Când te pricepi doar la a face mămăligă, atunci du-te și fă mămăligă!

Agricultura are nevoie de oameni pricepuți, care să gândească strategii pentru sectorul agroalimentar.

Din păcate pentru agribusinessul autohton, cel care-l are în grijă la ministerul dedicat reușește să-l îngroape. Iar dacă vă întrebați cine-i groparul agriculturii, nu trebuie să gândiți prea mult. E fix acela, adică ministrul Agriculturii.

Florin Barbu declară că România are producții-record anul ăsta. Unde sunt recordurile? Am văzut că ministrul Agriculturii a bătut țara-n lung și-n lat în ultima vreme, pe banii publici (că pe banii personali, sper, a realizat producție-record de păr), de aceea întreb cum de a văzut o altă realitate decât cea din teren?!!

Fermierii se confruntă cu secetă severă în ultimii 3-4 ani, anul ăsta înghețurile târzii i-au lovit pe cei din horticultură, dar și pe cei din cultura mare, grindina și vijeliile au produs, de asemenea, pagube. Despre ce producții-record vorbește șeful de la Agricultură, având în vedere că porumbul și floarea-soarelui încep să fie amintiri din copilărie? Nu știu, o avea normă la raportat pe hârtie, ca pe vremea comunismului (ah, uitasem declarația aia a lui Barbu „președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu”).

Dacă nu te pricepi să vorbești, mai bine taci.

Un ministru vorbește de producții-record, în condițiile în care cei pe care-i are în grijă, agricultorii, sunt copleșiți de datorii, decapitalizați, nu mai știu pe unde să scoată cămașa, că din pământ n-au prea scos roade. Este ca un părinte care-și pedepsește copiii fără a avea vreo mustrare de conștiință (așa pare).

Vă amintiți ordonanța cu amânarea datoriilor fermierilor, făcută pe genunchi, fără a ține cont de opiniile și sugestiile producătorilor și distribuitorilor de inputuri? Tăvălugul falimentelor a pornit pe lanțul producători-furnizori-distribuitori-fermieri. Bine că România are, în 2025, recolte de nu le poate duce, așa de mari se văd la Ministerul Agriculturii.

Totuși, cum de vede Barbu recorduri de producție? În ultimii ani, din cauza secetei, suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui au scăzut mult, fermierii înlocuind culturile de primăvară cu cele de toamnă. Prin urmare, au crescut suprafețele cu grâu, orz, rapiță, ceea ce, firesc, a dus la mai mult grâu, orz, rapiță decât în trecut. Dar… aproape n-avem porumb, floare... Avem un dezechilibru total în ceea ce înseamnă agricultura României, dacă ne uităm și la zootehnie.

Foarte mulți vorbesc de irigații. Cum să irigi fără apă? Nu există un sistem construit și gândit pentru un așa deficit de apă cu care se confruntă România.

La ce au dus declarațiile lui Barbu? La ură împotriva agricultorilor. Au ieșit unele persoane publice cu tot soiul de declarații, de pildă, că nu există secetă, ci doar că fermierii vor despăgubiri de la stat, că agricultura suge banii publici. Totodată, piața reacționează când sunt anunțate de un oficial producții-record.

Așadar, chiar ministrul Agriculturii face rău agricultorilor, care, apropo, muncesc și dacă ar face recolte record sunt singurii care se pot lăuda cu ele, că doar nu-și dau duhul în câmp miniștrii, politicienii, guvernanții.

Românii sunt de vină, pentru că mănâncă prea mult avocado și brânzeturi franțuzești, d-aia nu merge agricultura.

Să fim bine mai există speranță?

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

În prima parte a anului 2025, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a realizat un studiu, la nivel național, referitor la obiceiurile de consum și percepția asupra cărnii de porc românești. Potrivit studiului, 72% dintre români declară că preferă carnea de porc produsă în România, însă mulți nu știu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informații despre proprietățile acesteia.

Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor, aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 și 24 de ani au cel mai mare consum zilnic. Cercetarea dezvăluie o discrepanță semnificativă între preferințele declarate ale românilor și comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu știu cum să o identifice corect la raft.

Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 de către APCPR pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere și percepțiile legate de originea și calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieșind și din datele statistice din fiecare regiune a țării, precum și din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.

Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiția românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit. În toate regiunile țării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania (peste 78%).

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparație cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la cercetarea calitativă, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România. Rugați să își imagineze o lume fără carne de porc, participanții au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiționale din carne de porc.

Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanție a provenienței locale, deși, în realitate, carnea poate fi importată și doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conștientă a produselor locale.

„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparență și educație alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. Este foarte important ca populația să știe că porcul românesc înseamnă un lanț complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România”, explică Adrian Balaban, președintele APCPR.

Din studiul realizat de APCPR reiese cert: consumatorii vor să aleagă produsul românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc ușor informațiile despre originea cărnii, astfel că diferența dintre „produs în UE” și „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conștientizare a consumatorului cu privire la legislația etichetării în vigoare face dificilă alegerea conștientă a produselor cu locale.

România este una dintre cele mai mari piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În țară există peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenția de cercetare de piață Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane din rândul populației digitalizate din toate regiunile țării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La încheierea campaniei de recoltare a anului 2025, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) - oenologi, degustători și specialiști din toate regiunile viticole ale țării - au oferit o concluzie a evoluției viței-de-vie în acest an. În ciuda provocărilor climatice, de la înghețurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni, unanimitatea este clară: 2025 se anunță un an de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial deosebit. 

„În acest an, calitatea vinurilor va fi una bună spre foarte bună, va fi chiar un an de excepție, un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, apreciază Cristian Tudor, oenolog Domeniul Aristiței, iar oenologul Lacerta Winery, Mihai Baniță, menționează: „Calitativ, anul 2025 se prezintă la un nivel foarte bun. Marele plus al recoltei din acest an este echilibrul vinurilor obținute. Nivelul alcoolului este optim atât pentru vinurile albe, cât și pentru roșii, iar aciditățile la recoltare au fost destul de ridicate inclusiv la soiurile albe”.

În viticultură, 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat vița-de-vie încă afectată și nerecuperată complet. În primăvara anului curent, un îngheț târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Fetească neagră, Fetească albă și Chardonnay. În unele zone, primăvara a fost plină de precipitații, ceea ce a favorizat apariția manei și a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecția viței-de-vie.

„Vița-de-vie încă resimte efectele secetei trecute, corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-și recăpăta vitalitatea. Ne așteptăm ca anul viitor via să își revină complet, cu condiția să avem parte de o toamnă și o iarnă bogate în precipitații”, precizează Livia Gîrboiu, manager general Crama Gârboiu (Cotești, Vrancea).

Vara 2025 a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor. În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie și grindină, care au distrus parțial recolta. În întreaga țară, seceta combinată cu înghețul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.

Ce diferențiază însă 2025 de anul precedent a fost faptul că în lunile mai și iunie s-au înregistrat precipitații consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viței-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate inițială a ajutat vița să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.

„Au fost niște precipitații destul de importante în lunile mai și iunie, înainte de înfloriri, și asta a dat un impuls viței-de-vie și s-a dezvoltat foarte bine, au crescut și strugurii, fluorescențele au fost bine degajate și s-au dezvoltat frumos. 2025 a fost aproape un an normal în Dealu Mare”, arată Petre Badea, oenolog și proprietar al cramei Enostil din Valea Călugărească.

În acest an viticol, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Cotești și Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Cotești și Dealu Mare) și Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roșii, Merlot (Dealu Mare și Dobrogea), Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon (Cotești, Dobrogea și Banat-Crișana) au avut struguri sănătoși și echilibru bun între zaharuri și aciditate.

„Anul 2025 ne-a arătat, încă o dată, că terroir-ul de la Cotești are darul de a pune în valoare soiuri diferite. Chardonnay și Sauvignon Blanc s-au exprimat excelent, cu prospețime și echilibru, iar Șarba continuă să ne surprindă de la an la an. Pe partea de roșii, Merlotul și-a păstrat eleganța, iar surpriza a venit de la Cabernet Franc, unde ne așteptăm să avem, pentru prima dată, o ediție premium”, subliniază Livia Gîrboiu.

Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca albă (Dealu Mare și Cotești), Fetească neagră (Dealu Mare), Chardonnay și Pinot Gris (Dobrogea și Dealu Mare), Busuioacă de Bohotin și Tămâioasă românească (Cotești).

„Per ansamblu, recolta 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice și echilibrate și roșii cu structura și aciditatea potrivită pentru maturare și dezvoltare în sticlă. Calitatea strugurilor arată că vinurile din acest an ar putea fi memorabile și merită urmărite în timp”, concluzionează ADAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marcel Sîrghiac este noul președinte al Grupului Alcedo, începând cu luna noiembrie 2025, fapt „ce marchează o nouă etapă în dezvoltarea uneia dintre cele mai solide și respectate organizații din domeniul agricol românesc”.

Cu o experiență vastă în agribusiness și o înțelegere profundă a nevoilor fermierilor, Marcel Sîrghiac aduce în noul rol o viziune strategică și o abordare orientată către performanță, inovație și parteneriate durabile, transmite Alcedo. De-a lungul carierei sale, a coordonat proiecte complexe și a contribuit semnificativ la dezvoltarea echipelor și inițiativelor care au susținut evoluția agriculturii din România.

În calitate de președinte, Marcel Sîrghiac va coordona activitatea Grupului cu accent pe dezvoltarea sustenabilă, eficiența operațională și întărirea relațiilor cu partenerii și clienții.

Prin această numire, Grupul Alcedo își consolidează angajamentul față de inovație, profesionalism și colaborări pe termen lung, reafirmându-și poziția de partener de încredere pentru fermieri. „Sperăm că, prin profesionalismul, experiența și viziunea sa de leadership, noul președinte va contribui la consolidarea și dezvoltarea durabilă a Grupului Alcedo în anii următori. Fermierii sunt prioritatea noastră principală. De aceea, asigurarea stabilității oamenilor și a resurselor Grupului Alcedo rămâne esențială, pentru ca fiecare fermier să aibă alături un partener de încredere, indiferent de provocările pieței”, a declarat Radu Voinea, director general Alcedo.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 16 octombrie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, care se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025. Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2025.

Încă din prima zi a Campaniei de plăți în avans, APIA a autorizat la plată 101.786 de fermieri, pentru o sumă totală de 146.541.362,74 lei, echivalentul a 28.843.401,21 de euro.

Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Totodată, APIA a anunțat că a finalizat toate activitățile de control aferente Campaniei 2025, respectiv controlul clasic pe teren și controlul prin monitorizare a suprafețelor.

La nivel național, în cadrul controlului clasic, au fost verificați toți fermierii incluși în eșantionul de control, respectiv 10.085 de exploatații agricole din sectorul vegetal, totalizând o suprafață de 1.399.367 hectare și 318.347 parcele controlate la fața locului.

În paralel, controlul prin monitorizare, desfășurat pe baza imaginilor și datelor satelitare obținute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus, a vizat un număr de 688.804 fermieri cu 5.591.760 parcele (culturi) controlate. Rezultatele indică un procent de 98,46 % parcele conforme (codificate „verde” în sistemul de monitorizare), ceea ce demonstrează eficiența utilizării noilor tehnologii de imagistică în vederea stabilirii eligibilității parcelelor agricole declarate în cererile de plată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită pe 15 octombrie, este marcată de compania Corteva Agriscience prin lansarea celei de-a șasea ediții a programului de granturi educaționale TalentA 2025 - 2026. În premieră anul acesta, foste participante și câștigătoare de premii TalentA se vor alătura programului în calitate de formatoare și mentori, oferind sesiuni de coaching și perspective practice extrase din experiența reală în dezvoltarea propriilor afaceri.

