Cu o experiență de peste 15 ani în roluri de conducere și coordonare strategică, în care a contribuit la dezvoltarea și transformarea unor organizații de referință din agribusiness, FMCG și retail, Iulia Ursan se alătură echipei AGXecutive în calitate de Consultant Partener.
„De zece ani încoace, de când am fondat AGXecutive, am avut două idei directoare – în primul rând să devenim leaderul pieței în materie de servicii prin care să optimizăm competitivitatea organizațiilor de pe lanțul de valoare agroalimentar prin potențarea capitalului uman sub toate aspectele posibile și, în al doilea rând, să poziționăm firma ca o platformă de competențe de cel mai înalt nivel, care să întregească paleta de expertiză pe care o oferim beneficiarilor noștri. Alăturarea Iuliei, un profesionist senior care a confirmat pe deplin în toate misiunile și rolurile de până acum, ne întărește întru totul în acest deziderat”, a declarat Florin Constantin, fondator AGXecutive.
De-a lungul carierei, Iulia Ursan a dezvoltat și implementat strategii comerciale complexe, a construit parteneriate cu impact pe termen lung și a coordonat inițiative care au generat creștere sustenabilă și avantaj competitiv pentru companii naționale și internaționale. Expertiza sa include elaborarea și execuția planurilor strategice, optimizarea proceselor comerciale, dezvoltarea echipelor și integrarea instrumentelor moderne de management. „Acest parteneriat marchează o etapă importantă în cariera mea. Parteneriatul cu AGXecutive îmi oferă cadrul ideal pentru a valorifica experiența acumulată în strategie, marketing și dezvoltare organizațională și pentru a o transforma în valoare adăugată pentru companii. Împreună cu echipa AGXecutive, voi sprijini organizațiile să își atingă obiectivele prin soluții personalizate, adaptate fiecărui context de piață, cu accent pe performanță sustenabilă, consolidarea echipelor de leadership și creștere pe termen lung”, a precizat Iulia Ursan.
AGXecutive este o companie de consultanță de referință pentru sectorul agroalimentar, specializată în executive search, leadership development și soluții integrate pentru dezvoltare organizațională. Cu misiunea de a acționa ca un catalizator al competitivității prin capitalul uman, AGXecutive sprijină organizațiile de pe întreg lanțul de valoare agroalimentar să își consolideze performanța. Viziunea companiei este de a construi parteneriate pe termen lung, bazate pe profesionalism, transparență și dezvoltarea continuă a echipei de consultanți.
Prin colaborarea cu AGXecutive, Iulia Ursan își propune să ofere organizațiilor servicii de consultanță de nivel înalt, axate pe strategie de business, dezvoltare comercială și consolidarea leadershipului, contribuind la crearea unui avantaj competitiv durabil.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cerealcom Dolj, unul dintre puținii producători-exportatori de cereale din țara noastră, a obținut o hotărâre favorabilă într-un arbitraj internațional desfășurat la Londra, sub egida prestigioasei asociații internaționale GAFTA (Grain and Feed Trade Association), într-o dispută cu o entitate din Arabia Saudită referitoare la un contract comercial de producere și comercializare a 1.500.000 tone de grâu românesc, în valoare de peste 400 de milioane de dolari, destinat consumului națiunii saudite.
Tribunalul internațional GAFTA a concluzionat că firma saudită a încălcat contractul încheiat cu producătorul român în ceea ce privește obligațiile aferente recoltelor 2024 și 2025, precum și cele privind termenul de plată a avansului pentru recolta din 2023.
Totodată, a constatat că Cerealcom Dolj nu a încălcat contractul, având dreptul să suspende livrările ca urmare a neplăților, motiv pentru care decizia firmei saudite de a rezilia contractul nu este valabilă.
În plus, tribunalul a respins integral pretențiile formulate de compania saudită, în cuantum de aproape 25 de milioane de dolari. De asemenea, tribunalul internațional a confirmat că societatea Cerealcom Dolj este îndreptățită să solicite despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, cuantumul acestora urmând a fi determinat într-o procedură arbitrală separată.
„Primim cu mare satisfacție această hotărâre, care confirmă corectitudinea poziției noastre și recunoaște eforturile depuse de companie pentru respectarea contractului. Cerealcom rămâne un partener de încredere, care își onorează angajamentele și așteaptă același nivel de responsabilitate din partea tuturor colaboratorilor săi”, a declarat Mihai Anghel, director general Cerealcom Dolj.
Hotărârea tribunalului constituit sub egida GAFTA poate fi supusă unor căi de atac, însă Cerealcom Dolj are dreptul de a iniția imediat procedurile legale pentru stabilirea cuantumului compensațiilor financiare pentru prejudiciile suferite ca urmare a încălcărilor contractuale fundamentale comise de firma saudită.
În această procedură de arbitraj, Cerealcom Dolj a fost asistată de un consorțiu format din firma londoneză Mishcon de Reya, prin echipa condusă de domnul Greg Falkof, Partener, care a asigurat reprezentarea și asistența pe drept britanic, precum și de Reff & Asociații | Deloitte Legal, prin echipa de litigii coordonată de domnul Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Managementul riscurilor în agricultură, impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol, precum și perspectivele internaționale asupra asigurărilor agricole, cu accent pe modelele de parteneriat public-privat, care sunt dezvoltate la nivel global, sunt subiecte dezbătute la prima Conferință Est-Europeană a Brokerilor de Asigurare „AgraSure”, organizată la Viena de către compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), lider de piață în asigurările agricole din Austria și unul dintre cei mai importanți asigurători agricoli din Europa. La eveniment au participat peste o sută de brokeri de asigurare din Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia și România.
Sucursala Agra Asigurări România a fost prezentă în calitate de partener strategic și reprezentant al pieței locale de profil, alături de brokeri invitați din România, activi în sectorul agricol. „Este o onoare să fim parte din prima conferință AgraSure, care confirmă importanța dialogului și a colaborării între toți actorii implicați în sectorul agricol. Fermierii din România se confruntă tot mai des cu efectele schimbărilor climatice, iar asigurările agricole nu mai reprezintă doar o opțiune, ci o necesitate. Misiunea noastră este să fim aproape de fermieri, să le oferim soluții inovatoare și să contribuim la dezvoltarea unei rețele de siguranță sustenabile, prin care agricultura să-și poată îndeplini rolul strategic – acela de a asigura securitatea alimentară”, a declarat Adrian Horia Lupu, directorul Sucursalei Agra Asigurări România, prezentă pe piața noastră din 2016. De altfel, Agra Asigurări este singurul asigurător specializat pe domeniul agricol.

Organizatorul conferinței AgraSure, compania Österreichische Hagelversicherung (ÖHV), cu sucursale în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România și Bulgaria, oferă protecție pentru culturile agricole împotriva unui spectru larg de calamități naturale, precum grindină, secetă, inundații, furtuni, îngheț și altele. Totodată, ÖHV este cel mai mare asigurator de animale, acoperind riscurile pentru bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline și păsări. Cu cel mai modern sistem de management al daunelor din Europa, bazat inclusiv pe utilizarea datelor satelitare în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), compania asigură o procesare rapidă și eficientă a daunelor. Acest avantaj tehnologic contribuie semnificativ la gradul ridicat de satisfacție al fermierilor.
