Pe 18 decembrie 2025, la Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români, a avut loc Agrinnovator Hackathon 2025, un eveniment care evidențiază un decalaj major de digitalizare în agricultura românească, țara noastră rămânând mult sub media Uniunii Europene.

Datele prezentate în cadrul Agrinnovator Hackathon 2025 arată că mai puțin de 10% dintre fermierii români utilizează sisteme informatice pentru managementul fermei, iar procentul de ferme digitalizate prin programe guvernamentale dedicate este de doar 0,03%. Prin comparație, Belgia și Finlanda au digitalizat peste 70 – 80% dintre fermele lor. În 2024, România atinge un nivel de digitalizare de circa 19% la nivelul fermelor, față de 57,5% media Uniunii Europene, diferență care afectează competitivitatea, eficiența și sustenabilitatea sectorului agricol.

Agrinnovator pune agricultura în mișcare

Agenda Hackathonului este construită de șase think‑tank‑uri: Transformare Digitală, Agricultură Regenerativă, Produs Românesc, Economie Circulară, Agricultură Sustenabilă și Investibilă, precum și Energie Regenerabilă, toate reunite sub platforma Agrinnovator. Pe parcursul zilei în care a avut loc Agrinnovator Hackathon 2025, coordonatorii acestor grupuri au prezentat stadiul proiectelor, au analizat blocajele și au trasat acțiunile necesare pentru 2026, de la dezvoltarea de soluții digitale și biotehnologice până la integrarea principiilor de economie circulară și energie regenerabilă.

„În cadrul think tank-urilor Agrinnovator pornim de la problemele concrete din teren și lucrăm împreună cu fermierii, procesatorii și autoritățile pentru soluții care pot fi puse rapid în practică. Fără integrare în lanțul valoric, fără date și fără digitalizare, agricultura românească rămâne vulnerabilă. Rolul nostru este să aducem acești actori la aceeași masă și să transformăm dialogul în politici și instrumente funcționale”, explică Dan Grigore, manager think tank-uri Agrinnovator.

De la strategie la implementare

La eveniment a participat Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, care a prezentat liniile viitoarei strategii naționale pentru digitalizarea agriculturii, axată pe armonizarea datelor fermierilor și crearea unui centru permanent de formare. Rezumatul său subliniază că România nu a alocat fonduri din Politica Agricolă Comună pentru digitalizarea fermelor și că ținta PNS este ca doar 0,03% din ferme să beneficieze de sprijin european până în 2029.

„Rolul statului nu este să creeze aplicații izolate, ci să asigure infrastructura, standardele și interoperabilitatea necesare pentru ca digitalizarea agriculturii să funcționeze la scară națională și să producă efecte reale. Acest lucru se poate realiza doar printr-o colaborare strânsă cu fermierii și cu întregul sector agroalimentar, agricultura fiind un domeniu strategic pentru economia României și pentru securitatea sa alimentară”, a arătat Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Digital Farming Academy, un parteneriat Bayer Digital & Agrinnovator

Un moment-cheie al Hackathonului a fost soft launch-ul Digital Farming Academy, platforma creată de Bayer Digital în parteneriat cu Agrinnovator, destinată instruirii fermierilor și tinerilor lideri în utilizarea tehnologiilor de precizie. Programul oferă module online și workshopuri dedicate, abordând utilizarea dronelor, a stațiilor meteo și a sistemelor ERP pentru ferme. Prin acest proiect, Bayer și Agrinnovator urmăresc să reducă decalajul de cunoștințe și să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale în fermele românești.

„Digitalizarea nu mai este o opțiune pentru agricultura românească, ci o condiție esențială pentru performanță și sustenabilitate. La Bayer, credem că productivitatea și sustenabilitatea trebuie să evolueze împreună, iar tehnologiile digitale sunt instrumentul care le face compatibile. Prin lansarea Digital Farming Academy, în parteneriat cu Think Tank-ul Agrinnovator din cadrul Clubului Fermierilor Români, continuăm să sprijinim fermierii cu soluții tehnologice și cunoștințe necesare pentru a transforma aceste soluții în rezultate concrete. Obiectivul nostru este să ajutăm fermierii să producă mai mult cu mai puțin și să reducem impactul asupra mediului”, a precizat Alin‑Sebastian Nemțișor, director Digitalizare Bayer România.

În concluzie, agricultura românească are nevoie de inovație, iar aceasta înseamnă predictibilitate, competitivitate și reducerea costurilor.