La cursurile TalentA 2025 – 2026 participă 42 de femei fermier din România și opt din Republica Moldova, care provin din diverse regiuni rurale din ambele țări și activează într-o gamă largă de sectoare agricole, inclusiv pomicultură, viticultură, plante aromatice, producție de legume și cereale, precum și apicultură. Printre acestea se numără și studente la agricultură și industria alimentară, alături de tinere antreprenoare dornice să dezvolte afaceri sustenabile, o confirmare a angajamentului continuu al Corteva de a sprijini femeile din comunitățile rurale și de a consolida leadershipul agricol în regiune.

Inițiativa educațională, lansată de Corteva în România în 2020, a fost recunoscută pe scară largă pentru contribuțiile sale la dezvoltarea rurală, oferind în ultimii cinci ani instruire și resurse esențiale unui număr de peste 300 de femei în agricultură. Programul este structurat în două module intensive care se desfășoară din octombrie 2025 până în februarie 2026, fiecare fiind conceput pentru a sprijini participantele în construirea unei baze solide în managementul afacerilor și al agrobusiness-ului. Modulul de business, cuprinzând zece cursuri, și modulul de agrobusiness, cu cinci cursuri, vor fi livrate în format hibrid în parteneriat cu Starperformining, o companie de consultanță în afaceri și partener oficial al TalentA în implementarea programului.

Pe lângă beneficiile educaționale, participantele vor avea șansa de a-și prezenta proiectele inovatoare, fiecare vizând obiective de sustenabilitate, precum securitatea alimentară, accesul la apă potabilă, conservarea ecosistemelor și reziliența climatică. Corteva va acorda un total de 15.000 USD pentru a sprijini primele trei proiecte: 6.000 USD pentru locul întâi, 5.000 USD pentru locul doi și 4.000 USD pentru locul trei. Aceste granturi vor permite celor mai promițătoare proiecte să avanseze, generând progres în comunitățile participantelor.

Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, subliniază rolul vital pe care îl joacă aceste femei în modelarea viitorului agriculturii din regiune: „Participantele noastre sunt pioniere în comunitățile lor, iar fiecare dintre ele aduce o perspectivă și o ambiție unică programului educațional cu granturi TalentA. Femeile înscrise la TalentA sunt excepțional de talentate și dedicate creării unei schimbări durabile prin practici agricole sustenabile. Prin furnizarea instrumentelor, instruirii și sprijinului de care au nevoie, Corteva își propune nu doar să le sporească succesul individual, ci și să consolideze comunitățile rurale din care fac parte. Credem că susținerea acestor antreprenoare este esențială pentru stimularea creșterii în agricultura locală”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 24 - 26 octombrie 2025 are loc festivalul „Treasures of the East”, la Ramada Plaza Craiova. Organizatorii subliniază că Treasures of the East este mai mult decât un festival de vin, este un festival ce îmbină zilele dedicate profesioniștilor din lumea vinului cu o zi dedicată publicului.

La Treasures of the East, 24 și 26 octombrie sunt zile dedicate B2B, în care se întâlnesc profesioniștii din domeniul vinului, ospitalității și turismului. Ziua de 25 octombrie este dedicată publicului larg interesat să afle despre vin, gusturi și oportunități de turism în regiunea Dunării de Jos.

„Treasures of the East este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (România, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care dorim să construim o voce comună și alături de care să facem cunoscute lumii vinurile și produsele Europei de Est. Ne dorim să fie un mini Prowein al Europei de Est”, precizează organizatorii, adăugând că, în premieră, festivalul aduce în atenția publicului mai multe concursuri. „Wines of the East & Beers of the East sunt doar două dintre surprizele pe care le pregătim. Concursurile de vin și de bere sunt organizate în prezența unui juriu specializat și vor avea loc în ziua dedicată profesioniștilor în domeniu, urmând ca rezultatele să se anunțe public ulterior.”

De asemenea, sâmbătă – 25 octombrie, în ziua dedicată publicului, organizatorii pregătesc câteva surprize pentru cei ce vor vizita festivalul desfășurat la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova.