În discursul inaugural al conferinței de la Viena, dr. Kurt Weinberger, director general al companiei Österreichische Hagelversicherung, a subliniat că agricultura este puternic afectată de creșterea fenomenelor meteorologice extreme: „Agricultura se confruntă cu provocări majore din cauza intensificării fenomenelor meteo extreme generate de schimbările climatice și a volatilității prețurilor de piață. Cert este că agricultura, prin natura ei de activitate desfășurată sub cerul liber, este inseparabilă de locația în care se desfășoară. Spre deosebire de industrie, care poate reacționa la deteriorarea condițiilor prin relocarea fabricilor, fermierii se confruntă în mod direct cu riscurile climatice, care se tot intensifică. Însă doar un sector agricol stabil va putea hrăni, în viitor, nouă miliarde de oameni. În interesul întregii populații, agricultura are nevoie de o rețea de siguranță și mai solidă. Pentru aceasta este necesară o asigurare agricolă puternică și inovatoare, dar și un angajament clar al autorităților în direcția unor modele de parteneriat public-privat, o colaborare între agricultori, sectorul public și industria asigurărilor, așa cum se dezvoltă deja la nivel internațional, de exemplu în Statele Unite sau China”.
Consultantul Organizației Mondiale de Meteorologie (WMO), Michael Staudinger, a prezentat efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice asupra agriculturii, punctând că fermierii sunt primii care se confruntă direct cu riscurile generate de fenomenele meteo extreme.
Andreas Rohm, expert senior în subscrierea riscurilor agricole - Munich Re, a expus tendințele globale de risc și a demonstrat că, la nivel mondial, guvernele își extind schemele de subvenționare a primelor pentru asigurările agricole și animale, ca răspuns la amenințările tot mai mari reprezentate de dezastrele naturale și epizootii.
O perspectivă americană a fost oferită de Thomas Zacharias, președinte în cadrul Asociației Naționale a Serviciilor de Asigurare a Recoltei SUA (NCIS). Acesta a explicat oportunitățile pe care le oferă modelul american și a subliniat că atât Europa, cât și Statele Unite pot beneficia reciproc de pe urma schimbului de experiență în domeniul asigurărilor agricole. În SUA, asigurarea agricolă reprezintă cel mai important instrument de politică agricolă pentru asigurarea securității alimentare.
Perspectiva europeană a fost argumentată de Bence Major, adjunct șef în cadrul Comisiei Europene, care a evidențiat că o politică agricolă orientată spre viitor poate rămâne competitivă pe plan global doar prin instrumente solide de gestionare a riscurilor.
În încheiere, Matthias Grün, membru al Consiliului de administrație Esterhazy Betriebe AG, a împărtășit experiențe practice, demonstrând modul în care exploatațiile agricole pot gestiona riscurile și își pot consolida stabilitatea cu ajutorul asigurării.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Introducerea unui sprijin cuplat de 200 de euro/hectar ar transforma cultura orzului de bere în România într-una profitabilă, cu efecte economico-sociale pozitive în zonele rurale și în sectorul agroalimentar. Cultura de hamei este eficientă din punct de vedere economic, însă costurile crescute de înființare a plantațiilor descurajează creșterea suprafețelor. Concluziile aparțin unui studiu realizat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), la solicitarea Asociației Berarii României.
Lansat în cadrul unei dezbateri organizate marți, 23 septembrie 2025, cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților și a Ministerului Agriculturii, studiul realizat de ICEADR la solicitarea Berarii României analizează culturile de orz, orzoaică de bere și hamei în România. Analiza evidențiază importanța lor strategică pentru industria berii și potențialul de dezvoltare agricolă la nivel național. Studiul își propune să ofere o imagine a stării actuale a acestor culturi, identificând, totodată, provocările, oportunitățile și soluțiile pentru a stimula producția internă și a reduce dependența de importuri.
Producția de bere, strâns legată de agricultura locală
În prezent, cererea de materii prime agricole pentru bere este de două ori mai mare decât cantitățile livrate de agricultorii din România, fapt ce creează o oportunitate semnificativă de extindere și dezvoltare a acestor culturi la nivel local. În timp ce hameiul are o capacitate bună de autofinanțare și de generare a capitalului, orzul de bere nu înregistrează aceleași performanțe. De aceea, sprijinirea fermierilor pentru extinderea culturilor ar securiza aprovizionarea și ar dezvolta un lanț de producţie integrat, de la agricultură la produsul finit.
„Producția de bere din România este strâns legată de agricultura locală, care reprezintă prima sursă de materii prime. Dezvoltarea unor culturi rentabile securizează nu doar sectorul, ci oferă oportunități pentru fermieri, pentru procesatori, pentru tot lanțul valoric. În cei douăzeci de ani de Berarii României, dialogul cu Ministerul Agriculturii a fost constant și mereu în direcția unor măsuri cu rezultate concrete pentru fermieri. Studiul ICEADR aduce la zi date importante privind cultura materiilor prime necesare berii. Obiectivul producătorilor este ca acestea să fie disponibile în România și la o calitate ridicată”, a declarat Constantin Bratu, director general Berarii României.
Potrivit studiului, în anul agricol 2024/2025, niciuna dintre culturile de orz de bere nu este profitabilă în România. Sprijinul financiar din prezent, de 219 euro/hectar, nu acoperă costurile fermierilor, iar ratele de rentabilitate sunt negative pentru toate variantele de orz analizate.
În varianta acordării sprijinului cuplat, rentabilitatea culturilor ar putea crește de la pragurile negative din prezent – situate între minus 25% și minus 21% în funcție de tipul de cultură – până la niveluri de 7,7% - 17,8% pentru aceleași culturi.
„Ministerul Agriculturii dialoghează permanent cu fermierii, cu procesatorii de materii prime agricole și cu sectoarele care le folosesc în producție. Împreună cu Berarii României încercăm să identificăm soluții care să încurajeze cultivatorii locali în extinderea suprafețelor cu orz de bere și hamei. Obiectivul nostru comun este ca producătorii de bere din România să poată achiziționa mai multă materie primă de proveniență locală și, în acest fel, să reducem importurile pentru aceste două tipuri de culturi. În prezent, există fonduri europene separate în cadrul intervenției DR-17 adresate cultivatorilor de hamei și celor de struguri de masă. De asemenea, sunt în pregătire ghidurile solicitantului”, a precizat Violeta Mușat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În privința hameiului, studiul arată că resursele financiare alocate generează nu doar recuperarea integrală a investiției, ci și un profit net cumulativ care depășește valoarea ei. Însă costurile totale pentru înființarea unui hectar de plantație de hamei depășesc 13 mii de euro/hectar. Este o posibilă explicație a faptului că suprafețele cultivate în prezent nu depășesc 300 de hectare, față de 2.000 de hectare în 1994. Măsura propusă constă într-o schemă „de minimis”, respectiv ajutor financiar direct cultivatorilor de hamei.
„Susținerea fermierilor este prioritatea noastră numărul 1. De aceea, atunci când un sector economic vine cu propuneri care sunt în beneficiul acestora, așa cum o fac berarii, este important să le ascultăm. Creșterea suprafețelor cultivate cu orz de bere și hamei în România înseamnă cantități mai mari de materii prime agricole procesate local, utilizate mai departe de fabricile din țară. Adică valoare adăugată crescută pentru economia românească”, a subliniat Ionel Ciunt, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită ca Legea Mirosului să nu se aplice sectorului agroalimentar deoarece s-ar pune în pericol continuitatea fermelor, a producției agroalimentare și securitatea alimentară a țării.
