de 43,5 kg/ cap locuitor.

„Deci, la o populație a României de aproximativ 20 milioane locuitori rezultă un consum de 870.000 tone de roșii anual. Cele 2.200 ha cultivate cu tomate în spații protejate obțin o producție medie de 60 tone/ha și aduc spre consum doar 132.000 tone, iar producția totală de tomate anuală a țării noastre este de 750.000 de tone, incluzând aici și suprafețele extra-program, precum și tomatele cultivate în câmp, deci rezulță o cantitate de 120.000 de tone deficit de consum din care 60.000 tone sunt importate din Turcia, iar restul din țări precum: Italia, Spania, Grecia, Polonia etc. Într-adevăr, balanța inporturilor este mai mare decât cea a exporturilor, dar trebuie amintit faptul că în perioada decembrie – mai, din cauza condițiilor climatice din țara noastră, tomatele nu pot fi produse, iar necesarul de consum este asigurat de importuri. Programul Tomata este un program de finanțare prin care Guvernul României stimulează financiar sectorul legumicol din țara noastră, sector care a fost și este greu încercat, de la efectele pandemiei Covid - 19 până la criza provocată de razboiul din Ucraina, liberalizarea prețurilor la energie și combustibil care au condus la o creștere accelerată cu majorări chiar și de 500% a inputurilor folosite în procesul de producție (energie electrică, termică, combustibili, îngrăsăminte chimice, materii prime și materiale necesare pentru construția și modernizarea de spații protejate). Beneficiile Programului Tomata se regăsesc în creșterea suprafețelor de spații protejate cultivate cu tomate, modernizarea spațiilor de producție și construcția de noi sere și solarii, dezvoltarea economiilor afacerilor locale prin contribuția netă la economia țării noastre, atragerea unui număr cât mai mare de tineri, dezvoltându-se astfel antreprenoriatul rural, întărirea și dezvoltarea gospodăriei țărănești, care ar trebui să fie stâlpul unei economii sănătoase”, punctează Ion Păunel.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am puțină experiență în mediul asociativ, trei ani, deci mai am multe greșeli de făcut din care să învăț.

Despre ceea ce înseamnă leadership și lider cred că am ceva experiență în câmpul muncii (25 de ani) și de viață (48 de ani), încât să pot spune că în mediul asociativ eu nu prea am simțit, ca să nu spun că lipsește, capacitatea de a influența comportamentul fermierilor, în sensul de a-i determina să acționeze, să-și apere drepturile, să ceară un cadru legislativ și financiar care să le permită să se dezvolte sănătos, că asta înseamnă în esență leadershipul. Oamenii acționează atunci când simt o motivație. De aceea, menținerea motivației oamenilor că lucrurile se pot schimba sau că obiectivele setate pot fi atinse într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă, într-o proporție mai mică sau mai mare față de ținta propusă, este cheia care ține o organizație vie și implicit un mediu asociativ performant.

Alegerile pentru funcția de președinte la APA Brăila, pe care le-am pierdut în 2 martie 2023, mi-au adus multă înțelegere despre cum funcționează mediul asociativ agricol și despre cum reușesc unii fermieri să rămână de-i uită și Dumnezeu pe funcție sau, atunci când se retrag, din diverse motive, își lasă un discipol după chipul și asemănarea maestrului.

Generic, celor care se află la conducerea organizațiilor de fermieri li se spune lideri și atunci toți se cred lideri. În realitate, sunt extrem de puțini cei care se apropie de ceea ce înseamnă lider, în opinia mea. Dacă ești un bun fermier care ai demonstrat că ai avut capacitatea să-ți construiești o fermă singur sau ajutat de părinți, de statul paralel sau perpendicular, că nu mai contează cum i se spune, conjuncturi de tot felul, nu înseamnă că ai și capacități de lider.