Programul festivalului

Prima zi a festivalului, vineri - 24 octombrie 2025, este dedicată B2B, profesioniștilor din industria vinului. Vor avea loc interacțiuni între profesioniștii care lucrează în lumea vinului din România și restul țărilor din Europa de Est.

Pe parcursul acestei zile vor avea loc două concursuri, unul de vin și unul de bere, ale căror rezultate vor fi făcute publice după încheierea festivalului.

Important de știut, publicul larg nu are acces la această zi.

Sâmbătă - 25 octombrie 2025, a doua zi a festivalului este dedicată publicului larg, care va avea acces la zona expozițională organizată la parterul hotelului Ramada Plaza Craiova unde se vor putea degusta vinuri și produse disponibile la mesele expozanților. Accesul la expoziție va fi disponibil în intervalul orar 11:00 – 17:00, participarea fiind gratuită.

În cadrul acestei zile, va avea loc o conferință dedicată publicului, precum și o prezentare cu degustare de brânzeturi.

În prima parte a zilei de sâmbătă are loc și un masterclass dedicat HoReCa, la care accesul se face exclusiv pe bază de invitație, evenimentul fiind dedicat reprezentanților restaurantelor din Craiova.

Ultima zi a festivalului, duminică - 26 octombrie 2025, este dedicată unui schimb de experiență între profesioniștii din industria vinului și restaurantele din Craiova.

Pentru programul detaliat și lista expozanților accesați link-ul: https://weareromania.com/2025/09/24/treasures-of-the-east-24-26-octombrie-2025-craiova/

Festivalul „Treasures of the East" este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu sprijinul ialoc, FNDA - Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer.

Parteneri media: Vinul.ro, Cosmin Dragomir, Gastroart, Winesday.ro, Winesday App, Economie Rurală, Revista Fermierului, G4Food, Trends by HRB, Horeca Insight, Winelover România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), raportate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a patru milioane de hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG).

„Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate”, arată Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (DOC, IG sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hectolitri, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată.

Aproximativ 0,8 milioane hectolitri de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate.

Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar, în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

„Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, a conchis Diana Pavelescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Festivalul RO-Wine revine la București cu ediția de toamnă, între 10 și 12 octombrie 2025 la Fratelli Studios, pentru a sărbători vinul, gastronomia și prieteniile care se nasc în jurul unui pahar de vin bun. Despre RO-Wine se spune că este mai mult decât un festival, fiind considerat un spectacol dedicat iubitorilor de vin, profesioniștilor din HoReCa și celor din industria gourmet.

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește zece ani de activitate în lumea vinurilor premium. Anul aniversar a început cu RO-Wine | The International Wine Festival of Romania la Cluj – Napoca, după care a urmat ediția de primăvară de la București, în luna mai, evenimente care au oferit vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. Și la ediția de toamnă din Capitală, 10 -12 octombrie, la Festivalul RO-Wine 2025 sunt puse în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate. RO-Wine a devenit și rămâne principala platformă care conectează producători, distribuitori, profesioniști și pasionați ai vinului și gastronomiei de calitate. Cu fiecare ediție, festivalul aduce în prim-plan diversitatea, excelența și inovația industriei”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania.

Ediția de toamnă RO-Wine | The International Wine Festival aduce un număr mai mare de expozanți, atât din zona vinului, cât și din segmentul gourmet. Vizitatorii vor descoperi în jur de o mie de vinuri premium din România și Republica Moldova, dar și selecții de top internaționale, din Franța, Italia, Spania, SUA și multe alte țări de origine. De asemenea vor fi vinuri și șampanii în premieră, Taittinger și Baron de Rotschild, Howards Fally venit din Portugalia, Tarongino – orange wine adus direct din Valencia, și multe altele. Există posibilitatea de a achiziționa tururi private cu somelier sau degustări exclusive cu vinuri premiate cu 100 de puncte Parker.