Legea Mirosului există deja de mulți ani, însă nu are norme de aplicare. Prin urmare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a elaborat metodologia de aplicare, iar cele două proiecte cu norme de aplicare privind „stabilirea nivelului de disconfort olfactiv și conținutul planului de gestionare a disconfortului olfactiv” se află în consultare publică pe pagina de internet a MMAP. „Legea mirosului există de mai mulți ani, dar este inaplicabilă pentru că nu are normele de punere în aplicare. Am colaborat cu Ministerul Sănătății și am format un grup pentru a găsi cea mai bună variantă de lucru. Proiectele cu metodologia de aplicare sunt în consultare publică, iar observațiile cetățenilor și ale tuturor entităților sunt extrem de importante și sunt sigură că forma finală a acestor acte normative va fi una coerentă, corectă și ambițioasă, astfel încât protejarea sănătății umane și a mediului să fie pe primul loc”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
În urma consultărilor cu toate organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită exceptarea agriculturii și industriei alimentare de la aplicarea Legii Mirosului. Activitățile agricole presupun inevitabil emisii olfactive naturale, care nu pot fi eliminate complet, iar aplicarea strictă a normelor propuse ar pune în pericol continuitatea fermelor, unităților de procesare și securitatea alimentară a României.
AAC amintește că în state precum Franța, Germania, Olanda, Danemarca sau Austria există reglementări echilibrate, care protejează fermele deja autorizate și tratează diferențiat mirosurile agricole față de cele industriale. „Aceste principii trebuie implementate și în România, deoarece includ „prioritatea agricolă”, proporționalitatea măsurilor și excluderea sancționării retroactive a fermierilor pentru activități specifice agriculturii. Este absurd să se pretindă ca fermele și exploatațiile agricole, autorizate legal și funcționale de ani de zile, să fie supuse unor noi norme și penalizări ulterioare pentru mirosuri firești și inevitabile, specifice activității agricole. Producția de hrană pentru populatie trebuie exceptată de la această legislație, altfel riscăm să punem în pericol continuitatea fermelor, a producției agroalimentare și securitatea alimentară a României”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Principalele solicitări ale AAC:
Exceptarea fermelor și unităților agroalimentare de la aplicarea Legii Mirosurilor;
Dacă excepția nu este acceptată, implicarea oficială a Ministerului Agriculturii în elaborarea și aplicarea normelor;
Protejarea exploatațiilor agricole autorizate anterior de reclamațiile generate de construcții ridicate ulterior fără respectarea distanțelor de protecție sanitară;
Introducerea unor criterii clare și obiective pentru evaluarea disconfortului olfactiv, diferențiate între activitățile industriale și cele agricole;
Limitarea plângerilor abuzive printr-un mecanism de verificare a sesizărilor și prin obligativitatea respectării normelor urbanistice de către reclamanți;
Asigurarea continuității activităților agricole și comerciale în derulare, fără șicanări administrative sau juridice;
Adoptarea unor norme proporționale, aliniate standardelor UE, care să evite abuzurile și să protejeze fermele existente.
„Ne exprimăm deschiderea de a participa activ la consultările publice și de a colabora cu autoritățile pentru găsirea unor soluții corecte și echilibrate, care să îmbine protecția mediului cu asigurarea continuității activităților agricole”, conchide AAC.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura și industria alimentară din țara noastră se confruntă cu un deficit major de finanțare. Fermierii întâmpină dificultăți în accesarea creditelor bancare, subvențiile publice nu acoperă pe deplin nevoile de investiții, iar investițiile private rămân reduse. Aceste probleme au efecte de domino asupra întregului lanț agroalimentar – de la producția primară până la procesare și distribuție – afectând competitivitatea și securitatea alimentară a țării. În fața acestor provocări, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru dedicat identificării de soluții.
Dificultățile sectorului agroalimentar sunt confirmate de date oficiale. Astfel, sondajul BNR privind accesul la finanțare arată că una din cinci firme agricole a raportat că i-a fost respinsă cererea de credit. În același timp, Raportul asupra stabilității financiare (iunie 2025) subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari față de aceeași lună a anului anterior.
Acces dificil la credite bancare
Obținerea unui credit rămâne dificil pentru mulți fermieri români, mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. Conform analizelor fi-compass, o parte semnificativă a fermierilor evită să aplice la bănci, iar dintre cei care aplică, rata de respingere este ridicată. Motivele invocate țin de garanții insuficiente, volatilitatea veniturilor și percepția de risc ridicat în agricultură.
În lipsa garanțiilor și a istoricului de creditare, multe ferme amână investiții esențiale (utilaje, irigații, depozitare), ceea ce limitează productivitatea. Creșterea costului finanțării în ultimii ani a accentuat această presiune.
Subvențiile reprezintă un sprijin esențial, dar insuficient
Subvențiile PAC (plăți directe și dezvoltare rurală) rămân o sursă vitală de stabilitate, însă inflația le reduce puterea de cumpărare și nu acoperă integral investițiile. Farm Europe notează un „șoc de dezinvestire” al PAC: aproape doi ani de plăți directe lipsesc din perioada 2021–2027 pentru a menține valoarea economică a sprijinului. Pentru 2028–2034 ar fi necesare aproximativ 535 miliarde euro pentru a păstra valoarea din 2020.
În același timp, noua arhitectură PAC 2023–2027 impune statelor membre să direcționeze cel puțin 3% din bugetul plăților directe către tinerii fermieri, sub formă de sprijin pentru venit, investiții sau instalare.
Însă, accesarea fondurilor de investiții rămâne dificilă pentru o parte a beneficiarilor, din cauza cofinanțării și a duratei de rambursare.
Impactul lipsei capitalului privat și investițional
Capitalul privat (fonduri de investiții, capital de risc) în sectorul agroalimentar românesc este modest, ceea ce limitează scalarea companiilor cu potențial. Excepții notabile vin din parteneriate cu instituții financiare internaționale. De pildă, în 2024, IFC a anunțat un pachet de finanțare echivalent cu 42 milioane USD pentru Agricover Credit IFN, pentru a extinde finanțarea fermelor micro și IMM, cu cel puțin 50% alocare către afaceri deținute de femei.
Subfinanțarea se transmite pe întreg lanțul valoric. Materia primă pleacă la export, iar România importă volume tot mai mari de produse procesate. În ultimul deceniu, deficitul comercial agroalimentar a crescut de peste șapte ori, ajungând la aproximativ trei miliarde de euro, cele mai mari minusuri fiind la carne, lactate, produse de panificație și ciocolată.
O inițiativă pentru soluții, Grupul de Lucru „Instrumente Financiare în Agricultură”
Pentru a debloca finanțarea și a accelera investițiile în sector, Clubul Fermierilor Români lansează un grup de lucru dedicat finanțării agricole. Grupul reunește fermieri, procesatori, bănci, fonduri de investiții și autorități publice pentru a proiecta instrumente complementare creditului și subvențiilor: scheme de garantare extinse, credite pe termen lung adaptate agriculturii, fonduri de investiții mixte public–privat și mecanisme de asistență tehnică pentru pregătirea companiilor.