Digitalizarea, prin management informatizat, soluții de agricultură de precizie, sisteme de irigații inteligente și platforme de analiză a datelor, poate aduce economii semnificative la consumul de inputuri și apă, reducerea amprentei de carbon și creșterea randamentelor la hectar. Agrinnovator Hackathon își propune să transforme aceste obiective în realitate, demonstrând că tehnologia și colaborarea strategică sunt pilonii unei agriculturi moderne și sustenabile în România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Rolul procesării locale în asigurarea accesului constant al consumatorilor la carne de porc românească în rețelele de retail a fost subiectul unei întâlniri care a avut loc pe 17 decembrie 2025 la Abatorul Periș. Cu această ocazie, Florin Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dâmbovița - Sandu Tolea au vizitat Abatorul Periș.

La Abatorul Periș, cel mai mare abator privat cu capital românesc din România, se procesează preponderent carne de porc din producția locală. Colaborarea cu ferme din toată țara permite livrări constante către rețelele de retail.

„Produsul românesc înseamnă trasabilitate, disciplină și respect față de consumatorul final. Cu sprijinul autorităților, putem identifica strategii comune pentru susținerea acestuia și pentru consolidarea încrederii consumatorilor în produsele autohtone. Pentru noi, următorul pas este o fabrică ultramodernă, o investiție menită să garanteze clienților standarde ridicate de calitate”, a declarat Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș.

Din perspectivă operațională, funcționarea acestui model depinde de stabilitatea cadrului de reglementare și de posibilitatea de a planifica pe termen mediu, în acord cu cerințele pieței și ale rețelelor de retail.

„Avem capacitate de procesare și producție locală, însă predictibilitatea este esențială pentru planificare. Atunci când regulile sunt clare și aplicate consecvent, procesarea funcționează, livrările sunt constante, iar consumatorii au acces la produse sigure, cu o calitate constantă”, a completat Bogdan Magheru, director general al Abatorului Periș.

S-au vizitat capacitățile de procesare și au avut loc discuții aplicate despre funcționarea lanțului agroalimentar, cu accent pe integrarea producției locale și pe nevoia de predictibilitate, element esențial pentru ca produsul românesc să fie prezent constant pe raft, nu doar punctual. Totodată, au fost discutate și direcțiile Ministerului Agriculturii privind sprijinirea fermelor autohtone, gestionarea riscurilor sanitare și dezvoltarea capacităților de procesare din România.

„Abatorul Periș este un punct strategic pentru industria alimentară a României. Această unitate de procesare a reușit să se dezvolte prin investiții care au depășit 15 milioane de euro în ultimii ani. Avem producție românească, avem capacitatea să echilibrăm economia prin integrarea producției vegetale în zootehnie, abatorizare și procesare pentru a obține produse alimentare de calitate pe care să le integrăm în magazinele din întreaga țară. Practic, Abatorul Periș face legătura între fermierii români și consumatori. Cred că trebuie să continuăm pe aceeași politică de a veni cu noi scheme de ajutor pentru a dezvolta industria agroalimentară din România. Pe lângă partea de fonduri europene, avem programul Investalim, prin care am semnat contracte de aproape un miliard de euro, și prin scheme de ajutor de stat, în zootehnia din România, am ajutat atât sectorul de porc, cât și sectorul avicol, în peste 90 de ferme. Același lucru trebuie să continuăm să-l facem și din 2026, să creionăm alte programe asemănătoare cu cele pe care le-am avut din 2023 până în prezent. România va deveni cel mai important jucător din Sud-Estul Europei la procesare”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Procesarea nu este doar o etapă tehnică, ci un factor care face posibilă prezența constantă a produsului românesc în retail, în condiții de siguranță și predictibilitate.

„Abatorul Periș funcționează astăzi conform cu toate normele și reglementările Uniunii Europene, la o capacitate mare, și este unul dintre punctele cele mai importante, din punct de vedere al siguranței sanitare, la nivelul țării. Avem aici medici veterinari care monitorizează în permanență tot fluxul tehnologic, de la sacrificare animalului și până la momentul în care carnea preparată este transformată în produsele finale”, a explicat Sandu Tolea, directorul DSVSA Dâmbovița.

Prezent la eveniment a fost și Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care a evidențiat importanța colaborării dintre fermieri, procesatori și autorități: „Industria porcină din România are nevoie, mai mult ca oricând, de colaborare și de integrare reală în lanțul valoric. Fermierii și abatoarele sunt parteneri strategici care depind unii de alții pentru stabilitatea și competitivitatea sectorului. Avem nevoie de contracte transparente, de angajamente pe termen lung și de o cultură a responsabilității comune. Totodată, este esențial ca autoritățile să susțină coerent atât investițiile din ferme, cât și pe cele din procesare, iar legislația privind originea și trasabilitatea cărnii românești să fie clară și aplicată riguros”.