Există o mare diferență între a fi un bun manager/administrator de fermă și a fi un bun lider de organizație profesională de fermieri. Manager înseamnă să-ți stabilești obiectivele, apoi să planifici, să organizezi și să orientezi munca ta și/sau a angajaților tăi, dacă ferma are angajați, și să gestionezi resursele pe care le ai pentru atingerea obiectivelor fermei, care de regulă sunt de natură economică, că doar așa poți menține o fermă viabilă economic. În schimb, lider înseamnă cu totul altceva. Înseamnă să ghidezi oameni care te urmează de bună voie, să-ți transpună în realitate viziunea pe care-o dai organizației și agenda pe care o stabilești împreună cu ei. Sigur, sunt și fermieri care au capacități și de administrator, și de lider, dar nu prea sunt dispuși să se angajeze să dărâme zidul ridicat în jurul organizației unde vor să intre, pentru a nu se alege cu eticheta de om distructiv.

Liderii construiesc încrederea la nivelul organizației că obiectivele sunt realizabile, ceea ce va conduce la mobilizarea echipei pentru a implementa cu succes orice foaie de parcurs. Cu această abordare, liderii îi provoacă pe membrii echipei să fie cât pot de buni, îi stimulează să renunțe la prejudecățile care le limitează performanțele și dau un exemplu personal în a performa, și îi inspiră și pe ceilalți în a face acest lucru. Păi, pe liderii noștri când îi auzi cum vorbesc în spațiul public, că în privat e și mai rău, cât de pesimiști sunt, cât bat câmpii că alții (indivizi, popoare, neamuri) ne vor răul și noi suntem prizonierii acestora, chiar că n-ai de ce să te îndrepți către mediul asociativ, că e pierdere de vreme, nu se schimbă nimic. Mai bine te plângi în oglindă, iar de banii pentru cotizație faci o faptă bună, dai ceva de pomană. Ești mai câștigat decât să-l asculți pe cel despre care tu credeai că e mai bun decât tine și l-ai ales să te reprezinte, plătindu-i și o cotizație pentru reprezentare.

Liderii își cunosc bine oamenii, începând cu abilitățile acestora și până la modul în care le place să lucreze și să relaționeze. Pentru asta trebuie să dedici timp, ca lider, să te întâlnești formal sau informal, să discuți, să-i asculți, să vezi cum gândesc, ce așteptări au de la tine, tu să le spui ce așteptări ai de la ei, altfel nu vei avea niciodată o echipă închegată și te vei plânge mereu că oamenii nu sunt interesați de organizațiile profesionale. În felul acesta, liderii își creează adepți care cred în viziunea și forța lor de a schimba lucrurile în bine. Adepții îi cresc liderului vizibilitatea și credibilitatea la nivelul breslei fermierilor și vor atrage alți fermieri în organizație. Ce lider este cel care declară că organizația din care face parte este în disoluție? Chiar dacă ar fi așa, deși nu este, că fac parte din aceasta, nu declari public sau, dac-o faci, îți recunoști eșecul ca lider, măcar parțial, și lași locul liber, nu rămâi în scaun și speri că va mai veni cineva către organizație să-ți plătească o cotizație ca să cimentezi tu găurile/crăpăturile/fisurile care au condus la stadiul de disoluție.

Ar mai fi multe de spus despre liderii din agricultură care se cocoață în fruntea organizațiilor pentru statutul de lider, nu și pentru rolul de lider, întrucât în mintea lor cred ca e unul și același lucru. Totuși, să rămânem optimiști că lucrurile se pot schimba, depinde doar de noi, de fiecare dintre noi!

Editorial scris de: NINA GHEORGHIȚĂ, fermier, vicepreședinte LAPAR

De marți, 11 iulie 2023, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic. Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente.

Intervențiile din sectorul zootehnic pentru care crescătorii de animale pot solicita adeverințe:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine

• PD-25 Sprijin cuplat pentru venit pentru viermii de mătase

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2023, a Cererii unice de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru intervențiile din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar planificat pentru anul de cerere 2023 cu numărul de animale/cantitățile confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește că potrivit legislației pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de agenție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Syngenta România a lansat, pe 10 iulie 2023, platforma de comerț online destinată achiziției de produse și servicii ale companiei. Noul magazin online vine în întâmpinarea producătorilor agricoli mici, care vor avea posibilitatea să acceseze prin mediul online produse și servicii oferite de către Syngenta România.

