În perioada 5 - 8 noiembrie 2022, la kilometrul zero din București, în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) are loc un târg cu specific perscăresc. Timp de patru zile, vizitatorii au prilejul să cunoască specificul activităților și obiceiurilor din Delta Dunării, să guste diverse specialități din pește și tot soiul de preparate dobrogene, iar la finalul vizitei să ia acasă produsele care le-au bucurat papilele gustative. Prin organizarea târgului pescăresc, MADR continuă campania de promovare a produselor agroalimentare românești, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”

Membrii Federației Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării, păstrători ai tradițiilor din regiunea dobrogeană transmise din generație în generație, vor oferi celor ce trec pragul târgului o varietate de specialități din pește. Preparatele vor fi realizate după rețete ale pescarilor lipoveni, renumiți pentru pasiunea lor pentru gătit și atenția pe care o acordă atât gustului mâncării, cât și aspectului.

Cherhanale din Jurilovca, Sfântul Gheorghe, Crișan, Mila 23, Murighiol, Ghindărești, Vadu și 23 August vin la târg cu produse dobrogene obținute din pește, precum: borș tradițional de pește la pirostrie; pește la plită (crap, caras, biban, somn, calcan, stavrid, lufar, levrec, hamsie, chefal, șalău, zărgan); saramură de pește cu mămăligă și mujdei; raci fierți; pește prăjit.

Pe lângă preparatele dobrogene, la târg vor fi prezente și produse cu specific pescăresc obținute din diferite specii de pești din apele de munte (păstrăv curcubeu) de la fermele piscicole din județele Iași și Prahova.

Vizitatorii au ocazia să aleagă nu doar preparate proaspăt gătite, ci și o gamă largă de preparate cu pește, precum: zacuscă cu pește, icre de crap sau de știucă, batog afumat, diverse sortimente de pește marinat, sardeluțe marinate în vin sau ulei picant, cremă din păstrăv, unele din acestea atestate ca produse tradiționale și produse care dețin mențiunea de calitate facultativă „produs montan”.

Vor fi prezente și produse reprezentative pentru Delta Dunării înregistrate pe scheme de calitate: Scrumbia afumată de Dunăre – Indicație Geografică Protejată (IGP), Salata cu icre de știucă – Indicație Geografică Protejată (IGP) și Salata Tradițională cu icre de crap – Specialitate Tradițională Garantată (STG), dar și Plăcinta dobrogeană care urmează pașii înregistrării ca Indicație Geografică Protejată.

Preparatele din pește vor fi însoțite de vinuri, la târgul din curtea MADR având standuri cramele Viișoara, Ovidiu, Lucaci și Hamangia.

Meșterii populari vor crea ambianța specifică Deltei Dunării prin obiecte decorative din lemn caracteristice Deltei Dunării, împletituri din stuf și papură și alte obiecte ce pot deveni amintiri de la acest eveniment.

Sectorul cercetării va fi reprezentat de cercetători din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați; Centrul de Cercetări pentru Piscicultură Nucet - Dâmbovița și al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării - Tulcea, care vor prezenta tehnologia de reproducție a peștelui din Delta Dunării și vor oferi informații despre speciile autohtone de pești ce vor putea fi admirate într-un acvariu. De asemenea, în cadrul unui stand, experți din cadrul ANPA și AM POPAM vor putea oferi informații celor interesați de Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027.

Pe parcursul celor patru zile de eveniment, vizitatorii se vor putea bucura de programe artistice susţinute de Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Tulcea, comunitățile de lipoveni din localitățile Mila 23 și Jurilovca, ce vor crea atmosfera tipică plaiurilor dobrogene.

În rândurile ce urmează vă invităm să cunoașteți câțiva expozanți ai târgului pescăresc din curtea MADR.

Caviar organic, de la Ferma Horia

Sub brandul „Danube Caviar”, Ferma Horia comercializează caviar organic obținut în ferma proprie de acvacultură. Caviarul este produsul care a adus recunoașterea pe plan național, dar și internațional al fermei de sturioni din județul Tulcea.

Din anul 2021, toate produsele comercializate sub brandul  „Danube Caviar” sunt certificate ecologic de către Bio Austria Garanție. Pentru a putea livra caviar proaspăt, acesta fiind procesat și vândut fără conservanți și cu un conținut minim de sare, unele produse sunt disponibile doar în regim sezonier.

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul acvaculturii și sturioniculturii, Ferma Horia a făcut un număr mare de cercetări științifice, care au contribuit de-a lungul timpului la obținerea celor mai bune rezultate în creșterea și reproducerea sturionilor, cât și la procesarea unor produse de calitate superioară. Astăzi, ferma de sturioni din județul Tulcea oferă și servicii de consultanță pentru elaborarea proiectelor de investiții și atragerea fondurilor europene în acest sector.

De asemenea, pentru cei interesați oferă material biologic în vederea populării fermelor de sturioni (Păstrugă, Nisetru, Morun, hibrizi Bester): icre embrionate; larve și puiet.

Patrician Training, prima unitate de producție a moluștelor

Primul operator economic care exploatează de aproximativ 20 de ani bogățiile Mării Negre, procesând rapane, midii și pești marini din producția autohtonă, își desfășoară activitatea în localitatea 23 August, din județul Constanța. Patrician Training este singura unitate de procesare a moluștelor din țara noastră, în special rapane și scoici din Marea Neagră, autorizată pentru export în Statele Unite ale Americii și către continentul asiatic, în Coreea de Sud și Japonia.

Familia Constantinescu a reușit să transforme o pasiune de peste trei generații într-o afacere cu tradiție. Prin acest business, proprietarii și-au propus să susțină pescuitul autohton din Marea Neagră, să crească valoarea adăugată a produselor pescărești și să contribuie la formarea pieței interne pentru consumul de rapană și de alte moluște.

Investiția în fabrică a fost de circa 800.000 euro și s-a realizat cu fonduri proprii, iar pentru dotare au fost accesate fonduri europene în valoare de 300.000 euro.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale unității de procesare este utilizarea sistemului IQF – Congelare rapidă individuală, procedeu ce permite conservarea tuturor proprietăților nutritive, de gust și textură a produselor, fără glazuri sau aditivi alimentari și la standarde ready-to-cook.

Carnea de rapană reprezintă o delicatesă pentru străini și până în anul 2019, Patrician Training a activat exclusiv pe piețe externe, țările asiatice fiind mari consumatoare de carne de rapană din Marea Neagră.

Deltaica fructifică resursele piscicole din Delta Dunării și Marea Neagră

Societatea Deltaica din Tulcea activează din anul 2002 și este specializată în procesarea și comercializarea peștelui și a produselor din pește. Compania și-a propus să valorifice, pe de-o parte, îndelungata tradiție pescărească de peste un secol a familiei fondatorilor, iar, pe de altă parte, să fructifice resursele piscicole variate și abundente din Delta Dunării și Marea Neagră.

Pe lângă comercializarea de pește proaspăt marin și de apă dulce provenit din capturi sau achiziții proprii, compania a dezvoltat și promovat o serie de produse din pește, după rețete tradiționale și din ingrediente naturale, o mare parte dintre ele fiind certificate pe sisteme de calitate europene și Indicații Geografice (STG și IGP).

Produsele pe care Deltaica le aduce la târg: salata cu icre de știucă de Tulcea, salata cu icre de știucă și ceapă, salata tradițională cu icre de crap, salata cu icre de crap și ceapă, sardeluța marinată în ulei, sardeluța marinată în ulei picant, sardeluța marinată în vin, macrou afumat, pastramă de crap argintiu, scrumbie de Dunăre afumată.

Cele trei produse care au obținut certificări europene până în prezent sunt: „Scrumbia de Dunăre afumată”- IGP, „Salata cu icre de știucă de Tulcea” - IGP și „Salata tradițională cu icre de crap”- STG. Totodată, Deltaica are și alte produse care se află în curs de certificare la nivelul Uniunii Europene.

Rețete tradiționale de la Gura Portiței

Restaurantul pescăresc de la Gura Portiței aduce la târgul din curtea MADR preparate din ingrediente atent selecționate, gătite dupa rețete tradiționale, iar peștele, ca element central al acestora, este pescuit și procesat chiar de proprietarii restaurantului. „Pentru că experiența culinară optimă este reprezentată de un mix de gusturi și arome echilibrate, dar și de un aspect vizual plăcut, restaurantul pescăresc de la Gura Portiței acordă o atenție deosebită tuturor detaliilor, astfel încât consumatorii să se poată bucura de bucate savuroase și atractive.”

„Bunătăți de la iaz”, Rompescaris – o afacere de familie pornită în 1999

La târgul pescăresc din curtea Ministerului Agriculturii va fi prezentă societatea Rompescaris, ale cărei produse sunt vândute sub brandul „Bunătăți de la iaz”.

Rompescaris este o afacere de familie care produce şi comercializează peşte şi puiet începând din anul 1999 şi cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de circa 400 de hectare de luciu de apă în Podu Iloaiei - judeţul Iaşi. Producţia de peşte a ajuns să fie de 1.000 de tone pe an, cu puncte de desfacere în marile lanţuri de hipermarketuri din întreaga ţară.