„Problema reală nu este lipsa banilor, ci modul în care finanțarea este gândită. Trebuie să trecem de la creditul bancar clasic, bazat pe aversiunea la risc, către fonduri de investiții și piața de capital, care susțin inovația și gândirea pe termen lung. Agricultura românească are nevoie de mecanisme flexibile, orientate spre performanță, nu doar spre conformitate birocratică”, punctează Jabbar Kanani, coordonator al Grupului de Lucru pentru Instrumente Financiare în Agricultură, membru fondator al Clubului Fermierilor Români, președinte Agricover.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Reinke Europe SRL, subsidiară a companiei Reinke Manufacturing USA, a inaugurat joi, 18 septembrie 2025, noul sediu în Năvodari (Constanța). Compania este lider mondial în producția de sisteme de irigații tip pivot și sisteme cu deplasare liniară, cu o tradiție de peste 70 de ani în domeniu și sute de distribuitori în peste 40 de țări.

Reinke Manufacturing este o afacere de familie fondată în 1954, cu sediul în Deshler, Nebraska, SUA, care dezvoltă produse și tehnologii menite să crească productivitatea agricolă, reducând totodată costurile cu forța de muncă și impactul negativ asupra mediului. Reinke Manufacturing este un lider constant în inovație, fiind prima companie care a integrat GPS-ul, comunicații prin satelit și panouri de control cu ecran tactil în gestionarea sistemelor mecanizate de irigații. Este singura companie americană deținută integral de familia fondatorului. Sediul companiei nu este doar un spațiu de lucru, ci reprezintă și inima unei comunități care sprijină inovația și dezvoltarea sustenabilă.
Chris Roth, președintele Reinke Manufacturing, a declarat: „Această investiție semnificativă, de peste 5 milioane de euro (atât în dezvoltarea sediului, cât și a stocurilor de echipamente), marchează un pas important în extinderea operațiunilor companiei pe piețele din Europa și Asia Centrală. Locația din România a fost mereu un pilon reprezentativ pentru noi”.
Companie într-o continuă dezvoltare, Reinke Europe este prezentă în județul Constanța încă din anul 2019, produsele sale fiind livrate în special pe piețele din Europa și Asia Centrală. Aceasta investește în tehnologie și dezvoltare pentru a răspunde cerințelor pieței într-o permanentă schimbare.
„Producția locală, noul hub deschis în vecinătatea Portului Constanța și extinderea rapidă și eficientă a rețelei de distribuitori, va reduce semnificativ timpii de livrare și va maximiza capacitatea de reacție la cerințele pieței”, susține George Botca, director general Reinke Europe.
Noua locație, care se întinde pe o suprafață de peste 15.000 de metri pătrați, va integra atât activități de distribuție a echipamentelor, cât și noul segment de producție locală. Aceasta va permite companiei să răspundă mai eficient cerințelor clienților și să contribuie la creșterea economiei locale prin crearea de noi locuri de muncă și prin dezvoltarea unor parteneriate durabile în cadrul comunității.

Eli Corso-Phinney, atașat comercial al Ambasadei SUA în România, consideră că: „Locația strategică a acestui hub, în apropierea celui mai mare port al Mării Negre este un exemplu perfect al parteneriatului de succes dintre SUA și România. Relațiile noastre comerciale bilaterale asigură tehnologii avansate de irigații fabricate în America și producție de echipamente de irigații în România”.
Reinke Europe își propune să devină un exemplu de excelență în industrie, prin tehnologii inovatoare și soluții personalizate.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează pe 27 septembrie 2025, la Apoldu de Sus – județul Sibiu, a patra ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment care va reuni, ca în fiecare an, vinurile din propria plantație cu muzica și bucatele tradiționale.
Vinea Apoldia Maior Fest este o sărbătoare a recoltei de struguri, unde toți cei prezenți se bucură de mâncarea tradițională și vinurile produse la Stațiunea Viticolă a USAMV Cluj-Napoca. În cadrul evenimentului este amenajată o zonă dedicată micilor producători și meșteșugari, iar participanții au ocazia să facă plimbări și fotografii în plantația viticolă de la Apoldu de Sus.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din anul 2020, în plantația Vinea Apoldia Maior situată la circa doi km de Apoldu de Sus, având astăzi în portofoliu 14 etichete, unele premiate la nivel național și internațional: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris alb/rose (sec/demidulce), Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. Aceste vinuri sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată.

Atmosfera de la Vinea Apoldia Maior Fest 2025 va fi întregită cu spectacole și recitaluri pentru toate gusturile, susținute în acest an de Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al universității - solistă Laura Ciupeiu, de studentele de la USAMV Cluj-Napoca - Bianca Găvan și Larisa Vasiliu, alături de Ștefan Suciu & Anamaria Urcan, Ilinca, Andra Cocian și soliști ai Asociației Culturale „Alexandru Fărcaș” - Kolcsár Katalin (soprană), Sorin Lupu (tenor), Geani Brad (bariton), Petre Burcă (bas), Péter Kolcsár (pianist acompaniator).

Festivalul își deschide porțile la ora 12.00, iar biletele pot fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 de lei. De asemenea, sunt disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani au acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor este de 50 lei. În aceste prețuri, participanților li se oferă accesul la eveniment și la spectacolele din program, precum și degustările de produse și consumația meniurilor tradiționale, alături de vinul la pahar.
Pe durata festivalului sunt disponibile spre vânzare vinuri îmbuteliate la stațiunea USAMV Cluj-Napoca și must, la prețuri speciale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Tokaj a fost desemnată recent printre primele zece regiuni viticole din Europa pentru 2025, alături de zone emblematice precum Rioja, Toscana și Bordeaux.
„Regiunea impresionează constant prin Aszú clasic, vinuri seci elegante și cupaje inovatoare, fiind premiată și de Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) pentru potențialul său turistic unic”, arată Traian Bădulescu, consultant în turism, adăugând că toamna aceasta, Tokaj își întâmpină oaspeții cu un sezon aurit de vin, istorie și descoperiri. „Pe măsură ce viile se colorează în nuanțe de aur și începe sezonul culesului, această regiune viticolă renumită în întreaga lume oferă o experiență autentică, care reflectă bogăția culturală și naturală a Ungariei. Vizitatorii sunt invitați să deguste celebrul Tokaji Aszú în crame istorice, să exploreze pitoreasca vale a râului Bodrog cu canoea sau să se bucure de activități de agrement în parcurile de aventură din apropiere.”
Dincolo de vinurile sale, Tokaj propune o gamă diversă de atracții care pun în valoare combinația unică a Ungariei de gastronomie, natură și ospitalitate, transmite Visit Hungary – Hungarian Tourism Agency (organizația guvernamentală pentru sectorul turistic).

Fiecare colț din Tokaj spune o poveste, prin vinuri aurii, pivnițe străvechi, dealuri line, castele medievale și gastronomie vibrantă. „Cu recunoașterea internațională ca una dintre cele mai importante regiuni viticole ale Europei, Tokaj își invită vizitatorii să descopere un peisaj în care tradiția se îmbină armonios cu inovația”, subliniază Traian Bădulescu.
Patrimoniu UNESCO
Tokaj este o regiune faimoasă pentru vinurile sale, în special Tokaji Aszú, cunoscut istoric drept „vinul regilor, regele vinurilor”. Declarată Peisaj Cultural UNESCO, regiunea păstrează rețele de pivnițe vechi de secole, așezări tradiționale și terase viticole. Iubitorii de vin pot explora spectaculosul șir de pivnițe de la Hercegkút, unde subteranele dezvăluie tainele vinificației seculare. Muzeul Vinului din Tokaj, situat în centrul orașului, oferă degustări alături de incursiuni istorice, iar Manufactura de Oțet din Bodrogkeresztúr prezintă tehnici tradiționale de producție, cu degustări incluse.