În prima etapă, producătorii agricoli vor putea achiziționa produse pentru protecția plantelor, iar ulterior, platforma va oferi acces către achiziția semințelor și a serviciilor digitale. Noul magazin online Syngenta poate fi accesat pe magazin.syngenta.ro.

„Inovăm continuu pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienților noștri cu produse și servicii de ultimă generație. Am spus mereu că suntem și ne dorim în continuare să fim #aproapedefermieri, întotdeauna pregătiți cu expertiză tehnică de specialitate și soluții personalizate pentru toți fermierii din România. Căutăm soluții și căi pentru a oferi posibilitatea unui număr cât mai mare de fermieri să acceseze produsele și serviciile noastre, contribuind la creșterea popularității și notorietății produselor și brandului Syngenta”, a declarat Iulia Nicola, director marketing produse pentru protecția culturilor, regiunea Marea Neagră.

Odată cu achizițiile online, fermierii vor beneficia de consultanță tehnică de specialitate gratuită, acordată prin intermediul unui expert tehnic Syngenta, vor putea beneficia de campanii de reduceri și livrare gratuită în doar 72 de ore (pentru comenzi mai mari de 300 lei).

Syngenta susține utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor și face recomandări tuturor celor care achizționează și folosesc produse fitosanitare să utilizeze doar produse omologate în România și să urmărească toate recomandările de utilizare, specificate pe eticheta produselor.  

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Syngenta informează utilizatorii de produse de protecția plantelor că au apărut modificări în domeniul de utilizare a produsului Vertimec^® 1,8% EC.

Pentru conformarea la prevederile din Regulamentul (UE) 2023/515 de reînnoire a aprobării substanței active abamectin doar la culturi în spații protejate, compania Syngenta Agro a solicitat Comisiei Naționale de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor (CNOPPP) operarea următoarelor modificări în Certificatul de omologare al produsului Vertimec^® 1,8% EC:

• Eliminarea tuturor utilizărilor în câmp la tomate, prun, viță-de-vie, mur, zmeur, pepene, piersic, cais, nectarin, plante ornamentale, şi păstrarea doar a utilizărilor în spații protejate (sere şi solarii).

• Restricționarea aplicării doar la plante cultivate în spații protejate (sere și solarii) pentru: căpșun și plante ornamentale (flori tăiate).

Corteva Agriscience a inaugurat primul său laborator mixt de cercetare în domeniul protecției plantelor și al ameliorării plantelor din Europa, contribuind la stimularea inovației și furnizarea de soluții durabile pentru fermieri.

Cu o investiție de aproape șase milioane de euro, extinderea sediului de cercetare și dezvoltare din Eschbach (Germania), îi permite companiei Corteva Agriscience să facă studii de ultimă generație în domeniul protecției plantelor, contribuind astfel la dezvoltarea de soluții care să protejeze culturile de dăunători și boli.

Noul centru integrează trei direcții de cercetare și dezvoltare, axate pe:

• Ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres și mai rezistente la schimbările climatice;

• Biologie moleculară, având un laborator de genotipare care asigură testarea purității semințelor;

• Inovare și dezvoltare a produselor pentru protecția plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate.

Aducând într-un singur loc ameliorarea și protecția plantelor, devine posibilă facilitarea și dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitală a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetecția și utilizarea biologiei moleculare, pentru a înțelege cum răspund agenții patogeni ai plantelor la noi moduri de acțiune.

Situat în sud-vestul Germaniei, lângă frontiera dintre Franța și Elveția, noul centru de cercetare și dezvoltare asigură o bază solidă pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în rețeaua globală de laboratoare Corteva și vine în completarea altor laboratoare din SUA.