Ferma produce şi distribuie săptămânal peşte proaspăt din speciile crap, novac, caras, somn şi şalău. Peştele este hrănit numai cu ingrediente atent selecţionate, ce nu conţin conservanţi sau stimulatori de creştere. Calitatea apei, a furajelor și priceperea fermierilor se reflectă pe deplin în calitatea și gustul peștelui, prezentat cu mândrie de reprezentanții companiei.

Păstrăvăria Bușteni „păstrăvul din Țara Ta”

Printre expozanți se numără și Păstrăvăria Bușteni „păstrăvul din Țara Ta”, care comercializează pește viu și produse din pește. Păstrăvul crescut în păstrăvăria proprie este pregătit cu grijă și atenție, după rețetele proprii.

La standul păstrăvăriei vor fi produse delicioase, cu denumiri inedite: păstrăv somonat jăruit, păstrăv prăvălit și proțăpit, fluștuc din păstrăv curcubeu, cârnați din păstrăv morcovit, păstrăv în osânză de legume, păstrăv murărit pe Zamora, păstrăv în zamă de roșii, pate din ficat și file de păstrăv.

„Păstrăvăria Bușteni beneficiază de o bucătărie dotată cu cele mai noi echipamente și de bucătari iscusiți, care știu proporția ingredientelor astfel încât să vă bucurați de savoarea păstrăvului, dată de apa râului Zamora.”

Miere din Delta Dunării

Zonele rurale din Delta Dunării și Dobrogea de Nord dispun de un patrimoniu deosebit de valoros, însă puțin cunoscut publicului larg. Jurilovca este o astfel de comunitate din județul Tulcea, situată pe malul lagunei Razim-Sinoe, în zona sudică a Deltei Dunării. Localitatea se bucură de o colectivitate bine închegată de apicultori, a căror activitate totalizează aproximativ 10.000 de familii de albine. De-a lungul anilor, pentru cei implicați în acest domeniu, lucrul cu albinele a ajuns să reprezinte o mică afacere în care fiecare membru al familiei are un rol bine definit în diferitele momente ale anului apicol.

Extrasă din stup cu grijă și drag față de natură, Mierea Milena este ambalată în Jurilovca, în cadrul unității proprii de procesare deținută de Cătălin Balaban. Zona continentală a Deltei Dunării – Rezervație a Biosferei aflată în patrimoniul UNESCO – și pădurile din Dobrogea de Nord sunt cele două zone din județul Tulcea unde stupii familiei Balaban poposesc în tihnă pe toată perioada anului.

La târgul pescăresc de la MADR, apicultorul expune și comercializează următoarele produse: miere de salcâm, polifloră de mai, miere de rapiță, miere de tei, miere de floarea-soarelui, miere de izmă din Delta Dunării, faguri naturali, tinctură de propolis, miere de salcâm cu mixuri de fructe și semințe uscate.

Crama Viișoara, vinuri pentru toate gusturile

Povestea denumirii cramei derivă de la numele satului Viișoara, din județul Constanța, aflat între Dunăre și Marea Neagră. Astfel, Crama Viișoara se bucură de o amplasare deosebită, întrucât soarele și briza mării răsfață și alintă viile. „În tinerețea mea am stat de vorbă cu bătrânii satului, care mi-au povestit despre tradiția cultivării viței-de-vie și despre cum trebuie să respecți această nobilă meserie de viticultor pentru a obține cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i răsplăti și eu pe acești buni ai locului, de a-i răzbuna într-un fel, de a face uitată nenorocirea defrișării viilor. M-am decis să replantez vița-de-vie la Viișoara și să fac o cramă pe aceste locuri. De la această idee am pornit și am ajuns sa replantez aproape 250 de hectare cu viță-de-vie”, arată Gheorghe Albu, proprietarul cramei.

Printr-o strategie bine pusă la punct, prin multă muncă și pasiune, ideea s-a transformat în realitate, iar crama de la Viișoara este astăzi una dintre cele mai moderne din țara noastră, bucurându-se de apreciere. La Crama Viișoara găsim vinuri albe albe, roze și roșii, vinuri seci, demiseci și demidulci, din soiuri de struguri aautohtone și internaționale, care acoperă toate gusturile și cerințele consumatorilor.

Vinurile Cramei Hamangia, pentru cei care pot ieși din mulțime

Crama Hamangia deține o plantație viticolă de 45 hectare, care se află în județul Tulcea, la câteva rânduri de stuf distanță de lacul Golovița și celelalte lagune. 

Are trei game de vin: Ataman, Pagaia și Kultura, însă vinurile Cramei Hamangia sunt numite generic „Vin din Deltă”, vița-de-vie și crama fiind în apropierea Deltei Dunării, în locul care pe vremuri se numea Hamangia. Astăzi, numele localității tulcene este Baia. „Suntem de acolo unde s-a născut liniștea, o zonă în care timpul nu se grăbește și care îți oferă câte o pauză la fiecare pas. Un răsărit de văzut. O pasăre de admirat. O barcă de plutit. O poveste pescărească de ascultat. Iar vinul are cumva legătură cu gândurile. De cele mai multe ori le scoate mai ușor la suprafață. Așa că, simțim că vinul pe care îl facem, îl facem pentru acela care își mai găsește timp să se tragă deoparte și să se gândească. Cel care poate ieși din mulțime”, spune Ion Bălan, proprietarul cramei dobrogene.

„La Calcan” duce mai departe tradiția pescărească

„La Calcan” este o poveste despre pasiune, tradiție și familie și s-a născut din dorința proprietarului de a duce mai departe și a face cunoscută tradiția pescărească moștenită din familie, pentru a oferi celor ce trec pragul restaurantului gustul autentic al peștelui din Deltă și din Marea Neagră.

Restaurantul este la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. La Calcan, peștele este pregătit pe plită în fața clientului, ceea ce se va întâmpla și în curtea Ministerului Agriculturii, la târgul pescăresc.

Cherhana Moessia, pește pe plită, midii, rapane, raci, ciorbă de pește

Restaurantul pescăresc este localizat în satul Vadu, din comuna Corbu, județul Constanța și reprezintă un dar pentru clienți, pentru iubitorii de natură, cherhanaua fiind creată din dragoste pentru acest loc, în semn de respect pentru istoria milenară a ținutului. Mâncarea este pregătită cu pasiune pentru cei ce știu să se bucure și apreciază aceste gusturi.

Construcția cherhanalei a durat trei ani și jumătate, iar o parte din materialele utilizate au fost recuperate de la locuințe străvechi ce spun poveștile de demult ale acestor meleaguri. Proiectul a pornit de la o idee, care a devenit ulterior deviza restaurantului „Noi nu suntem o locație, suntem o destinație”. În 11 august 2018 a fost preparat în restaurant primul borș de pește, iar de atunci proprietarii se străduiesc să ofere celor ce le trec pragul aromele și gusturile uitate, fără chimicale și adaosuri.

Bucureștenii și turiștii aflați în Capitală în perioada 5 – 8 noiembrie 2022 se pot bucura de bunătățile de la Cherhana Moessia vizitând târgul cu specific pescăresc din curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În luna august am publicat în Revista Fermierului – ediția print (dar și aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/cultura-mare/item/5484-soiuri-de-grau-adaptate-pentru-sud-estul-romaniei.html) despre două soiuri de grâu adaptate pentru sud-estul României, grâu pe care l-am văzut în ferma Agromec Vlad Țepeș, județul Călărași. Ne-am întors în câmp, la exploatația administrată de Constantin Mihalache la recoltat, pentru a vedea producțiile date de RGT Borsalino și RGT Accroc, soiuri de grâu ce aparțin companiei franceze RAGT, testate, apoi semănate pe suprafețe mari în ferma călărășeană, care pe anumite suprafețe produce și sămânță, categorie biologică C1.

Am ajuns la Agromec Vlad Țepeș în momentul în care sămânța era însăcuită, pregătită de livrare. Pe Constantin Mihalache l-am găsit optimist, cu toate că, la fel ca toți fermierii, s-a confruntat anul acesta cu condiţii climatice extreme, lipsa precipitaţiilor şi temperaturile crescute având mari repercusiuni asupra culturilor înfiinţate şi în toamna trecută, şi în primăvară. „Noi am înfiinţat în premieră în România un soi de grâu, RGT Borsalino, anumite suprafeţe pentru producerea de sămânţă, categorie biologică C1. Cele două soiuri de grâu despre care eu spun că sunt adaptate pentru sud-estul țării noastre sunt RGT Accroc şi Borsalino. Accroc este un soi de grâu extratimpuriu, care în trecut a mai fost cultivat în România, iar fermierii din Constanţa, Tulcea îl cunosc, pe zonele aride a avut nişte producţii spectaculoase, un soi de grâu aristat, cu pruină, ceea ce-l face rezistent la secetă şi chiar la atacul de dăunători. Şi în condiţii vitrege dă producţii extraordinar de bune. De pildă, noi ne-am bucurat de producţii, avându-l pe un areal extins, între 6,5 tone/ha până la 8 tone/ha, producându-ne mari satisfacţii. Un grâu cu talie scurtă, care rezistă la cădere şi cu calităţi foarte bune pentru morărit şi panificaţie. Ambele soiuri sunt aristate, ceea ce înseamnă că sunt mai rezistente la secetă”, arată Constantin Mihalache.