Crame și călătorii culinare în Tokaj
Podgoriile regiunii găzduiesc unele dintre cele mai prestigioase crame ale Ungariei, fiecare oferind o experiență unică și șansa de a savura vinuri de clasă mondială. Fiecare vizită la cramă transformă o simplă degustare într-o călătorie senzorială și culturală completă. Bucătăria locală completează perfect vinurile regiunii: foie gras glazurat cu Aszú, deserturi pe bază de fructe sau brânzeturi locale acompaniate de vinuri dulci sau seci.

Amintim câteva crame din Tokaj:
Götz Winery (Hercegkút), cramă de familie, primește vizitatori în pivnițe vechi de secole și dezvăluie istoria domeniului;
Sauska Tokaj îmbină tehnici moderne cu tradiții, într-un decor contemporan;
Degenfeld Estate (Tarcal), una dintre cele mai vechi crame din Tokaj, impresionează prin pivnițele săpate în rocă vulcanică și plimbările prin vie;
Oremus, renumită pentru vinuri dulci și seci, pune accent pe rafinamentul procesului de vinificație;
Holdvölgy Winery promovează vinificația sustenabilă și degustări în spații liniștite;
Barta Winery (Erdőbénye) – cunoscută pentru atmosfera prietenoasă și vinuri de calitate;
Disznókő (Tolcsva) atrage prin pivnița „Yellow Winehouse” și plimbările prin vie;
Patricius Winery (68 ha de vie) oferă o gamă variată de vinuri, de la seci elegante la Aszú premium;
Gizella Winery cultivă vie pe 20 ha, cu respect pentru natură și un stil modern;
Royal Tokaji, fondată în 1990 împreună cu criticul britanic Hugh Johnson OBE, este una dintre cele mai cunoscute internațional;
Demeter Winery, într-o clădire istorică din secolul XVIII, se remarcă prin vinuri de terroir și precizie.

Castele, sinagogi și viață medievală
Amatorii de istorie pot descoperi Castelul Sárospatak, reședința familiei Rákóczi, sinagoga barocă din Mád, spectaculosul Castel Boldogkő, dar și Castelul Füzér, considerat unul dintre cele mai frumoase din Ungaria, unde au loc turniruri cavalerești, târguri medievale și concerte.

Peisajele naturale și aventura în aer liber completează experiența în Tokaj:
Megyer-Hegy, un fost loc de extracție a pietrei de moară, astăzi un loc de drumeție spectaculos;
Tokaj Water Adventure Center – plimbări cu dragon boat, stand-up paddling și yoga pe apă;
Tururi e-bike prin vii;
Zemplén Adventure Park, la o oră de Tokaj, cu coaster alpin, tiroliene și Podul Unității Naționale, cel mai lung pod pietonal suspendat din lume;
O excursie la Nyíregyháza adaugă atracții precum grădina zoologică exotică și Aquarius Adventure Bath.
Consultantul în turism, Traian Bădulescu precizează că oferta de ospitalitate este pe măsura patrimoniului vinicol, în Tokaj vizitatorii având posibilitatea cazării în spații elegante, luxoase, cu wellness/spa, cu gastronomie recomandată Michelin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Un rol important în combaterea efectelor dezastruoase asupra producțiilor agricole și asupra existenței fermelor, mai ales acolo unde nu există suficientă apă, îl are adaptarea tehnologiilor. Pentru ca tehnologiile să-și atingă obiectivul, investițiile în cercetarea unor noi soiuri sau hibrizi, dar și a unor metode de cultivare și întreținere a plantelor trebuie să fie în atenția companiilor din domeniu. Interlocutorul nostru, Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Rep. Moldova, este una dintre persoanele care modelează peisajul economic al țării, mobilizând inovația, creșterea și evoluția pieței. Cu o carieră impresionantă de aproape 30 de ani în agribusiness, Jean Ionescu aduce cunoștințe și expertiză vastă în acest sector.
Reporter: Ce înseamnă Corteva Agriscience astăzi?
Jean Ionescu: Corteva e o compania globală de agricultură care activează în peste 140 de ţări, practic suntem partea de agricultură de la DuPont, de șase ani am devenit companie pur independentă, toate operaţiunile agricole fiind încorporate în Corteva Agriscience. Suntem compania care pe foarte multe segmente dă tonul în ceea ce priveşte inovaţia şi trăim din inovaţie.
Domeniul nostru este foarte clar, să reuşim să aducem fermierilor cele mai avansate soluţii tehnologice, cele mai avansate soluţii din punct de vedere al profitabilităţii şi acolo unde acţionăm, România fiind o ţară agricolă importantă, cu siguranţă reuşim să aducem valoare adăugată prin ce oferim fermierilor cu cea mai mare parte semnificativă în profitabilitate.
Adică, tot ce reuşim noi să aducem este inovaţie la cel mai înalt nivel, pentru că din cei peste 22.000 de angajaţi pe care astăzi îi are Corteva, mai mult de jumătate sunt cercetători, ei fiind motorul companiei. Corteva Agriscience pune zilnic în cercetare între 4 şi 5 milioane de dolari şi, cu siguranţă, nu contează că este sâmbătă sau duminică, compania lucrează la inovaţie cu o armată uriaşă de cercetători şi spunem fără niciun dubiu că este practic motorul cel mai important al Corteva astăzi.
Reporter: Unde se află schimbările climatice în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea?
Jean Ionescu: Schimbările climatice fac parte din viaţa de zi cu zi, şi dacă ne uităm strict la bazinul Mării Negre, unde România şi Republica Moldova se află, e una din zonele care suferă cel mai mult din punct de vedere pluviometric. Dacă analizaţi ultimii ani, din păcate, din media aceea naţională în jur de 600 litri pe care-i primeam, din păcate în ultimii ani constatăm că aceasta nu depăşeşte 350-400. Totodată, repartiţia pluviometrică a precipitaţiilor este extraordinar de disipată, adică sunt concentrate două-trei luni, când avem pluviometrie bună, dar în restul anului practic nu avem. Inclusiv, dacă analizăm iarna 2024-2025, este acelaşi lucru. Zăpada a fost în Muntenia şi puţin în Bărăgan, iar restul ţării, excluzând zonele montane, nu au avut o zăpadă bună.
Clar, încălzirea globală este aici şi nu e niciun dubiu că toată lumea simte lucrul acesta, şi înainte de ce simţim noi ca persoane, iunie, iulie, august, septembrie, chiar octombrie, au o încălzire dramatică a zonei în care ne aflăm şi plantele de cultură suferă major. Evapotranspiraţia, dacă-mi aduc bine aminte, aveam anul trecut în lunile iunie-iulie discuţii, evapotranspiraţia dată de Administrația Naţională de Meteorologie şi Hidrologie era undeva la 9 litri pe zi, adică un fermier trebuia să irige peste 9 litri pe metrul pătrat ca planta de cultură să aibă ceva în plus. Vă daţi seama că e destul de dură această constatare.