Pentru perioada următoare, Abatorul Periș are în vedere consolidarea parteneriatelor cu fermierii români și investiții continue în procesare și eficiență, pentru a susține un nivel ridicat și constant de producție locală.

Grupul Periș, format din Abatorul Periș, Cathedral Distribution, Policalita și Almadо Total Distribution, se numără printre cei mai mari procesatori de carne de porc din România. Grupul operează o capacitate anuală de aproximativ 500.000 de capete și o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone de carne pe an. Tot porcul viu provine din ferme românești, iar produsele ajung la nivel național în rețelele de retail în maximum 36 de ore de la abatorizare. Grupul Periș se concentrează puternic pe retail, atât prin brandurile proprii, cât și prin private label, cu o dezvoltare constantă de produse adaptate gusturilor consumatorilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultorii din toată Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu presiuni economice și climatice tot mai mari. Totodată, piața globală este din ce în ce mai instabilă, prețurile producției agricole fiind azi la nivelul anului 2008. De asemenea, așteptările tot mai mari legate de obiectivele de durabilitate ale UE cresc forțat costurile de producție cu circa 40% față de produsele din state non-UE. În aceste condiții, acordul UE – Mercosur îngrijorează întregul sector agroalimentar european.

În ultimele luni, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a trimis multiple adrese, analize și a tras multe semnale de alarmă referitor la acordul Mercosur, care însă au fost ignorate complet de Guvernul României. AAC își pune acum speranțe în premierul Ilie Bolojan, căruia i-a trimis, miercuri – 17 decembrie 2025, o scrisoare deschisă cu speranța implicării și susținerii acestuia. Reamintim că, agricultorii europeni, inclusiv cei din România, vor protesta joi – 18 decembrie, la Bruxelles. În absența unor soluții concrete, situația dificilă în care se află fermierii, ce riscă să fie agravată prin impunerea de noi constrângeri și reduceri de fonduri, îi va determina să continue protestele și în România, în săptămânile următoare, transmite Alianța.

„Reiterăm îngrijorările profunde ale comunității noastre cu privire la acordul UE - Mercosur în forma sa actuală. În acest context, acordul UE - Mercosur riscă să impună sarcini suplimentare și disproporționate celor care asigură securitatea alimentară a României și Europei. Fermierii și cooperativele agricole din România și UE își mențin poziția de opunere fermă încheierii acestui acord. Creșterile previzionate ale importurilor de produse agricole sensibile, precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, mierea și porumbul, ar expune producătorii din România și UE la presiuni concurențiale intensificate, fără standarde comparabile sau mecanisme de aplicare din partea Mercosur. Acest lucru ar submina condițiile de concurență echitabile și ar slăbi viabilitatea economică a sectoarelor deja aflate sub presiune. Regulamentul de salvgardare propus de Comisia Europeană nu oferă asigurările de care are nevoie comunitatea agricolă din UE. Mecanismele prevăzute nu sunt nici solide, nici suficient de reactive pentru a face față perturbărilor probabile ale pieței. Ele se bazează pe factori declanșatori nerealiști, pe demonstrarea unui „prejudiciu grav” mai degrabă decât pe semne timpurii de dezechilibru al pieței și nu dispun de instrumente automate care să permită o intervenție rapidă. În plus, ele nu abordează problema fundamentală a standardelor de producție divergente, în special în ceea ce privește angajamentele în materie de mediu și climă, bunăstarea animalelor, utilizarea produselor agrochimice și a antibioticelor, precum și cerințele de trasabilitate și de aplicare pe care fermierii din UE trebuie să le respecte”, arată AAC în scrisoarea deschisă trimisă premierului Ilie Bolojan.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită amânarea aprobării finale a acordului comercial Mercosur până la punerea în aplicare a „măsurilor legitime de protecție” pentru agricultura europeană, respectând cele trei condiții propuse de Franța: clauze de salvgardare solide, standarde de producție egale (în oglindă) pentru importuri și agricultorii din UE și controale consolidate ale importurilor.

„Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Radu Miruță, a transmis ieri (n.r. 16 decembrie) acordul pentru semnarea acordului Mercosur doamnei ministru al Afacerilor Externe, Silvia Oana Țoiu, documentul urmând ca astăzi sau mâine să ajungă la ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, iar ulterior la dumneavoastră, domnule prim-ministru Ilie Bolojan. Vă solicităm, domnule premier Ilie Bolojan, să vă alăturați poziției exprimate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ca România să se opună semnării acestui tratat, care generează prejudicii semnificative atât pentru țara noastră, cât și pentru sectorul agroalimentar european, inclusiv prin efectul cumulativ al tuturor acordurilor comerciale semnate până în prezent, ce pot conduce la reducerea considerabilă a numărului de fermieri, încetarea activității acestora și necesitatea reintegrării lor în alte sectoare, cu impact direct asupra fondurilor destinate șomajului și sprijinului financiar pentru familiile afectate. Apelăm la sprijinul dumneavoastră și la implicarea directă în negocierile purtate în aceste zile la Bruxelles, în cadrul summitului UE, la nivelul autorităților europene decidente, pentru a reprezenta poziția fermierilor din țara noastră și pentru ca România să blocheze semnarea acestui tratat, alături de Franța, Polonia, Italia, Ungaria, Belgia și Austria, state care și-au exprimat public poziția pe acest subiect.

Solicităm doar păstrarea actualelor condiții și nu completarea acestora cu noi constrângeri/perturbări cauzate de Mercosur, CEBAM, Fondul unic, reducerea bugetului pentru agricultură și investiții. Dacă se mențin condițiile actuale, nu avem nevoie de sprijin suplimentar din partea Guvernului. În caz contrar, ca urmare a deciziilor impuse de la Bruxelles și asumate de conducerea statului român, cu efecte negative asupra fermierilor, producției de hrană, securității și siguranței alimentare a României, generate de semnarea acordului Mercosur, de celelalte acorduri comerciale, de introducerea CBAM - mecanismul de taxare a carbonului la graniță pentru fertilizanți, începând cu 1 ianuarie 2026, de dizolvarea Politicii Agricole Comune în Fondul Unic și de reducerea fondurilor alocate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2028 - 2034 față de 2021 - 2027, va fi necesară compensarea de către statul român, din fondurile tuturor cetățenilor, prin ajutoare de stat consistente, fiind obligatorie constituirea unor rezerve bugetare în acest sens, începând cu bugetul anului 2026. Măsurile aduse prin reforma fiscală 2, dacă rămân să fie suportate doar de sectorul privat și nu vor fi dublate de reforma reală, reducerea cheltuielilor administrației publice și asigurări că investițiile publice nu vor mai fi supraevaluate să creeze distorsiuni în piață cu impact profund negativ pentru investițiile din sectorul privat, vor distruge și lucrurile bune făcute până în prezent. Măsurile luate acum sancționează doar oamenii de afaceri corecți, care au investit/reinvestit totul. Trebuie să aveți în vedere și să mențineți la alb ce a fost până în prezent și să nu încurajați ca cei care au fost corecți până în prezent să nu mai fie și să caute alte soluții de optimizare”, precizează AAC în scrisoarea deschisă către șeful Executivului de la București.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Arad a fost înființată în anul 1893. De atunci și până acum a trecut prin multe transformări, chiar la un moment dat, după 1989, a rămas complet fără animale, însă și-a revenit și își duce existența exact pentru ceea ce a fost creată, desfășoară activități de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul creșterii şi ameliorării bovinelor. Astăzi, SCDCB Arad produce și comercializează animale cu un înalt potențial genetic, iar rezultatele cercetării ajung în fermele din întreaga țară. Despre ameliorare și despre stațiune am stat de vorbă cu directorul SCDCB Arad, Gheorghe Săplăcan.

Reporter: Stațiunea de la Arad se ocupă cu cercetarea în domeniul creșterii bovinelor, mai exact aici aveți două rase, Bălțată Românească și Brună de Maramureș. Astăzi, care este situaţia la SCDCB Arad?

Gheorghe Săplăcan: La ora actuală, staţiunea deţine un efectiv de 850 de bovine din două rase, fond genetic al României, Bălţata Românească şi Bruna de Maramureş. Multă lume se întreabă cum a rezistat staţiunea de la Arad, pentru că au fost zeci de ani în care cercetarea agricolă românească a fost ultima din ce s-a dorit în agricultura românească, a fost „uitată”, între ghilimele sau voit uitată, pentru că staţiunile şi institutele de cercetare de sub tutela ASAS au deţinut la un moment dat un fond şi o suprafaţă de terenuri valoroasă, şi toată lumea a dorit să desfiinţăm încetul cu încetul, să putem lua terenurile, să satisfacem solicitările în funcţie de coloratura politică.