Soiurile de grâu Accroc şi Borsalino au fost însămânțate după data de 5 octombrie 2021. Distanţa între rânduri a fost de 12,5 cm şi s-a folosit o densitate de 340 boabe germinabile pe metru pătrat. Ceea ce a însemnat o cantitate de sămânţă de 150 kg la hectar. „O cantitate mică, care a însemnat un raport sămânţă/producţie foarte bun. A înfrăţit foarte bine, şi-a menţinut fraţii până la recoltare, spicele au fost uniforme şi foarte bine repartizate, nu prea a suferit de secetă şi arşiţă şi la dozele de azot folosite de noi, aproximativ 160 kg substanţă activă la hectar, grâul a rămas practic în picioare, iar recoltatul s-a făcut cu uşurinţă”, menționează fermierul din județul Călărași.

Accroc și Borsalino, soiuri extratimpurii cu calități deosebite

Constantin Mihalache ne-a însoțit în vizita din ferma Agromec Vlad Țepeș și ne-a oferit detalii despre cele două culturi de grâu care i-au adus satisfacții în acest an agricol dificil.

RGT Accroc este un soi extratimpuriu, ceea ce îl face să treacă peste perioada de arşiţă şi secetă din luna mai, cu uşurinţă. „Frunzele acoperite cu pruină, un soi aristat, cu talie scurtă, rezistent la spectrul de boli, inclusiv cel mai rezistent la rugini, galbenă şi brună, şi bine rezistent, tolerant la Fusarium. Calităţi de panificaţie extraordinar de bune, 14,5-15% proteină în condiţiile anului ăstuia, masă hectolitrică foarte bună. Îl recomand cu prisosinţă tuturor fermierilor din zonele aride, secetoase, unde se pot obţine producţii bune şi i-ar scoate din impas în momente precum cele pe care le-am traversat până acum”, precizează fermierul.

De la soiul RGT Borsalino nu a obţinut producţii la fel de mari ca la Accroc, însă rezultatele chiar și așa aduc profit. De reținut că acest soi poate fi cultivat de la sfârşitul perioadei optime până în luna decembrie. Constantin Mihalache îl recomandă fermierilor care seamănă mai târziu, în afara epocii optime. „Înfrățirea a fost extraordinară. Borsalino este un soi umblător, care se poate cultiva, şi recomandarea mea este, pentru că acum am văzut potenţialul lui foarte mare de înfrăţire, că se poate cultiva la sfârşitul perioadei optime până în luna decembrie, deoarece el este poate printre puţinele soiuri din România care nu are nevoie de vernalizare, de perioada de frig pentru a stimula primordiile florale. După cum ştiţi, grâul secretă un hormon nedetectat până acum, dar se bănuieşte vernalină, care-l face să stimuleze procesul de înflorire, de a asigura producţiile cât mai multe şi constante. Acest soi de grâu îl recomand fermierilor care seamănă mai târziu, în afara epocii optime, care din diferite cauze nu pot pregăti terenul, întârzie mai mult la semănat sau îşi doresc să mărească suprafeţele de semănat. La fel, este un grâu aristat, principala calitate a lui este faptul că înfrăţeşte foarte puternic, producţii foarte bune, la fel calităţi deosebite pentru morărit şi panificaţie. Un grâu cu talie scurtă, extratimpuriu, se recoltează cu două-trei zile, chiar mai devreme decât toate soiurile de grâu din România, ceea ce-l face un competitor important chiar şi pentru cultura de orz, care ne aduce primii bani în buzunar fermierilor din România.”

Potenţial genetic cuprins între 10-12 tone/ha

Ambele soiuri se bucură de genetică extraordinar de bună, punctează Constantin Mihalache, fiind introduse în România de RAGT Franţa. „O genetică extraordinară pe culturile de păioase. Ambele soiuri sunt rezistente la rugini, la septoria şi tolerante cu fusarium, ceea ce face ca Accroc și Borsalino să devină o opţiune serioasă pentru fermieri, acolo unde impactul acestor boli este foarte mare. De asemenea, îl recomand tuturor fermierilor, pentru că ambele sunt soiuri extratimpurii, cu înflorire timpurie, ceea ce face ca înflorirea să fie devreme şi să treacă uşor peste perioada de arşiţă şi secetă despre care ştim bine că se manifestă în țara noastră în a doua şi a treia decadă a lunii mai. Sunt soiuri cu talie scurtă, suportă foarte bine dozele superioare de azot, până la 160 kg de substanţă activă la hectar, potenţialul genetic este cuprins între 10 și 12 tone la hectar, foarte rezistente la o serie de boli şi, fiind soiuri cu talie scurtă, rezistente la cădere.”

Agromec Vlad Țepeș se află la început de drum în producerea de sămânță, însă fermieri din întreaga țară caută să cumpere sămânță de la societatea din județul Călărași, având încredere și văzând lucrurile bune care se întâmplă aici de ani buni. „Le recomand cu tărie să cultive aceste două soiuri, Accroc și Borsalino, pentru că aşteptările nu le vor fi înşelate”, a conchis fermierul Constantin Mihalache.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Seria a IV-a a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, 2022 – 2023, a început pe 24 octombrie. Programul, derulat de Clubul Fermierilor Români, are înscriși 105 tineri fermieri dornici să-și dezvolte afacerile agricole și să se implice în reprezentarea fermierilor în relația cu autoritățile din România și de la Bruxelles. Compania Agricover susține financiar cursurile pentru cei 105 participanți, dintre care zece tineri fermieri sunt din Republica Moldova.

„Ne bucurăm că anul acesta avem un număr mult mai mare de tineri fermieri participanți la nivel național, din mai multe județe, ceea ce demonstrează că interesul pentru program a crescut. Tinerii au specializări diferite, cei mai mulți au absolvit facultăți cu profil agricol, într-adevăr, dar avem și absolvenți de economie, drept, medicină, ingineri și alte specializări. Participanții la program au posibilitatea de a se conecta, de a lucra împreună, de a face schimb de idei și de experiențe, de a afla informații noi și, foarte important, de a se conecta și integra în comunitatea tinerilor lideri fermieri pe care noi am construit-o prin acest program”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

„Cunoașterea înseamnă putere. Am pornit această aventură de cunoaștere, căci știam că trebuie schimbată imaginea pe care o avea agricultura. Era vital să modificăm, sau, mai bine zis, să oferim o viziune modernă asupra unui subiect fierbinte: agribussines-ul și modul în care se face agricultură în secolul XXI”, a subliniat Jabbar Kanani, inițiatorul și arhitectul acestui program.

Nicolaie Apopi, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români, s-a adresat tinerilor: „Fără să învățăm tot timpul, nu putem să performăm. Când mă uit la dumneavoastră îmi amintesc de mine acum 22 de ani”.

Agricover a susținut încă de la început inițiativa Clubului Fermierilor Români privind pregătirea tinerei generații de fermieri și va continua și anul acesta prin acordarea de burse care acoperă integral cheltuielile de școlarizare pentru cei 105 participanți din seria 2022-2023.

„Le urăm bun venit tinerilor fermieri înscriși în cea de-a IV-a serie a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Ne bucurăm să le fim alături, convinși fiind că acești tineri valoroși au o contribuție importantă în definirea viitorului agriculturii românești. Continuăm să investim în formarea tinerilor lideri prin acordarea de burse, iar obiectivul nostru este ca în zece ani să susținem formarea a o mie de astfel de tineri pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Continuitate și noutăți. Cea mai bună idee de business, premiată

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” este gratuit și se desfășoară în perioada 24 octombrie 2022 – 17 martie 2023. Prezența la cursuri este obligatorie, fiecare fermier participând la cursuri câte o săptămână pe lună, în fiecare lună în perioada menționată.

„Tineri Lideri pentru Agricultură” pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Programul se adresează tinerilor cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, tineri fermieri sau tineri proveniți din familii de fermieri implicați în activitatea din fermă, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

„Tinerii vor fi pregătiți în spiritul lansat de Club pentru schimbarea de generații pentru viitorul agriculturii și vor avea posibilitatea să se înscrie și să parcurgă dezvoltat de echipa noastră pe principii moderne, ancorate în realitatea din ferme. Munca bine făcută și responsabilitatea asumată generează valoare și energie care se transferă și celor cu care tinerii lucrează, pentru care pot fi adevărate modele personale și de business, contribuind astfel la schimbarea mult așteptată în agricultură pe termen mediu-lung”, punctează Florian Ciolacu.

Ca urmare a experienței dobândite în decursul primelor trei serii, a analizelor realizate și feedback-ului primit de la absolvenți, anul acesta programul a fost structurat pe următoarele trei module: (1) Leadership și management, (2) Reprezentare și comunitate, (3) Agribusiness prezent și viitor.

A fost introdus în programă un curs nou, „Lucru în echipe”, precum și proiecte pe care fermierii le dezvoltă împreună la finalul fiecărui modul și la finalul programului (trei la număr). Clubul urmărește ca tinerii să interacționeze unii cu alții, să lucreze în echipe, să aplice cunoștințele și să folosească abilitățile dezvoltate în timpul cursurilor și, în același timp, să beneficieze de interacțiune și feedback din partea trainerilor pe măsură ce dezvoltă aceste proiecte.

Cursurile se termină pe 17 martie 2023, iar tinerii vor avea o întâlnire în care vor prezenta proiectele de absolvire pentru care au lucrat organizați pe echipe. Va exista un juriu avizat, care va evalua proiectele în baza unor criterii bine definite și va premia cea mai bună idee de business.