Din păcate, fermierii sunt obligaţi să-şi adapteze tehnologiile în concordanţă cu zona în care ne aflăm, iar acest sistem de lucrări minime, lucrări prin care fermierul caută să-şi ţină mai mult apa în sol fără să deranjeze foarte mult solul, este viitorul. E clar că nu mai există altă alternativă, decât să lucrăm cu un număr redus de treceri pe unitatea de suprafaţă, cu utilaje, tehnologie din ce în ce mai performantă şi, ajungând la planta de cultură, cu plante de cultură din ce în ce mai bine pregătite să facă faţă la seceta, arşiţa specifice zonei în care ne aflăm.
Reporter: Și fermierii de la noi încep să facă pași către agricultura conservativă, însă haideți să vorbim despre adaptarea hibrizilor şi produselor de protecţie a plantelor la noile provocări.
Jean Ionescu: Aici aş face câteva precizări. Sunt câteva aspecte pe care piaţa le cunoaşte. Corteva Agriscience e compania lider în furnizarea de soluţii genetice, de seminţe, produse de protecţie a plantelor şi produse biologice. Practic, dacă ne uităm la piaţa seminţelor aş spune că dominăm prin ceea ce oferim fermierilor, adică genetică de cea mai înaltă clasă, cu cea mai bună toleranţă la secetă şi arşiţă. Nu vă ascundem că este aspectul în care am reuşit să ne demonstrăm superioritatea din punct de vedere al performanţei. Şi aici aş preciza gama de hibrizi la porumb Optimum AQUAmax, care este gama premium de hibrizi de porumb. Dacă analizaţi în detaliu piaţa, 75-80% din suprafaţa de porumb care se irigă este ocupată de hibrizii Pioneer. Corteva este compania lider absolut în furnizarea de seminţe hibride de porumb, rapiţă, soiuri de soia, avem poziţie de asemenea de lider în piaţa florii-soarelui. Practic, toate zonele de seminţe certificate hibride la cele trei culturi plus varietăţi de soia sunt dominate de Pioneer, care, fără niciun dubiu, are un plus semnificativ din punct de vedere al toleranţei la secetă şi arşiţă, sunt hibrizi cu un sistem mult mai bine pus la punct de evapotranspiraţie, sunt hibrizi care au o capacitate semnificativă de explorare a solului.

În acelaşi timp, aş vrea să precizez că porumbul, din punct de vedere productiv, nu se evaluează la producţii sub 4, 5, 6 tone pe hectar. Adică sunt considerate producţii foarte mici şi zona aceasta aş spune este a hibrizilor ultra-rustici, care nu au potenţial productiv. Ce oferă Pioneer? Oferă hibrizii ofensivi, hibrizii care în condiţii grele de mediu obţin productivitate bună, dar de la condiţii medii şi foarte bune ecartul de performanţă faţă de produsele competitoare este semnificativ. Este motivul pentru care, din primii zece hibrizi care se vând în România, șapte hibrizi sunt marca Pioneer. E încă un detaliu care ne arată cât de puternic este acest brand, este cel mai mare brand de seminţe, Pioneer, şi cu siguranţă prin ce oferim şi tot ce lansăm în genetică aş putea spune că în viitorii ani vom domina din ce în ce mai mult această piaţă, datorită performanţei excepţionale a produselor noastre.
Sigur, în condiţiile României să nu exagerăm. În ultimii trei ani fermierii au obţinut producţii extraordinar de mici sau deloc, sunt fermieri care nu au recoltat porumb, care au obţinut 1, 2, 3 tone la hectar, vă daţi seama că profitabilitatea nu se poate discuta, practic au pierdut foarte mulţi bani şi în acest caz mulţi dintre fermieri au renunţat la porumb. Sunt astăzi fermieri care nu mai cultivă niciun hectar de porumb. Dacă ne uităm în sudul şi sud-estul României, foarte multe ferme au renunţat, în schimb zonele tradiţionale, Transilvania, vestul României sunt la suprafeţe normale de porumb. Aş spune fără ezitare că anul acesta vom avea cea mai mică suprafaţă de porumb de când este ţara noastră contorizată din punct de vedere al suprafeţelor, cred că vom fi undeva la maximum 1,7 milioane de hectare, din care sămânţa certificată nu depăşeşte 1,2-1,250 milioane ha.
Reporter: Care ar trebui să fie strategia de ţară?
Jean Ionescu: Statistica arată că putem iriga cam 1,7 – 1,8 milioane de hectare, dar aş spune, cred că sunt ceva probleme cu această capacitate de a iriga bine. E foarte clar că iarna nu ne mai aduce un regim pluviometric satisfăcător, practic rezerva de iarnă este semnificativ diminuată faţă de cum era acum 7-8 ani, schimbările climatice sunt majore, iar startul culturilor de primăvară este semnificativ diminuat, pentru că nu avem acea rezervă iniţială de iarnă. Ce trebuie făcut? Să irigăm mai bine, mai competitiv, să avem efectiv o capacitate de revenire ca la carte. De ce? Vă dau doar un element pe care foarte mulţi agronomi îl cunosc: porumbul ar trebui să aibă cu două săptămâni înainte de înflorit între 7-8 mm pe metru pătrat, adică 7-8 litri de apă pe metrul pătrat. Cine poate asigura dintre fermieri lucrul acesta? Adică, 7-8 litri să fie „on top”, în plus, faţă de evapotranspiraţie, care, discutam ceva mai devreme, în iulie anul trecut, în anumite zile, a atins 9 litri pe mp. Adică, vreau să scot în evidenţă că încă nu avem o capacitate de irigare performantă. Sunt mulţi fermieri care astăzi învaţă să irige şi calibrează sistemele, încearcă să găsească cea mai bună cale pentru a eficientiza din acest punct de vedere. Uitaţi-vă în sudul României, câţi fermieri au irigare prin picurare şi caută să-şi dozeze cât mai bine apa. E clar că România se îndreaptă către această parte, în care să înveţe fermierul să irige mai bine, să aibă soluţii din ce în ce mai competitive. Aici facem diferenţa în viitor. Prin această perioadă au trecut şi ţările din sudul Europei: Spania, Turcia, Grecia, care astăzi irigă foarte bine şi reuşesc să obţină producţii excelente, atât în zona de porumb boabe, cât şi în zona de siloz.
România e obligată să treacă la irigat, pentru că efectiv nu se mai poate produce. Economic, fermierul, dacă nu va iriga, nu mai are şanse multe în viitor. Sigur, sunt mulţi fermieri care nu au posibilitate de irigat, dar acolo, să învăţăm să producem mai bine cu acest sistem no-till, care n-are cum să răspundă într-un an sau doi. Acest sistem se pune la punct în minimum cinci ani, să ajungem la o productivitate superioară. Cred că sunt elemente pe care fermierii le cunosc foarte bine, dar din varii motive le este foarte greu să le pună în practică. Statul ajută şi în 2025 cu electricitate, curentul electric şi apă pentru irigat, adică încurajează major irigatul, iar cei care o vor face, cu certitudine vor avea beneficii semnificative în această zonă.
Reporter: Care este strategia Corteva în ceea ce priveşte produsele pe care fermierii ar trebui să le utilizeze, astfel încât să reducă din efectele negative ale secetei, ale schimbărilor climatice?