Centrul din Eschbach va stimula, de asemenea, economia locală, nu numai prin tranferul programelor europene de cercetare în acest centru, ci și prin angajarea a peste 30 de cercetători și personal auxiliar, inclusiv experți în gestionarea dăunătorilor, bolilor și a buruienilor.

În plus, centrul de cercetare este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero, în conformitate cu angajamentul de sustenabilitate al Corteva Agriscience.

Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: „Investiția în noul centru de cercetare și dezvoltare de la Eschbach reflectă angajamentul nostru de a oferi fermierilor soluții inovatoare care îmbunătățesc productivitatea și contribuie la un sistem alimentar global rezistent și durabil. În conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, rămânem neclintiți în fața angajamentului nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile, în beneficiul clienților, consumatorilor și comunităților pe care le servim”.

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Acest nou centru ne va permite să continuăm să inovăm și să sprijinim fermierii în tranziția lor către practici mai durabile. Corteva Agriscience se angajează să protejeze mediul înconjurător, în timp ce oferă fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-și proteja culturile. Odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție a plantelor de origine naturală din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra și asupra produselor biologice și a eficacității acestora împotriva dăunătorilor și bolilor prezente în Europa”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) solicită autorităților să vină cu precizări suplimentare în ceea ce privește practicile agricole specifice GAEC 6, astfel încât, pe de o parte, să fie aplicabile în practică, iar pe de altă parte să atingă obiectivele de sustenabilitate pe care le vizează sprijinul direct.

„Punctăm încă o dată importanța de a include, între aceste practici, o lucrare superficială a solului, fără răsturnarea brazdei (dezmiriștire). Astfel, după recoltarea culturii premergătoare, pentru ca resturile vegetale rămase la suprafață să asigure o protecție adecvată, agrotehnica ne recomandă o lucrare superficială a solului, fără răsturnarea brazdei (dezmiriștire prin discuire sau afânare cu combinatorul), care ar permite ruperea capilarității, evitând pierderea apei din sol. În plus, menționăm, din nou, că este permisă erbicidarea acolo unde este necesară, pentru a evita proliferarea necontrolată a buruienilor problemă și infestarea solelor”, subliniază Forumul APPR.

Pe parcursul anului trecut, FAPPR a participat la discuții oficiale și a propus amendamente care au dus la o formă mult ameliorată a actualului PNS.

„Este urgent ca propunerea bazată pe expertiza FAPPR și informațiile tehnice transmise constant, legat de clarificarea privind GAEC 6 să fie comunicată urgent de APIA către fermieri”, transmite Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a lansat, pe 4 iulie, prima platformă online dedicată fermierilor și partenerilor din agribusiness. „Comunitate CFRO” este o premieră în agricultura românească, aplicația digitală fiind o inițiativă a tinerilor absolvenți ai programelor de formare ale Clubului Fermierilor Români.

Aplicația „Comunitate CFRO” (comunitate-cfro.ro) înglobează multiple aspecte, începând de la atractivitatea utilizării unei platforme digitale dedicate fermierilor români, facilitarea realizării tranziției către noua generație și dezvoltarea unor activități de mentorat, conștientizarea importanței unei educații continue și adaptate nevoilor contemporane, schimbul de cunoștințe și resurse, facilitarea unor servicii de consiliere și consultanță până la satisfacerea unor nevoi individuale și/sau colective.

„La această aplicație extraordinară, unică în România, au fost implicați și absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Aceasta este prima aplicație pentru comunitatea de fermieri și privilegiul inițial de accesare îl au tinerii și membrii clubului. Comunitate CFRO este portalul comunicării al acestei industrii, o deschidere pentru toți cei care vor să contribuie la conturarea schimbării. Aplicația construiește o comunitate, având astfel legături mai strânse, colaborări de lungă durată, interacțiune continuă, dar și răspunsuri la toate întrebările importante, acoperind astfel aspecte importante. Platforma are ca scop principal comunicarea membrilor clubului și a tuturor utilizatorilor, fiind cheia strategiei noastre. Pentru o comunitate cu interese comune, facem pact cu digitalizarea, platforma CFRO fiind locul în care se transformă totul în suport reciproc. Aplicația vine cu o gamă largă de cursuri specifice și materiale educaționale în scopul îmbunătățirii cunoștințelor și abilităților agricole”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Comunitate CFRO” oferă știri de interes, informații utile și noutăți din industrie. Promovează colaborarea între utilizatori, prin crearea de grupuri, având ca teme: agricultura regenerativă, agricultura conservativă, agricultura digitală etc. Prin aceste grupuri se oferă o platformă pentru a dezvolta soluții comune la problemele cele mai diverse.