Introduse la seria a III-a, continuă și în noua serie elaborarea planurilor de dezvoltare individuală și de business, precum și activitățile de mentorat.

Sub atenta coordonare a trainerilor și specialiștilor, tinerii vor dezvolta un plan individual de carieră și un plan de afaceri pentru propria fermă, care îi vor ajuta să măsoare progresul lor ca lideri și ca manageri, dar și progresului business-ului fiecăruia. Cele două instrumente sunt totodată utile pentru că tinerii fermieri au oportunitatea de a înțelege care este utilitatea și aplicabilitatea fiecărui curs.

Totodată, tinerii vor avea un mentor pentru planul individual de dezvoltare și un mentor care îi va sprijini permanent cu feedback și îndrumare pentru realizarea și aplicarea planurilor de business.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; succesiunea afacerii; asigurări agricole; comerțul cu cereale; reforma PAC și Pactul Ecologic European; fiscal-audit; tehnologie și digitalizare.

În funcție de interes, participanții la program pot opta pentru stagii de internship la Bruxelles, la Reprezentanța României la Comisia Europeană, Comisia de Agricultură din Parlamentul European sau asociații europene ale fermierilor, în România la instituțiile responsabile din agricultură – MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul parteneriatului cu aceste instituții.

Programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură” este dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România precum Sfera Business, Smart Experience, Evolutiv Consultants Network, Attitude Training, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Foto: Clubul Fermierilor Români (https://cfro.ro/)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Carpathian Single Malt, produs de Alexandrion Group, a fost lansat pe piaţa din România pe 27 octombrie 2022, în cadrul unui eveniment de amploare organizat ȋn București. Carpathian Single Malt este produs integral din orz românesc.

Lansarea comercială a primului whisky single malt produs 100% ȋn România a reunit peste 600 de persoane, care au avut ocazia să deguste expresiile de Carpathian Single Malt ȋntr-un cadru spectaculos, cu multe elemente de decor și experienţe senzoriale create ȋn armonie cu identitatea brandului.

Dr. Nawaf Salameh, preşedinte fondator Alexandrion Group, a spus: „Acum cinci ani ȋncepeam o călătorie pe un drum pe care nimeni nu avusese curajul să ȋl exploreze până atunci. Eu nu am avut temeri, pentru că știam ce resurse naturale extraordinare are România și știam că sunt ȋnconjurat de o echipă puternică, competentă, de oameni capabili să mă ajute să transform ȋn realitate visul meu de a pune România pe harta producătorilor de whisky single malt. De asemenea, experienţa și energia master distiller-ului Allan Anderson, care a coordonat procesul de producţie, au fost esenţiale pentru succesul acestui produs. Au fost si momente grele, ca ȋn orice proiect inovator, dar le-am depășit pe toate concentrându-ne pe obiectivul nostru, acela de a crea un produs care să fie ambasadorul României peste hotare, prin calitatea și atributele sale și care să aducă bucurie consumatorilor din ȋntreaga lume. Iar feedback-ul pe care l-am primit de la iubitori de whisky din multe ţări, ȋncepând din luna mai, când am dat startul turului internaţional, mi-a arătat faptul că acest produs este așteptat cu nerăbdare atât ȋn România, cât și pe foarte multe pieţe internaţionale. Mă bucur că de astăzi ȋl putem oferi consumatorilor și cumpărătorilor din România și le mulţumesc tuturor celor care ne-au susţinut pe acest drum.”

dr. Nawaf Salameh, președinte fondator Alexandrion Group

Gama Carpathian Single Malt a fost extinsă de la cele trei expresii – Fetească Neagră, Pinot Noir și Madeira - incluse ȋn ediţia exclusivă limitată de doar 930 de sticle și numără acum nouă expresii: Fetească Neagră și Pinot Noir, care fac parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin românesc, Madeira, Oloroso, Pedro Ximenez și Tawny Port, incluse ȋn colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin spaniol și portughez, Burgundy și Cognac, din colecţia dedicată finisarii ȋn butoaie de vin franţuzesc și Commandaria, parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin cipriot și grecesc. Expresia Commadaria va fi disponibil exclusiv ȋn Grecia și Cipru. Carpathian Single Malt va fi introdus treptat pe pieţele internaţionale.

Identitatea vizuală a Carpathian Single Malt a fost creată de agenţia franceză Appartement 103, parte din Marie Claire Group.

Produs integral din ingrediente românești

Carpathian Single Malt este produs integral din orz românesc. Este distilat, maturat şi ȋmbuteliat la Distileriile Alexandrion Saber 1789, localizate ȋn Bucov, judeţul Prahova, ȋn apropierea Munţilor Carpaţi. Primul whisky single malt produs ȋn România are ȋn componenţa sa apă din dealurile subcarpatice, renumită pentru calităţile sale, are o culoare naturală, provenită din maturarea exclusivă ȋn butoaie, este realizat fără filtrare la rece pentru a reţine culoarea și aromele naturale şi are o concentraţie alcoolică de 46%.

O altă premieră mondială, pe care Alexandrion Group o aduce ȋn această industrie, este faptul că acest whisky a fost maturat şi ȋn butoaie de vin românesc. Alexandrion Group devine, astfel, unul dintre puţinii producători din lume care folosesc butoaie de vin din cramele proprii pentru maturare.

Carpathian Single Malt și-a ȋnceput turul mondial pe 25 mai 2022, la câteva zile după Ziua Mondială a Whisky-ului, printr-un eveniment organizat la Washington, la reşedinta Excelenţei Sale, domnul Dan-Andrei Muraru, Ambasadorul României ȋn Statele Unite ale Americii, ȋn cadrul căruia a fost dezvaluită ediţia limitată exclusivă de doar 930 de sticle. În iulie, Carpathian Single Malt a fost dezvăluit publicului din Marea Britanie, printr-un eveniment organizat la Londra, la Royal Automobile Club. Turul mondial va continua în 2023 cu evenimente organizate ȋn mai multe ţări.

Colin C. Lovering, Global Brand Ambassador Carpathian Single Malt

Master Distiller cu origini scoţiene şi irlandeze şi 30 de ani de experienţă

Master Distiller-ul Carpathian Single Malt este Allan Anderson, cu origini scoţiene şi irlandeze, care are 30 de ani de experienţă atât ȋn producţia de Scotch whisky (Loch Lomond, Whyte & Mackay, Aberargie), cât şi ȋn producţia de whiskey irlandez (The Great Northern Distillery). De asemenea, Allan Anderson a proiectat distileria Castelului Slane din Irlanda. „Acest whisky reflectă perfect terroir-ul distileriei noastre. Impactul puternic al aromei orzului nostru malțificat, apa subcarpatică pură, combinată cu aroma unică, emanată de butoaiele de vin românesc și vinuri provenite din alte ţări, imprimă rafinament whisky-ului Carpathian, care, fără îndoială, va deveni unul dintre cele mai bune din lume, pe măsură ce se maturează. În plus, maturarea ȋntr-o zonă geografică cu climă mai caldă, spre deosebire de cea a Scoției (+5⁰C, în medie), ar putea fi o explicaţie pentru caracterul unic, mai blând al acestui whisky superb”, a precizat Allan Anderson.

Corina Lovering, Allan Anderson, Nawaf Salameh

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De aproape jumătate de secol, Gheorghe Lămureanu face agricultură în același loc, la Agigea, în județul Constanța. De ceva ani, copiii muncesc alături de el în ferma de peste o mie de hectare. După cum știm, Dobrogea e lovită de secetă frecvent, cam la doi-trei ani agricultorii din această zonă a țării suferă din cauza lipsei de apă. Nu la fel de mult este, însă, afectat interlocutorul nostru, care reușește să irige circa 500 de hectare. Inginerul Gheorghe Lămureanu este unul dintre pionierii continuării irigaţiilor în România, nu numai al sistemului vechi, dar şi al sistemelor moderne de irigare. De-a lungul timpului s-a chinuit mult cu autoritățile, reușind totuși să aducă apa în fermele din Constanța și nu numai. De aceea, mare parte din interviul de față se referă la irigații. Vă invităm să-l citiți.

Reporter: Începem dialogul nostru într-o cultură de sămânţă de porumb, un lot de hibridare modern.

Gheorghe Lămureanu: Da, un lot de hibridare de porumb al unei firme specializate în producerea seminţei de porumb, cu care lucrăm foarte bine și cu plăcere. Fiind o fermă în care irigăm culturile de câmp, avem posibilitatea să facem şi acest lucru şi-mi pare rău că alţii nu pot s-o facă. Dacă am fi fost mai mulţi, probabil că lucrurile ar fi fost şi mai bune, şi mai bănoase pentru toată lumea, şi pentru furnizor, şi pentru cumpărător.

„Ne întrebăm de ce nu mai avem horticultură, de ce nu mai avem legumicultură, pentru că a dispărut irigatul. Nemairealizând culturi furajere, lucernă, trifoi, porumb siloz sigur că a dispărut şi vaca. Totul porneşte de la irigat.”

Reporter: În ultimii ani, am văzut cât de important este să poți iriga, având în vedere frecvența secetei...