Pentru prima dată, RO-Wine găzduiește Asociația Producătorilor din Dealu Mare, alături de unele dintre cele mai remarcabile vinuri ale regiunii, participare susținută de Rubin Glass Factory, partener exclusiv pentru sticlă la RO-Wine. Cu o tradiție de peste 60 de ani și o poziție de lider în Balcani în producția de sticlă premium, Rubin Glass Factory oferă ambalaje de înaltă calitate pentru industria vinului și a băuturilor, investind constant în tehnologii moderne și soluții sustenabile.
O componentă importantă a evenimentului este sala exclusivă dedicată experiențelor culinare românești și internaționale, unde vizitatorii pot descoperi un adevărat spectacol gastronomic: demonstrații și show-uri culinare live, degustări de brânzeturi fine, mezeluri și delicatese tradiționale, dar și preparate rafinate din bucătării internaționale. Această zonă își propune să ofere un mix unic de arome autentice și inovație culinară, aducând împreună tradiția și inspirația globală.
Partenerul oficial gourmet al evenimentului, Macromex, aduce în atenția publicului cele mai inovatoare soluții HoReCa: meniuri speciale pentru evenimente, patiserie rafinată pentru coffee break, deserturi spectaculoase pentru candy bar și selecții à la carte. La standurile Macromex, vizitatorii pot degusta produse de top precum Philadelphia România, paste umplute, carne sous-vide și celebra Cheesecake cu cremă de brânză Philadelphia.
De asemenea, pasionații de cafea vor putea descoperi sortimentele Constantin Coffee, cafea de specialitate care completează perfect atmosfera rafinată a festivalului.

Ziua de vineri, 10 octombrie (14:00 - 20:00), este dedicată profesioniștilor HoReCa, iar în zilele de sâmbătă – 11 octombrie și duminică – 12 octombrie, între orele 12:00 - 20:00, are acces publicul larg. Link pentru bilete: https://www.bilete.ro/ro-wine/rowine-autumn-edition-bucharest-2025-10-12-oct-2025/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

După 28 de ani în echipa Alcedo și un mandat remarcabil ca președinte, Gabriela Rizescu își încheie parcursul la conducerea grupului, care-i mulțumește pentru leadership-ul autentic, pentru viziunea cu care a ghidat echipa și pentru modul în care a consolidat relația de încredere cu fermierii și partenerii din agribusiness.

Gabriela Rizescu a fost unul dintre oamenii de bază ai Grupului Alcedo, cu un parcurs profesional remarcabil, ocupând funcții importante în structurile de conducere și contribuind decisiv la consolidarea și creșterea companiei. Prin dedicarea sa, a creat un climat de încredere și stabilitate, atat în interiorul echipei, cât și în relația cu fermierii și partenerii din întreg agribusiness-ul.

Gabriela Rizescu a promovat constant practici agricole moderne, contribuind la educarea și susținerea comunității agricole prin proiecte de consiliere, instruire și parteneriate solide. Sub îndrumarea și viziunea ei, Alcedo a traversat cu succes perioade de transformare majoră în agricultura românească, adaptându-se mereu provocărilor pieței și integrând în permanență noutăți menite să răspundă nevoilor reale ale fermierilor. „Agricultura este într-o evoluție permanentă și trebuie să ne adaptăm provocărilor pe care le întâlnim”, sublinia mereu doamna Rizescu.

Ca președinte al Grupului Alcedo, Gabriela Rizescu a inspirat prin perseverență și prin capacitatea de a lua decizii strategice, a sprijinit dezvoltarea oamenilor din echipă, a încurajat diversitatea și a arătat că femeile pot juca un rol esențial și de succes în afacerile agricole.

Alcedo îi mulțumește Gabrielei Rizescu pentru contribuția extraordinară adusă companiei. „Sperăm ca această tranziție reprezintă o continuare a dezvoltării grupului, cu obiective și viziuni noi, ce deschide perspective proaspete de creștere și nu schimbă ceea ce contează cel mai mult: dedicarea noastră față de fermieri, calitatea serviciilor și a produselor pe care le oferim, precum și angajamentul echipei Alcedo de a fi mereu un partener de încredere. Ne bazăm pe valorile care ne-au adus până aici, profesionalism, inovație, respect pentru fermieri. Privim înainte cu încredere și responsabilitate”, transmite Alcedo.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!