„Un proiect unic născut din dorința de a aduce un plus de valoare și competitivitate în fermele noastre și, nu în ultimul rând, de a fi noi, cea mai bună versiune a noastră, pentru că asta am înțeles din primul moment când am ajuns la cursurile Antreprenor în Agricultura 4.0. Antreprenorul este un creator de valoare adăugată, motiv pentru care are obligația de a investi în educație. Cum? Împreună. Așa a luat naștere acest proiect unic, Comunitate CFRO”, a precizat Florin Stegariu, membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români.

Asociația Clubul Fermierilor Români înseamnă o poveste despre comunitate, diversitate și dezvolare pentru o comunicare mai eficientă.

Într-o lume dominată de tehnologie și urbanizare, fermierii au la dispoziție o platformă digitală în care își pot împărtăși pasiunea comună pentru agricultură și conservarea mediului înconjurător, beneficiind în același timp de un cadru optim pentru rezolvarea situațiilor nedorite la nivelul propriei afaceri agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 5 iulie 2023, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a semnat decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în cadrul PNDR 2014-2020, ținând cont de stadiul de realizare, de specificitatea fiecărui proiect, precum și de evitarea riscului de dezangajare a fondurilor, cu încadrarea în perioada maximă de eligibilitate a cheltuielilor FEADR, respectiv 31 decembrie 2025.

Decizia a fost luată în baza legislației europene care prevede extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de implementare a PNDR care expira la 31 decembrie 2023, dând astfel posibilitatea autorităților române să efectueze plăți și după sfârșitul acestui an. Potrivit datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în prezent sunt în derulare 3.269 contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, aflate în diferite stadii de implementare. Prin prelungirea duratei de execuție a proiectelor, numărul investițiilor realizate prin PNDR și gradul de absorbție a fondurilor alocate României vor crește.

Prelungirea duratei de execuție a contractelor de finanțare după data de 31 decembrie 2023 se va realiza cu condiția ca stadiul implementării proiectului să fie de minimum 30%, demonstrat prin  plățile efectuate de către AFIR și/sau plățile beneficiarilor către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări.

Prelungirea duratei de execuție se poate acorda pentru o durată de maximum un an cu posibilitatea extinderii, dacă este cazul, până la data de 31 decembrie 2025, în funcție de stadiul de realizare a proiectului şi a fezabilității încadrării în termenul final de eligibilitate a cheltuielilor, cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute pentru aprobarea prelungirii duratei de execuție (condițiile pentru beneficiarii care au primit avans și plată penalități).

MADR precizează că, pentru alte contracte încheiate în baza alocării 2014-2020 (cu excepția tranziției) aferente sub-măsurilor 6.1, 9, 16 și cele încheiate în cadrul LEADER a căror durată de execuție aprobată a fost mai redusă față de termenul procedural, prelungirea se poate acorda până la împlinirea celor doi, trei sau cinci ani de execuție conform procedurilor în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Până la 31 iulie 2023, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cereri iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023, cereri avizate de către ANZ. Cererile se depun la Centrele judeţene APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Conform OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 602/30.06.2023, valorile maxime ale ajutoarelor de stat se calculează pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023, după cum urmează mai jos.

Pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

• 30 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

• 17,5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

• 50 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

Pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

• 70 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 30 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

• 17,5 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 17,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 15 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 18 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor trebuie să fie  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/ recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!