„De la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.”

Noi am rezistat, deşi în 1990 staţiunea avea un efectiv de 5.000 de bovine din care 2.000 de capete din rasa Bălţată Românească, vaci cu lapte, până în anul 1992, când această staţiune a intrat în DDD, cum spun eu, deratizare, asanare, deci la vremea respectivă n-am mai avut niciun capăt. Tot ce s-a acumulat într-o perioadă de peste douăzeci de ani s-a distrus în doi ani, adică s-au invocat fel de fel de motive, că ar fi o boală, că ar fi alta, şi s-a lichidat tot efectivul. Din 1993 toamna – 1994, s-a început repopularea la staţiunea din Arad, subsemnatul venind în 1996 la sfârşitul lunii martie, când staţiunea deţinea un efectiv de 42 de capete. De acolo am pornit, sunt aproape 30 de ani de cercetare pe cele două rase, pornind de la cele 42 de capete, staţiunea deţine efectivul de 850 de capete de bovine, din care 350 vaci cu lapte şi celelalte categorii aferente, produse aici.

Reporter: Câte sunt din rasa Brună și câte din Bălțată?

Gheorghe Săplăcan: Din Bruna de Maramureș avem 170 de capete şi diferenţa de 680 sunt rasa Bălţata Românească. Deci, pornind de la 42 de capete în 1994, astăzi efectivul este de 850, produs în staţiune.

Reporter: Care era producția de lapte la vremea celor 42 de capete bovine și care este situația azi?

Gheorghe Săplăcan: Producţia medie pe animal era în jur de 3.200-3.300 litri de lapte/an. Bălțata Românească provenea de la staţiunea de la Târgu-Mureş, iar Bruna de Maramureş, de la staţiunea de la Sighetu Marmaţiei. Au fost animale cu genetică în ele, cât s-a putut la vremea respectivă. Pe acest efectiv am lucrat noi, l-am multiplicat, am lucrat ştiinţific, după tot ceea ce prevede ameliorarea raselor de bovine, în sensul că am folosit cei mai valoroşi tauri, ca să-i dăm o conformaţie, o înălţime, o adâncime, o îmbrăcare în carne, am lucrat pentru uger, ca să aducem ugerul, deoarece la vremea de început mulsul se făcea la bidon, după aceea sigur că a trebuit să ne aliniem prevederilor UE, am făcut investiţii, o hală de muls, şi atunci sigur că gândindu-ne că trebuie să facem o hală de muls, am zis: trebuie să lucrăm pe uger, ca să aducem ugerul să fie pretabil la mulsul mecanic. Am folosit tauri amelioratori, dar în toată această perioadă până ce a existat Semtestul de la Timişoara am achiziţionat material seminal de la Timişoara, apoi a dispărut Semtestul de la Timişoara şi am achiziţionat materialul seminal de la Semtestul de la Târgu Mureş, folosind cei mai valoroşi tauri, cel mai mare grad de ameliorare pe direcţiile pe care noi le-am dorit: lapte, fiind o rasă mixtă, şi una, şi cealaltă am lucrat genetic, cu specialiştii noştri din staţiune, toţi sunt de aici veniţi de pe băncile facultăţii şi crescuţi aici, deci eu lucrez cu unii dintre ei de aproape 30 de ani.

„Suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă.”

Reporter: Ați investit în genetică, în ameliorare, însă încă aveți de pus la punct adăposturile, tehnologia...

Gheorghe Săplăcan: Da, încă avem de lucrat la adăposturi, pentru că trebuie să subliniez că, până în 1997, când a apărut HG 685 care a clarificat ce este staţiunea de la Arad şi cum funcţionează şi se finanţează staţiunea de la Arad, până în acel moment această staţiune n-a primit niciun leu de la bugetul de stat pentru a creşte sau a-şi continua activitatea, sau a putea face retehnologizare, sau pentru a construi adăposturi noi, sau pentru a construi bazine pentru colectarea dejecţiilor sau depozite pentru păstrarea cerealelor şi pentru alte multe probleme care sunt şi  le-am avut în această perioadă, şi pe care le avem acum în derulare. În martie, anul trecut, ni s-a aprobat un proiect mare, 21 de milioane de lei, în care să reamenajăm jgheaburile de furajare, suprafaţa unde vacile sunt furajate, acoperişurile, să construim două bazine pentru colectarea dejecţiilor, pentru a putea aduna aici tot ce înseamnă dejecţii şi a le lua cu cisterna, şi a le împrăştia pe câmp. Noi folosim gunoiul de grajd pentru a-l împrăştia pe câmp, a îngrăşa câmpul, a lucra la structura solului prin asta, că ştiţi cum e pământul, îţi dă, dar trebuie să ai şi grijă de el, să lucrezi puţin şi la structura solului, şi multă lume ne întreba: ce faceţi cu gunoiul? Noi îl ducem pe câmp, îl împrăştiem, îl încorporăm în sol şi cu această ocazie sigur că îmbunătăţim solul şi creştem şi producţiile de cereale pe care le folosim în hrana animalelor.