Gheorghe Lămureanu: Regimul pluviometric şi clima s-au schimbat. Și zicătoarea agricultorilor dobrogeni s-a schimbat. Adică, noi aveam un an prost cam o dată la zece ani. Acum avem cam o dată la trei ani. Un an prost însemnând sărăcie de precipitaţii. În trecut, întreaga suprafaţă agricolă a Dobrogei era amenajată la irigat, acum avem jumătate amenajată la irigat şi, culmea, sunt unii, destui, care se împotrivesc irigatului, deşi această lucrare face parte clară din tehnologia de realizare a unei bune producţii de porumb, de exemplu, şi nu numai porumb, că nici soia nu poate fi cultivată fără apă. Bineînţeles că mai sunt şi alte culturi, legumele, care nu se pot realiza, fructele, horticultura în întregime. Ne întrebăm de ce nu mai avem horticultură, de ce nu mai avem legumicultură, pentru că a dispărut irigatul. De aceea a dispărut şi vaca, că nemairealizând culturi furajere, lucernă, trifoi, porumb siloz sigur că a dispărut şi vaca. Totul porneşte de la irigat. Un mare învăţat spunea că apa este esenţa vieţii şi fără hrană trăim vreo 20 de zile, fără apă mai mult de trei zile nu putem. Eu am înţeles asta mai demult, din fericire sunt o parte care-mi aprobă atitudinea, sunt o parte care nu sunt de acord cu irigatul, chiar acuzându-ne că primim nişte subvenţii pentru irigat pe care nu le merităm. Să ştiţi că nu e aşa de uşor la această oră să irigi, chiar dacă utilajele pe zi ce trece se modernizează şi se automatizează din ce în ce mai mult, însă la noi e o problemă şi cu asigurarea securităţii, şi cu montajul lor, şi cu forţa de muncă, tragi cu puşca să găseşti un om care să te ajute să încarci doi saci de grâu. Credeţi-mă că e una dintre marile probleme, iar la irigat este o meserie frumoasă, dar murdară şi grea.

Reporter: Cu greu găseşti oameni care să-ţi muncească, chiar pe bani mulţi pe zi?

Gheorghe Lămureanu: Foarte greu. Nu o spun ca să mă plâng, ci o spun ca să aduc mulţumiri celor care m-au ajutat să realizez această cultură, cred că pot continua şi anul următor să fac alt lot de hibridare şi să-l fac cu succes, sper să nu ne pară rău că am investit o groază de bani. Această cultură a primit patru ape din partea noastră şi una din partea Celui de Sus.

„Voi fi un adept întotdeauna al irigaţiilor şi al irigaţiilor profesional aplicate, pentru că n-ai să irigi niciodată o mie de hectare în acelaşi timp, dacă ai o mie de hectare.”

Reporter: Cred că în Dobrogea, județele Constanţa şi Tulcea, sunt aproape un milion de hectare pe care se face agricultură. Constanţa avea vreo 450.000 de hectare amenajate până în ’89 la irigat.

Gheorghe Lămureanu: 473.000 de hectare amenajate la irigat din 500.000. Restul erau păşuni…

Reporter: Am fost pe aproape. Sunteţi şi vicepreşedinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România, sunteţi un reprezentant şi o voce a celor care au păstrat după ’90 sistemul de irigaţii cu mare greutate.

Gheorghe Lămureanu: Voi fi un adept întotdeauna al irigaţiilor şi al irigaţiilor profesional aplicate, pentru că n-ai să irigi niciodată o mie de hectare în acelaşi timp, dacă ai o mie de hectare. Primăvara irigi culturile de toamnă, după primăvară, în vară irigi culturile pe care le-ai semănat primăvara. Şi mereu trebuie să ai o echipă specializată în a iriga. Din păcate, irigăm destul de empiric, deşi nu sută la sută, avem scule destul de bune pentru irigat, acei tamburi de irigat, avem 10 tamburi şi 3 aripi mai moderne de ploaie, însă dacă nu faci acest lucru profesionist rişti, mai ales pentru un lot de hibridare, la care trebuie să revii măcar o dată la 10-12 zile cu apă de minimum 20-25 litri pe metru pătrat, deci rişti să compromiţi cultura. Noi am făcut tot efortul, vreau să vă spun că aceia care au lucrat la irigat cu mine anul acesta pot să spună că au fost ca şi condamnaţi la locul de muncă, timp de două luni, cât am irigat această cultură de porumb.

Reporter: Sunt doar două luni din douăsprezece, până la urmă, în care trebuie să munceşti activ. Pentru că avem acele perioade de iarnă în care angajaţii îi ţineţi în continuare angajaţi, pentru că alţii nu mai găsiţi. Forţa de muncă pe care o specializezi în ani de zile este greu să o pregătești din nou, să-l pregăteşti pe om şi apoi s-o iei de la capăt.

Gheorghe Lămureanu: Păcat că nu foarte multă lume este interesată de agricultură, nu cred că este cazul să subliniez cât de importantă este hrana pentru viaţa omului, cât de importantă este agricultura, şi o agricultură făcută din ce în ce cu mai puţine cheltuieli, pentru că, iată, grâul s-a dublat ca preţ, însă preţul îngrăşămintelor a crescut de 4-5 ori, la fel preţul fungicidelor. Sunt de acord şi nu sunt de acord cu diminuarea substanţelor fito şi a îngrăşămintelor chimice în agricultură, pentru că, aşa spunea un profesor de-al meu, nu poţi face economie la sărăcie cu o altă sărăcie.

„Aș prefera să investim în cercetare, în educaţie, să dăm bani pentru irigaţii şi nu bani pentru calamităţi şi pentru nenorociri care se întâmplă în ţară. Irigatul ar putea elimina cel puţin cu 50% aceste calamităţi.”

Reporter: Să rămânem la irigaţii. Sunt în acest moment o serie de fermieri, din Dobrogea, dar și din ţară, care au proiecte câştigate pe infrastructura secundară de irigaţii, pe Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, care au această infrastructură preluată şi trebuie musai să investească cu ajutorul fondurilor europene puse la dispoziţie de UE sau de Guvernul României. Preţurile au luat-o razna, mai ales în ultima jumătate de an, vorbim şi de energie, şi de combustibil, vorbim de tot ce înseamnă partea de echipamente, utilaje, ştiţi foarte bine cât costă, cât au crescut preţurile. Un proiect de un milion de euro nu mai face un milion de euro…

Gheorghe Lămureanu: Aşa este. Sunt unul dintre cei pe care i-aţi enumerat, adică sunt beneficiarul unui proiect cu fonduri europene pentru extinderea a încă 1.200 de hectare pe care să le punem la irigat, banii sunt veniţi, proiectul este gata, am făcut o parte din licitaţii, ne-am oprit, în condiţiile în care s-a mai cerut o evaluare să vedem dacă putem realiza ce ne-am propus cu banii. Aşteptăm răspunsul de la AFIR, să vedem cu cât ne-au suplimentat fondurile, dacă au suplimentat, ca să ducem la bun sfârşit acest proiect.

Reporter: Să vorbim concret, există o ordonanță de urgenţă, care vine şi spune că se suplimentează cu 30-33% această contribuţie din partea guvernului şi mai vine cu încă una pentru 2023, care vă ducea undeva la 40-50%. Ideea este că preţurile la unele au crescut de peste 50%, altele 60% şi aşa mai departe. Şi toată această investiţie nu duce decât la o creştere în medie clar undeva la 40% minimum a valorii întregului proiect, dacă e să-l implementezi la preţurile actuale. Ce-i de făcut?

Gheorghe Lămureanu: Probabil că se va ajunge la cei 40%, conform Ordonanţei, însă sunt specialişti la AFIR care studiază fiecare dosar în parte şi vor da atâţia bani cât să fie necesar pentru ducerea la îndeplinire a proiectului şi am încredere în ce vor hotărî ei, deşi unii ne spun că undeva pe la 20% ni se va aproba tuturor, caz în care nu vom ajunge să realizăm tot ce ne-am propus. Pericolul este să nu vină Curtea de control europeană, şi la mine au venit de două ori în control, şi să te pună să plăteşti din urmă totul, pentru că n-ai realizat. Cred că sunt la Ministerul Agriculturii oameni care pot să-şi dea seama de acest lucru, pentru că aproape toate produsele, inclusiv conducta de irigat, inclusiv conducta de plastic, toate s-au dublat, şi să-ţi dea voie să realizezi tot atât câţi bani ai. Nu ştiu cum ar trebui să fie mai bine, văd că sunt eforturi mari din partea ministerului, din partea primului-ministru şi din partea politicienilor chiar, deşi sunt unii cu mintea întunecată care sunt împotriva acestor irigaţii. Sunt destul de multe ferme în ţară, şi la noi în Dobrogea, care au început să irige pentru că au văzut că sunt rezultate mult mai bune şi mai sigure, te asiguri de rezultate mai bune şi să nu te duci la fund atunci când dă o nenorocire. Şi de ce să investim în plata daunelor şi a unei calamităţi totale, cum a fost acum doi ani, şi să nu investim în irigaţii? ANIF și MADR sunt obligate acolo unde s-a realizat un proiect de infrastructură secundară, bineînţeles să nu fie exagerat, să aducă apa fiecărei staţii, pentru că acest proiect a fost aprobat şi de ANIF, şi de minister, şi de toţi cei care erau factori de decizie.