Jean Ionescu: Într-adevăr, dacă în segmentul seminţelor unde brandul Pioneer, atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui, domină piaţa prin cea mai avansată toleranţă la secetă şi arşiţă, în zona de produse biologice, cea pe care căutăm să o pregătim din ce în ce mai bine atât din punct de vedere al lansărilor, cât şi din punct de vedere al performanţelor pe care fermierii trebuie să le vadă în fermă, aici venim cu multe elemente noi. De pildă, avem în portofoliu un produs care se numeşte Sosdia Stress Max, este un produs care ajută plantele de cultură să-şi apere mai bine tot ce înseamnă parte de metabolism, iar lupta cu aceste condiţii din ce în ce mai vitrege de mediu este mult mai uşoară. Adică, experienţele cu astfel de produse ne arată că efectiv, cu pluviometrie cu 30-40% mai mică decât în mod normal, aceeaşi plantă de cultură reuşeşte să producă la acelaşi nivel ca o plantă normală. Mai avem Starter Mangan Platinum, un produs care ne arată performanţă semnificativă începând de la porumb, rapiţă, floarea-soarelui etc. Sunt produse biologice care vin în completarea produselor rezultate din sinteză, chimic. Cercetarea a evoluat atât de mult în partea de produse biologice, încât nu sunt soluţii de sinteză chimică la nivelul soluţiilor biologice. Şi noi am văzut lucrul acesta în zonele de testare, efectiv soluţiile sunt fabuloase şi aş vrea să amintesc bacteria noastră, Utrisha N, care reuşeşte să asigure azot natural din atmosferă plantei de cultură, în atmosferă se găseşte între 77-78% azot, şi efectiv planta de cultură câştigă undeva la 30 kg de azot substanţă activă. Doar că, aş vrea să precizez, sigur că într-un an ca anul trecut sau acum doi ani când porumbul a murit în luna iulie, lipsa de pluviometrie şi încălzirea au fost atât de puternice încât este imposibil să salvezi o plantă dacă nu are şi aport de precipitaţii sau irigaţii. Adică, nu vrem să cădem în derizoriu, să le spunem fermierilor că aceste soluţii fac din porumb plantă de cactus, pentru că nu este adevărat. Adică avem nevoie de apă la un nivel minim, pentru a reuşi să maximizăm productivitatea unei culturi care suferă din punct de vedere al secetei, dar nu ajunge să aibă 150 mm în vegetaţie şi să reuşim să obţinem 9 tone la hectar, pentru că nu este posibil. Adică, avem nevoie de mai multă tehnologie, inclusiv apă pentru a reuşi să producem mai mult.
Reporter: Produsele biologice pot înlocui în totalitate produsele chimice, de sinteză?
Jean Ionescu: Răspunsul e unul simplu, din punctul nostru de vedere acestea sunt soluţii complementare. Sub nicio formă nu pot înlocui soluţiile care ne protejează plantele de cultură. Adică, aş vrea să precizez aici un lucru simplu. Europa, comunitatea europeană a avut la un moment dat peste 1.100 de substanţe active în piaţa de protecţie a plantelor. Astăzi mai sunt, specific în România, până în 200. Ca exemplu, Turcia lucrează cu 965 de substanţe active astăzi. Adică, agricultorul din România, fermierul, are în jur de 180-190 de substanţe active, iar pe foarte multe segmente deja aceste produse nu mai pot ajuta prea mult, pentru că viteza cu care au ieşit substanţele active şi cele care au intrat în Uniunea Europeană este total diferită. Adică am pierdut foarte mult şi nu reuşim să aducem. Nicio companie, nu numai Corteva, nu reuşeşte să aducă substanţe active pe bandă rulantă, să acoperim toate segmentele unde s-au pierdut. Și vă dau doar un exemplu, tebuconazol, substanţa activă care este deja în ultimele luni de viaţă, anul viitor va fi poate scoasă. 74% din fungicidele pentru cerealele păioase se vor pierde pur şi simplu de la această substanţă activă. Adică oferta va fi mult mai limitată pentru fermieri, şi din păcate sunt anumite segmente care nu sunt acoperite de o protecţie cu actualele substanţe active. Este un fapt pe care îl întâlnim, apar rezistenţe foarte multe.
Analizaţi piaţa insecticidelor. Deja fermierul foloseşte piletroizi de sinteză pe bază de lambda, delta sau gama, care, cu siguranţă, aduc rezistenţe majore şi lângă ele ce mai avem? Un acetamiprid, care deja sunt foarte multe insecte care au rezistenţă la acetamiprid simplu. Motivul pentru care noi reuşim cu un produs, care e o combinaţie foarte bună, Inazuma, pentru rapiţă, reuşim să dominăm prin performanţa acestui produs piaţa de insecticide la rapiţă, e vorba de meligethes în special.
Dar, revenind, într-adevăr, este o problemă majoră a fermierilor, trebuie toată lumea să cunoască că produsele biologice sunt o completare pentru soluţiile de protecţie a plantelor, iar produsele biologice efectiv, v-am dat exemplu Sosdia Stress Max, duc la plantă mult mai puternice în lupta cu factorii abiotici. E esenţial să avem o plantă bine pregătită, metabolism capabil să lupte cu seceta şi arşiţa.
Sunt în piaţă şi anumite produse care sunt în partea de protecţie a plantelor, dar n-aş vrea să intru în detalii, aş rămâne la partea de biostimulatori pe care noi, Corteva, o avem, este efectiv acea parte de produse care ajută planta de cultură să devină mai puternică. În partea de protecţie a plantelor ştim foarte bine, sunt multe provocări pe care fermierul astăzi nu le vede pe toate. În mod normal, din păcate, pierderea de substanţe active va fi, chiar dacă multă lume are impresia că nu este aşa, în realitate ea se întâmplă. Da, o substanţă activă nu cade anul acesta, cade în anii următori. Soluţiile sunt extrem de limitate în viitor şi cu siguranţă comunitatea europeană este o zonă în care fermierul va avea multe provocări pe zona aceasta.
Reporter: Dacă tot vorbim de provocări, să abordăm și tema carbonului...
Jean Ionescu: Creditele de carbon şi tot ce înseamnă agricultura viitorului sunt de mare actualitate, dar, părerea mea, pentru lucrul acesta agricultura de peste Ocean este mult, mult mai evoluată. România astăzi, m-aş duce în zona simplă, are nevoie de lucruri foarte simple. În mod normal, noi discutăm de credit de carbon şi aşa mai departe, dar, dacă vă uitaţi, din punct de vedere productiv noi nu reuşim să ne ridicăm din zona de jos a productivităţii. Avem nevoie să înţelegem foarte bine ce fac creditele acestea, dar cu certitudine să avem o productivitate mai bună e esenţial, să învăţăm tehnologic, să lucrăm mai bine, să reuşim obligatoriu să avem o Românie în sud mai bine irigată, pentru că, de fapt, dacă analizăm, problema noastră în agricultură este legată de constanţa productivă. Noi suntem clar într-o zonă foarte bine poziţionată din punct de vedere geografic şi ce producem noi poate fi foarte uşor exportat în Orientul Mijlociu. Problema e că nu reuşim încă să producem la un nivel aproape de ce am putea să facem, pentru că, e un exemplu pe care-l dau tot timpul, noi, dacă am reuşi să avem 60-70 milioane de tone, vă daţi seama, România şi într-un an agricol prost aş spune îşi asigură necesarul intern. În România, într-un an agricol mediu sau foarte bun din punct de vedere pluviometric, poate exporta masiv. Pe lângă irigat, trebuie să avem animale care să consume cerealele pe care agricultura României le produce. E zonă de plusvaloare a ţării şi nu e niciun dubiu, din câte înţeleg sunt multe programe de ajutor în viitor orientate către zona aceasta, adică zona de irigaţii plus zona de zootehnie. Pentru că nu poţi avea o agricultură performantă dacă nu te duci în cele două zone.