„Doar politica agricolă coerentă poate influenţa în mod favorabil viaţa fermierului.”

Reporter: Să se ocupe, până la urmă, de infrastructura principală, este partea statului.

Gheorghe Lămureanu: Sigur, este miliardul acela şi jumătate de euro alocat acum 5-6 ani care poate aduce apă fiecăruia care realizează o staţie de infrastructură secundară.

Reporter: Pentru cei care nu au posibilitatea să investească în fosta infrastructură de irigații, acum se discută despre măsuri prin care să se aloce nişte bănuţi pentru sisteme de irigat locale, adică fiecare fermier să-şi facă un sistem de irigat local, cu lacuri, aşa cum se întâmplă prin Portugalia, Israel, Franţa, Italia sau puţurile forate. Deşi mulţi au fugit de ele, iată că ele ar putea fi o soluţie.

Gheorghe Lămureanu: Am vizitat nişte OUAI-uri în Franţa şi ei au sistemul de irigat total diferit faţă de al nostru. Ei iau apă de sus şi nu de jos. Au realizat atât de multe lacuri de acumulare pe munţi şi pe dealurile mai înalte, acumulând absolut toată apa din topirea zăpezii şi din ploile care vin în extrasezon. Acolo, într-un singur an, de la Napoleon încoace, n-a ajuns apa din lacurile de acumulare şi a trebuit ca fermierii să mai facă nişte puţuri. Doar un singur an. Şi poate şi noi ar trebui să învăţăm, pentru că avem munţi, avem părţi ale ţării ploioase şi poate n-ar strica să gândim astfel de sisteme.

„Să facem nişte rezervoare pe munţi, nişte lacuri care să poată să adune apa şi să o aducă în ferme atunci când avem nevoie de ea.”

Reporter: Ba ne putem lăuda cu cel mai mare bazin hidrografic din Europa!

Gheorghe Lămureanu: Da, dar lăsăm întâi apa să se ducă în Dunăre şi după aia o luăm din Dunăre şi o dăm mai concentrată către canalele de irigaţii. Poate ar trebui să depozităm şi noi, şi avem bazinul hidrografic destul de bogat, în felul acesta doi iepuri am împuşca: am evita complet partea de inundaţii, o parte din inundaţii care se produc la ploile torenţiale repezi, şi pe de altă parte am avea apă în vară. Pentru că, e adevărat, noi suntem în cursul inferior al Dunării, dar dacă ceilalţi au secetă şi ei ca şi noi, iau şi ei apă din Dunăre, şi la noi vine mai puţină. Avem oameni deştepţi în ţara asta şi avem proiectanţi, cunosc câţiva proiectanţi care au lucrat pe la ANIF, nişte minţi luminate de te tai în mintea lor când vorbeşti cu ei. Deci nu există cred în Dobrogea loc să nu poată fi amenajat la irigat din vechiul sistem de irigaţii, pentru că nu mai avem conductele acelea de 6 metri metalice care se mutau. Acum instalaţiile au şi 1.000 de metri, deci din canalele principale şi pe canalele secundare se pot crea irigaţii la fel ca în Franţa şi în Italia. Sunt instalaţii-pivot de 1.000 de metri lungime care pot iriga direct din canal, cu pompe direct, prin cădere, cu pompe speciale care să creeze presiune, fără eforturi prea mari. Deci dacă s-ar crea şi s-ar realiza cât de cât infrastructura principală, oamenii ar fi gata să asculte sfatului celui mai bătrân agricultor şi celui mai cunoscut din România, să ude cu găleata şi cu cana. Ar fi în stare oamenii să care cu găleata şi cu cana, dar din canalele secundare se poate iriga şi se poate amenaja cel puţin 50% din suprafaţa Dobrogei. Eu îi cred şi pe ceilalţi care suferă de secetă, însă noi, Constanţa şi Tulcea, suntem polul secetei. Dacă ei au mereu 400-450 ml de apă media anuală, noi nu sărim niciodată de 220-230 şi suntem bucuroşi atunci când avem aceste cantităţi, deşi şi acestea le avem câteodată pe toate odată. Toate pe capul nostru deodată. Însă nu zicem „nu” nici la asta, să mai vină şi din astea. Eu zic că implicând şi partea de proiectare irigaţii a acestor oameni pe care nu ştim să-i folosim, am putea Dobrogea s-o facem în următorii cinci ani, cel puţin jumătate, adică 300.000 de hectare să fie la irigat.

„Anul acesta, se decapitalizează fermierul, deoarece preţul la cereale aproape că s-a dublat în unele locuri, însă cheltuielile s-au triplat sau sunt de patru-cinci ori mai mari.”

Reporter: Domnule ing. Gheorghe Lămureanu, întotdeauna cu dvs. e o plăcere să vorbim, să discutăm despre ce a fost în agricultura României, ce este şi ce ar trebui să fie, nu sunteţi un tinerel în ale agriculturii...

Gheorghe Lămureanu: Sunt 49 de ani de când sunt aici, de când lucrez aici, de 49 de ani sunt în același loc. Dacă vreți să vorbesc de tineri, vorbesc şi de tineri. Cred că sunt ferma cu angajaţii cei mai tineri de pe teritoriu, mi-am implicat familia, amândouă fetele, am şi doi gineri care lucrează alături de mine şi vă spun, cât am terminat recoltatul, am terminat și aratul. După patru ani în care am întors an de an 350-400 de hectare de rapiţă şi am dat o pierdere de cel puţin 3-4 miliarde lei vechi, încerc să semăn atunci când am condiţii. Eu am dat anul trecut şi acum doi ani apă la rapiţă, 200 de hectare de rapiţă. Dar a meritat. Şi acum doi ani, şi anul acesta. Când faci 4.500-4.600 kg la hectarul de rapiţă, când bieţii oameni în alte părţi, tot din cauza secetei, n-au realizat două tone de grâu, e ceva. Îţi dă un impuls.

Încerc să-mi cointeresez copiii, să lucreze toţi în domeniul acesta, fie că lucrează din birou, fie că lucrează pe câmp, şi să ştiţi că au înţeles copiii şi văd că mulţi fermieri şi-au implicat copiii în procesul ăsta de dare-primire a unei ferme agricole, fie că e de 200, fie că e de 500, fie că e de o mie de hectare.

Reporter: Ce ar trebui să spună un părinte copiilor, pentru a rămâne în agricultură?

Gheorghe Lămureanu: Ei văd că sunt câte o săptămână când nu mă întâlnesc cu ei, plec la 4 dimineața, vin la 10 seara, când plec îi las dormind, când vin îi găsesc dormind, dar îmbucurător este faptul că nu ce le spun eu sau ce fac eu este important. Ei văd că se poată trăi şi din agricultură. Dacă toată lumea ar iubi pământul cum l-am iubit eu şi cum am lucrat eu, şi cum lucrează copiii mei acum, vă spun că i-ar fi bine. Copiii mei sunt atât de implicaţi, că văd doi norişori pe cer și mă sună: „Tata, la tine a plouat? Aici burează...”. Deci au început să sufere şi ei, să se bucure și ei de tot ce înseamnă agricultura. Dacă am pierdut toată industria asta, de ce să nu dezvoltăm agricultura? Putem trăi bine de pe urma agriculturii.

Reporter: Din păcate, am pierdut industria, şi cea care era constructoare de maşini agricole.

Gheorghe Lămureanu: Devenim, noi, fermierii, foarte buni clienţi ai fabricilor din străinătate.Vestul a adus şi bune, şi mai puţin bune, nu zic rele, din respect pentru ei. Fără ei, n-am fi ajuns să facem producţii de 7, 8, 10 tone de grâu la hectar, eu în viaţa mea n-am visat să fac vreodată, când la noi cu 7 tone s-a luat titlul de „Erou al noii revoluţii agrare” înainte de ’89. Şi numai noi ştim cum s-a luat şi ăla... 7 tone erau teoretic. Nu se putea face mai mult de 5-6 tone şi aveam toată suprafaţa irigată. Deci am primit genetică, am primit scule...

Reporter: Ai genetică, poţi veni cu toate celelalte verigi şi atunci sigur că obţii producţie.

Gheorghe Lămureanu: Sigur. Producţie de 20 de tone făceam şi noi la porumb în ştiulete, dar acum la 20 de tone de porumb boabe – dacă îi dai două-trei ape şi tot ce-i trebuie, şi densitatea care trebuie. Nu sper niciodată să fac o producţie medie pe fermă, însă excelăm şi noi la anumite culturi, suntem specializaţi şi în producţia de seminţe, de la muştar până la coriandru, de la grâu, orz, mazăre, năut şi porumb, şi floarea-soarelui, loturi de hibridare şi la porumb, şi la floarea-soarelui, însă tot ştiinţa ne poate ajuta şi educaţia în special. Dacă ar fi şcolile profesionale care să facă mecanizatori, şi vă spun, e o plăcere să lucrezi pe un tractor de 300-400 CP, care are aceleaşi condiţii ca un autoturism care merge pe şosea, care are precizie şi uşurinţă în a lucra şi în a te orienta, şi poţi să lucrezi zece ore mult mai uşor decât lucram odată zece ore cu U650. Nu că U650 n-ar fi fost încă bune, dacă le-am fi avut. Pentru că avem lucrări pe care le mai facem cu U650, neputându-le face cu aceste tractoare mari. Însă, pe lângă irigaţii, ştiinţa şi educaţia ne‑ar ajuta extraordinar de mult în a depăşi momentele acestea pe care le avem anul acesta. Sunt oameni foarte trişti în ţară. Am colegi în toată ţara, sunt câţiva chiar veniţi la mare aici, vin ca să uite de necaz şi de problemele pe care le au, pentru că efectiv ar trebui să înnebunească atunci când se gândesc că au investit 50-60 de miliarde de lei în toamnă şi nu scot decât 25-30 de miliarde acum. Deci asta înseamnă faliment, ruină, case pierdute, executări şi toate celelalte necazuri care urmează de aici. La asta ar trebui să se gândească guvernanții. Aș prefera să investim în cercetare, în educaţie, să dăm bani pentru irigaţii şi nu bani pentru calamităţi şi pentru nenorociri care se întâmplă în ţară. Irigatul ar putea elimina cel puţin cu 50% aceste calamităţi. Doar politica agricolă coerentă poate influenţa în mod favorabil viaţa fermierului în general.

Anul trecut, când am avut producţii frumoase, efectiv am fost jefuiţi prin acordarea de preţuri extraordinar de mici. Anul acesta, avem norocul că am realizat o producţie mai valoroasă, dar cu cheltuielile de toamnă mai puţine, de anul trecut. Însă cele de primăvară şi cele pe care le vom face în toamna aceasta să ştiţi că o să fie foarte greu la primăvară să mai asigurăm minimul necesar, dar poate că chiar asta se şi vrea, să nu mai avem bani să mai investim, să diminuăm aportul acela de îngrăşăminte şi de produse chimice pământului, Vă spun că noi, din sărăcia pe care o dăm acum la câmp, nu mai putem face altă economie. Anul acesta, n-am dat nici măcar 50% din ce am dat anul trecut şi, ca atare, nici producţiile nu s-au ridicat chiar la înălţimea aşteptărilor. Însă vă spun, anul trecut, am fost jefuiţi, anul acesta, încă o dată zic că se decapitalizează fermierul, pentru că preţul la cereale aproape că s-a dublat în unele locuri, însă cheltuielile s-au triplat sau sunt de patru-cinci ori mai mari. Nu mai vorbesc de forţa de muncă, care s-a scumpit extraordinar de mult. Eu am înfiinţat patru OUAI-uri şi am 16 oameni angajaţi acolo cărora le plătesc salariile și taxele către stat, chiar dacă ei lucrează 2-3 luni pe vară. Contribui la bugetul statului prin aceste plăţi, însă mi-ar fi mai uşor şi aş investi şi eu mai mult, mi-ar rămâne mai mulţi bani să investesc dacă n-aş mai plăti atâtea angarale, dacă statul mi-ar da niște facilități. Lumea trebuie să înțeleagă că toată Europa nu se va mai putea uda decât prin intermediul organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

„Copiii văd că se poată trăi şi din agricultură. Dacă toată lumea ar iubi pământul cum l-am iubit eu şi cum am lucrat eu, şi cum lucrează copiii acum, vă spun că i-ar fi bine.”

Reporter: Şi dacă eşti pe o zonă unde nu a existat sistem de irigaţii, şi tu vrei să-ţi faci sistem de irigaţii propriu? Ce facem? Facem o organizaţie cu cine? Că până la urmă investiţia trebuie să fie pe fermă, adică sprijin pentru fermierul care vrea să-şi facă un sistem propriu.

Gheorghe Lămureanu: Nu vreau să dau sfaturi celor din afara judeţului nostru, însă pentru Constanţa, vă spun, pe mai mult de jumătate se poate realiza în cel mult patru-cinci ani. Să se simplifice modul de constituire a unei Organizaţii a Utilizatorilor de Apă. Să facem, cum am zis, nişte rezervoare pe munţi, nişte lacuri care să poată să adune apa şi să o aducă în ferme atunci când avem nevoie de ea.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

În perioada octombrie – noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români organizează în parteneriat cu Agricover Holding o serie de zece reuniuni zonale adresate fermierilor.

Evenimentele sunt programate să aibă loc după următorul calendar: Botoșani – 27 octombrie, Vaslui – 28 octombrie, Constanța – 1 noiembrie, Dolj – 4 noiembrie, Bihor – 10 noiembrie, Timiș – 11 noiembrie. O primă serie de reuniuni a avut loc deja în luna octombrie, iar reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu fermierii din: Buzău, Teleorman, Covasna și Brăila.

Clubul Fermierilor Români își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți cu privire la principalele programe și măsuri dedicate fermierilor, precum și informații relevante care să-i ajute în luarea celor mai bune decizii în contextul actual al pieței de agribusiness aflat într-o continuă schimbare.

Reprezentanții Clubului diseminează informații relevante pentru sectorul agroalimentar privind o serie de subiecte de interes precum:

• Importanța acordată sectorului agricol și industriei alimentare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – înțelegerea nevoii și oferirea de linii de finanțare dedicate, fermieri interesați de diversificarea activității economice.

• O mai bună structurare a abordării manageriale pentru perioada 2023-2027 din punctul de vedere al obținerii de subvenții agricole.

• Acordarea unei atenții mai aprofundate asupra tranziției către sectorul de procesare, în contextul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei.

• Oportunitatea lansării unui număr semnificativ de apeluri de finanțare din partea mai multor ministere.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, și Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură, prezintă o analiză de impact pentru performanța fermierilor din România, care vizează criza economică, războiul din Ucraina, Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente. Totodată, aduc în atenția fermierilor cele mai recente informații privind Planul Național Strategic 2023-2027, precum și măsuri de sprijin pentru fermieri acordate prin intermediul PNDR, PNRR, programe operaționale, diferite tipuri de granturi, precum și instrumente avantajoase de creditare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cezar Gheorghe, consultant Club și expert comerț cu cereale, vorbește despre evoluția prețurilor la grâu, porumb și rapiță de la declanșarea războiului în Ucraina, precum și informații de interes pentru fermieri privind volatilitatea, riscul, factorii de stres, schimbare și rezistență în piața de cereale. Proiectul Concorde oferă fermierilor soluții la problemele curente cu care se confruntă fermierii în demersurile de valorificare a producției agricole.

Riscurile asigurate la culturile agricole și importanța  asigurărilor agricole sunt teme abordate de reprezentanții Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare într-un demers de informare a fermierilor despre opțiunile pe care le au și care sunt principalele aspecte de care trebuie să țină cont la încheierea asigurărilor agricole.

Foto: Clubul Fermierilor Români (https://cfro.ro/)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri, 19 octombrie 2022, Parlamentul României a adoptat, cu unanimitate de voturi, Legea Laptelui și a produselor lactate. Astfel, sunt reglementate producția, distribuția laptelui, a produselor lactate, precum și a produselor pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi și proteine altele decât cele lactate, legea adoptată stabilind detaliile referitoare la etichetarea tuturor acestor produse și la condițiile pe care vor trebui să le respecte comercianții lor.

Legea Laptelui și a produselor lactate interzice folosirea denumirilor „Lapte” sau „Produse lactate” pe eticheta produselor care nu conțin lapte. Mai mult, pentru a inscripționa pe eticheta laptelui și a produselor lactate sintagma „Produs Românesc”, este obligatoriu ca produsul să fie obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România.

De asemenea, conform noii legislații, produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale și produsele vegetale se comercializează în spaţii de prezentare și vânzare separate, bine delimitate, pe rafturi separate față de produsele lactate autentice, cu atenționare explicită catre cumpărător a conținutului acestor produse.

Cei care nu respectă prevederile Legii Laptelui și a produselor lactate sunt sancționați cu amenzi, dar și cu oprirea temporară de la comercializare a produselor până la remedierea deficiențelor sau suspendarea autorizației de prelucrare/producție/comercializare.

„Este o lege corectă și responsabilă, care va proteja cetățenii de marketingul înșelător și va transforma laptele produs în România într-un adevărat brand, procesatorii primind recunoaștere și respect. Actul normativ adoptat reglementează sectorul laptelui și produselor lactate și creează cadrul juridic pentru prezentarea și comercializarea produselor, respectarea condițiilor de igienă și informarea corectă a consumatorului. Noua lege prevede inscripționarea de informații suplimentare pe etichetele produselor, respectiv indicarea țării de origine sau a locului de proveniență, ingredientele primare folosite, pentru că printr-o etichetare corectă se reduce marketingul înșelător și concurența neloială”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

De menționat că, în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) se înființează Observatorul Laptelui, având ca scop monitorizarea producţiei de lapte de vacă, bivoliță, oaie și capră, centralizarea datelor de pe piață, urmărirea și analizarea tendințelor de consum, a producției, a echilibrului între cerere și ofertă, precum și a costurilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Programul TalentA, aflat la cea de a treia ediție în România, este un program gratuit de educație, mentorat și granturi ce vizează femeile fermier din mediul rural. Anul acesta, în programul inițiat și coordonat de Corteva Agriscience România au participat peste 40 de femei. Acestea au luat parte la o serie de cursuri gratuite de dezvoltare a competențelor, cursuri ce le-au oferit posibilitatea de a înțelege, învăța și practica conceptele, procesele și instrumentele necesare în dezvoltarea unei afaceri în agribusiness. Anunțarea câștigătoarelor celei de-a treia ediții TalentA se va face în cadrul evenimentului de decernare a premiilor ce va avea loc pe 21 octombrie 2022, în București.