Noi, Corteva, suntem focusaţi pe livrarea de tehnologie de cel mai înalt nivel, şi rolul nostru în tot ce facem este să ajutăm fermierii să producă mai mult pe unitatea de suprafaţă. Pentru că, repet, cred că e problema majoră a agriculturii din România, să producem mai mult. Nu putem să rămânem şi să facem medii de 3-4 tone la porumb. Trebuie să producem mai mult. Nu vă ascundem, ținta noastră este să aducem produse care efectiv produc mult, pentru că nici nu ne dorim să vindem hibrizi Pioneer în zona fermierului care nu poate produce decât 3-4 tone. Nu e economic. El, din punct de vedere economic, nu poate astăzi să asigure îngrăşăminte, nu are apă suficientă, are probleme cu creditarea, e clar că e o zonă extraordinar de sensibilă datorită problemelor din ultimii ani, dar noi suntem optimişti. Agricultura României nu poate să rămână la nivelul acesta, practic va creşte din toate punctele de vedere.
Reporter: Referitor la creditare, că tot ați amintit această problemă, în ce măsură aţi fost afectaţi de vestita ordonanţă cu amânarea datoriilor fermierilor?
Jean Ionescu: Este o problemă care n-a fost bine studiată şi n-aş putea să vă spun că a rezolvat problema debitelor din agricultură, pentru că nu este aşa. În realitate, lanţul de la fermier la distribuitor a suferit foarte mult din cauza acestei ordonanţe.
Statul, dacă vrea să ajute fermierul, trebuie să vină cu o infuzie de capital, în mod normal, să rezolve o astfel de problemă. Mediul privat trebuie să beneficieze de legislaţie, acesta este lucrul care trebuie spus foarte clar la punct. Fermierul din România are o situaţie delicată astăzi din cauză că am trecut prin ani foarte grei şi nu am fost pregătiţi.
Aş vrea să precizez că noi suntem compania care creditează agricultura României un an, adică dăm credit furnizor-partenerilor de distribuţie şi în mod normal, la recoltare, după ce fermierul şi-a recoltat şi şi-a vândut bunurile agricole, trebuie să plătească inputurile, seminţe, produse de protecţie a plantelor şi aşa mai departe. Sigur, fermierul, repet, în mod normal lucrul acesta se întâmplă în România, aş vrea să precizez asta, pentru că în lumea avansată din punct de vedere agricol fermierul primeşte produsele, factura, şi în 30-60 de zile este obligat să-şi achite debitul. Adică se duce la bancă cu factura, are credit deschis şi bineînţeles banca o achită. Problema noastră este că foarte mulţi fermieri nu sunt bancabili, pentru că ei nu au o balanţă economico-financiară prin care o bancă să le ofere credit.
Reporter: În concluzie, ce aşteptări sunt de la 2025?
Jean Ionescu: 2025, sincer, eu personal sunt mult mai încrezător, pentru că am avut norocul unei toamne bune. O toamnă bună din punct de vedere pluviometric, fermierii au semănat suprafeţe record de cereale păioase şi de rapiţă, şi dacă analizăm puţin, rapiţa sare de 900.000 de hectare, 950.000 poate, iar cerealele păioase, 3,3 – 3,4, exact statistic nu am informaţia ca la carte pentru că e greu de cuantificat în acest moment. Sunt într-o stare de vegetaţie bună spre foarte bună. Practic, 2-3% din România arată rău, e vorba de Oltenia şi o parte din Muntenia, dar în rest ţara arată bine în ceea ce priveşte culturile de toamnă. Adică, fermierul are un apetit investiţional bun, are nevoie de investiţii în cultură pentru că e clar că sunt promiţătoare, atât rapiţa, sincer, n-am mai avut rapiţă ca suprafaţă atât de multă niciodată, iar vegetativ cred că n-am avut-o de cinci ani, să arate atât de bine câmpul.

E clar că nevoia de investiţii e mare, în schimb, personal, văd o problemă cu partea de fertilizanţi. Fermierul a sacrificat îngrăşămintele la maximum şi foarte multe câmpuri din România astăzi arată carenţe de multe elemente, aş putea spune de la azot, fosfor, potasiu sunt semnificative în câmp, şi sincer, nu-mi dau seama astăzi cum fermierul mai poate recupera lucrul acesta, pentru că vor fi aşteptări pentru producţii bune, dar în realitate... Vă dau doar în exemplu, îngrăşămintele în România au scăzut la utilizare în anul precedent, statistic, de la 2,1-2,2 milioane la 1,3 milioane. Vă daţi seama, am fertilizat mult mai puţin în ultimii ani, iar lucrul acesta se vede în productivitate şi efectiv câmpul îţi spune, în momentul când analizezi planta de cultură, unde e greşit. Adică e un minus. Planta de cultură reacţionează ca omul. Adică, pentru ca un om să fie puternic, trebuie să fie bine alimentat. Dacă tu nu alimentezi şi nu ai grijă de ea şi nu aplici toate verigile tehnologice, inclusiv protecţia culturilor, ca la carte, e clar că apar suferinţe care duc la dezamăgiri productive. Dar fermierul român e din ce în ce mai bine pregătit. Gama aceasta de fermieri, vârful piramidei, care reuşesc tehnologic să fie buni din punct de vedere al managementului agronomic, costuri şi aşa mai departe, reuşesc. Problema României este acolo jos, unde, din păcate, avem fermieri în vatra satelor care nu reuşesc efectiv. Sunt acei fermieri în vârstă, acei fermieri care se uită poate să-şi vândă terenul sau să intre în formă asociativă, care nu reuşesc productiv niciodată mare lucru, pentru că nu au cum. Înţeleg că avem aproape 70% din numărul de fermieri la nivel european, din cauza structurii fermelor. Nu putem fi competitivi dacă nu reuşim să luăm şi această suprafaţă, ca să fie într-o formă organizată, bine manageriată din punct de vedere al soluţiilor în agricultură.
Reporter: Sunteți încrezător și pentru că ați lansat la început de an noi produse care vor ajuta fermierii să obțină recolte mulțumitoare...
Jean Ionescu: Așa este, dar vreau să amintesc o lansare extraordinară a unui produs inovator în partea de protecţie la cereale, e vorba de fungicidul Queen, care schimbă abordarea în protecția culturilor de cereale păioase și stabilește un nou standard în controlul septoriozei. Având la bază cea mai nouă substanță activă Inatreq active, Queen are un mod unic de acțiune, ceea ce înseamnă că nu are rezistență încrucișată la nicio substanță chimică utilizată în ferme astăzi. Este cea mai avansată soluţie din punct de vedere al protecţiei plantelor în tratamentul 2 la cereale păioase sau în tratamentul 1, este cea mai performantă din punct de vedere al controlului agentului patogen septoria. În toate zonele unde l-am lansat, în toate ţările, e un produs care efectiv a decolat din punct de vedere comercial, pentru că în câmp e atât de bine aranjat din punct de vedere al performanţelor, încât e un produs care efectiv e diferenţiator. Ne dorim să aducem soluţii de genul acesta din ce în ce mai multe în fiecare an, pentru că sunt soluţiile care ne diferenţiază în general şi căutăm să oferim fermierului cele mai avansate soluţii din punctul de vedere al performanţelor.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2025Abonamente, AICI!