Femeile în agricultură se confruntă adesea cu provocări specifice care nu sunt întotdeauna recunoscute în mod adecvat. De aceea, în anul 2020, Corteva Agriscience a lansat și în România programul TalentA, care oferă access la finanțare printr-un sistem de premii.

Prin TalentA, femeile din mediul rural primesc educație despre cum să dezvolte o afacere și să o gestioneze, iar la final, Corteva Agriscience împreună cu partenerii de la Starperfomining, sprijină implementarea celor mai bune trei idei.

Cursul gratuit de instruire a femeilor antreprenor din mediul rural este construit pe două module principale: Modulul I - Competențe generale de Business și Modulul II – Competențe generale de Agribusiness. Conceptele din modulul de business oferă suport în dezvoltarea competențelor manageriale pentru conducerea unei afaceri, în timp ce conceptele modulului de agribusiness ajută la extinderea cunoștințelor și calificărilor necesare în dezvoltarea diferitelor culturi de rapiță, porumb, floarea-soarelui, cereale, viticultură, cartof etc.

Începând cu data de 30 septembrie 2022 s-a dat startul activității de construire a proiectelor, în cea de-a doua etapă a programului TalentA. Proiectele sunt analizate de o comisie formată din cinci experți Corteva și trei consultanți Starperfomining. Unul dintre cele mai importante aspecte pe care programul îl are în vizor este ca proiectele participantelor să nu fie tratate individual. Acestea trebuie să să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience. Termenul limită până la care s-au putut depune aceste proiecte a fost 14 octombrie 2022.

În acest sezon, Corteva Agriscience oferă premii în valoare de 15.000 USD, respectiv: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD.

Pentru detalii suplimentare despre cursuri, persoanele care au facilitat și organizat cele două module de învățare, comisia de experți care decide proiectele câștigatoare, dar și multe alte informații, vizitaţi site-ul Corteva Romania şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alexandrion Group, producător și distribuitor de băuturi spirtoase și vinuri din România, a sărbătorit 130 de ani de la ȋnfiinţarea Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892, printr-un eveniment organizat pe 15 octombrie 2022, ȋn ziua centenarului Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Furnizor oficial al Casei Regale a României din 1904, spumantul Rhein, produs la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892, a fost servit la dineul care a urmat ceremoniei de ȋncoronare de la Alba-Iulia, din 15 octombrie 1922.

La 130 de ani de la ȋnfiinţare Pivințele Rhein & CIE Azuga 1892 și-au păstrat farmecul și rafinamentul pe care acest complex îl avea la finalul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Pivniţele au o tradiție neîntreruptă în producția de vin spumant, prin metoda tradițională, cu fermentație secundară în sticlă, un proces foarte meticulos și complex, bine controlat, în care vinul care constituie baza, timpul și temperatura de fermentare sunt esenţiale. Domeniul include o cramă supraterană unde se organizează tururi ghidate, un muzeu în care fiecare moment important al istoriei locului este marcat, o pensiune pentru cei care doresc să ȋnnopteze ȋn zonă și un restaurant unde poate fi savurat meniu regal, o reintrepretare a preparatelor preferate ale Familiei Regală a României, din acea perioadă, ȋn asociere cu spumantul Rhein.

„Anul acesta aniversăm 130 de ani de când familia Rhein a pus piatra de temelie pentru construcţia Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892. În 1886, când Wilhelm Rhein, primul dintre cei trei frați Rhein, sosea la Azuga, zona era aproape pustie. Doar 14 ani mai târziu despre locul acesta se vorbea cu admirație la Expoziția Universală de la Paris. Regele Carol I, care a ȋnţeles potenţialul extraordinar al zonei a fost motorul acestui proces rapid de modernizare. Industria de la Azuga s-a ridicat cu sprijinul său direct. Fraţii Rhein au fost oamenii care au pus bazele unui imperiu industrial, iar urmașii lor au continuat munca. Astăzi suntem aici datorită lor și ȋi onorăm pe fondatori. Iar eu sunt mândru că Alexandrion Group poate duce mai departe tradiţia Pivnițelor și calitatea spumantului Rhein, cu respect pentru fondatori și determinarea de a crește notorietatea acestei mărci și mai mult. Am păstrat rețeta tradițională care a asigurat succesul spumantului, dar investim permanent în modernizarea acestei locații, a liniei de producție, pentru a menţine calitatea la cele mai înalte standarde. Periodic facem schimbări de identitate vizuală pentru ca imaginea produsului să rămână fresh. Prin tot ceea ce dezvoltăm aici îmi doresc ca Alexandrion Group să facă legătura dintre trecut și prezent și să contureze viitorul”, a spus dr. Nawaf Salameh, președintele fondator al Grupului Alexandrion.

Cea mai veche marcă de spumant românesc, Rhein este cunoscută în istorie ca spumantul regilor, al elitei și al evenimentelor istoriei anilor 1900-1948. Calitățile sale remarcabile au fost recunoscute la doar câţiva ani de la debutul producţiei. În 1905, Rhein obţinea medalia de aur la Expoziţia Colonială de la Londra, ȋn 1929 la Expoziţia Generală de la Barcelona, ȋn 1935 la cea de la Bruxelles, iar astăzi continuă să fie medaliat la competiţii internaţionale din ȋntreaga lume, precum International Wine Challenge, International Wine & Spirit Competition, Decanter World Wine Awards sau VINARIUM.

Cartea de onoare a Pivnițelor Rhein&Cie 1892 este o dovadă vie a aprecierii și bucuriei celor care la Azuga au  descoperit un rarisim spațiu cu istorie și tradiție neîntreruptă. Pivnițele Rhein & CIE Azuga 1892 oferă călătorului care le vizitează  trăiri și experiențe unice: el calcă pe urmele pașilor celor patru regi ai României care au vizitat adeseori aceste locuri, este martor privilegiat al istoriei locurilor de unde a început procesul de modernizare a Vechiului Regat.

Pentru a marca acest moment important, 130 de ani de existență, ȋn parcursul Pivnițelor Rhein & CIE Azuga 1892, istoricul și doctorul ȋn istorie al Universităţii București, Dorin Stănescu a lansat recent cartea „Șampania Regilor – O istorie a primei fabrici de șampanie din România. Pivnițele Rhein & CIE (1892 - 2022)”, un efort de cercetare aprofundată, materializat ȋntr-o monografie care dezvăluie elementele care au dus la succesul spumantului Rhein și la dezvoltarea fără precedent a localităților nou-industrializate.

***

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorii de vin din Dealu Mare își deschid porțile pentru iubitorii de vin și de natură. Timp de două zile, 22 – 23 octombrie 2022, are loc a treia ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”, la care oaspeții sunt așteptați cu sticlele, cu brațele și cu cramele deschise, în natură, în aer liber și, desigur, cu vinuri bune.

La doar o oră de București, cramele din Dealu Mare își dezvăluie comorile din pivnițe și vii, din sufletele oamenilor locului. Pasionații de natură și vin vor degusta, vor vizita locuri frumoase și vor învăța vinul de la profesioniștii care-l produc.

„Evadare în Dealu Mare 2022” cuprinde 15 crame, 5 trasee de vizitare, nenumărate peisaje, multe vinuri, gustări și apă. Biletele pot fi achiziționate până la data de 19 octombrie 2022 (www.iabilet.ro/bilete-evadare-in-dealu-mare-78948) și asigură accesul exclusiv la cramele prevăzute în fiecare traseu, în intervalele orare prevăzute în programul de vizitare comunicat de către organizatori. Pentru fiecare traseu, în fiecare zi e disponibil un număr limitat de bilete pe zi. Sunt 100 de locuri cu transport asigurat de către organizatori (din București și retur) - 300 lei/persoană; și 20 de locuri cu transport propriu - 250 lei/persoană.

În fiecare zi de Evadare poate fi ales câte unul dintre cele cinci trasee pregătite de gazde:

• Traseu 1 - Domeniul Aristiței, Dagon, Davino

• Traseu 2 - Gramofon Wine, SERVE, Domeniile Urlați (New Entry)

• Traseu 3 - Apogeum, Domeniile Franco-Române (New Entry), Lacerta Winery

• Traseu 4 - Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis, Velvet Winery (New Entry)

• Traseu 5 - Budureasca, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa (New Entry), Aurelia Vișinescu

Mijloacele de transport vor pleca la orele 9.30 din București - Piața Victoriei. Vizitarea primei crame va începe aproximativ la orele 11.00. Pentru fiecare cramă e prevăzută o durată de circa două ore si jumătate (vizită, degustare, gustări, întrebări și răspunsuri, achiziții de la fața locului). Plecarea înapoi către București se va face în jurul orei 19.30-20.00 (ora estimată de ajungere la Piața Victoriei fiind 21.30). Fiecare autocar va fi însoțit de un reprezentant al organizatorilor, care va oferi informații oaspeților.

Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare organizează a treia ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”. Prima ediție a fost organizată în august 2020 și a fost un succes deși a avut loc în condiții de pandemie, toți participanții simțindu-se în siguranță în timp ce s-au bucurat de o experiență unică. A doua ediție a avut loc la finele lunii iunie din 2021.