Staţiunea deţine acum 1.240 de hectare de teren total, din care 1.019 teren agricol, pe această suprafaţă îşi produce necesarul de furaje pentru efectivul pe care-l are, şi aici lucrând în calitate de cercetători, şi cu cercetătorii valoroşi, cu profesorii de la Timişoara, suntem probabil singura staţiune care în fiecare toamnă înfiinţează 15-20 de hectare de borceag de toamnă. Odată, la o întâlnire cu profesori la Universitate, m-au întrebat: mai este cultura de borceag de toamnă? Sigur că mai este, la Arad o vedeţi în fiecare an, borceag de toamnă semănat, ca în luna aprilie să poată animalele să beneficieze de primele cantităţi de masă verde până creşte lucerna, la sfârşitul lui aprilie-mai, deja noi cu acest borceag de toamnă venim şi suplimentăm vitamino-mineral în combinaţie cu silozurile hrana efectivului pe care-l avem.

„Obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Laptele pentru noi este un produs secundar, care ne aduce venituri suplimentare.”

Reporter: Ce înseamnă să faci ameliorare în România?

Gheorghe Săplăcan: Legat de această întrebare, trebuie să punctez că Staţiunea nu este producătoare de lapte, ci este staţiune de cercetare fundamentală şi aplicată, iar obiectul principal este producerea de juninci gestante cu gestaţie între 3-6 luni şi difuzarea lor către producătorii individuali în toată România. Am avut perioade destul de grele în care am fost nevoiţi să vindem şi chiar o sută de juninci gestante cu fond genetic în ele, staţiunea a vândut în toate judeţele ţării, începând de la Tulcea, în Moldova, Maramureş, Bihor, Alba, partea de sud a ţării, pentru că animalele produse aici au genetică în ele şi răspund la ceea ce crescătorul individual doreşte. Să vă dau un exemplu, un crescător de bovine a cumpărat zece juninci gestante de la staţiunea din Arad, cu pedigri. Asta înseamnă că el beneficiază şi de subvenţia acordată de APIA, având toate documentele de provenienţă, şi de aceea le-a cumpărat. I-au fătat toate zece juninci 11 viţei, şi la un moment dat mă întreba unul: cum 11 viţei? – una a fost gemelară şi de aia au fost 11 – mulţumit omul, la prima fătare peste 20 de litri de lapte la juninci. După o perioadă de câţiva ani, a venit şi a mai cumpărat zece juninci de la staţiune. Sigur că a fost o perioadă în care era programul de minimis, în care totuşi cei care conduceau Ministerul Agriculturii s-au gândit: ca să creştem şi să stimulăm, şi să creăm interes pentru creşterea bovinelor şi a vacilor, pentru că ţara are nevoie, indiferent ce se zice, cât poluează vaca atmosfera – atunci sigur că acel program de minimis, în acea perioadă am avut foarte multe solicitări pentru că era benefic. Omul cumpăra zece juninci de la staţiune cu un preţ, că sigur şi aceste juninci au un preţ, având genetică în ele, compară preţurile cu junincile aduse din Austria, Elveţia, Ungaria sau de unde se găsesc, că nu toată lumea produce şi vinde juninci gestante cu potenţial genetic în ele şi cu valoare de ameliorare în ele, şi cu conformaţie, cu aspect fizic; cele de la noi sunt aclimatizate aici, produse aici şi de aia crescătorii care-şi doresc să aibă în efectiv Bălţată Românească au solicitat acest lucru staţiunii.

De multe ori, am avut discuţii şi cu factorii de control, cei care spuneau că „dvs. faceţi şi comerţ”. Noi nu facem comerţ, noi nu producem lapte, noi producem juninci gestante. Laptele pentru noi este un produs secundar. Fraţilor, vreţi să-l dăm la canal ca produs secundar sau să-l vindem şi să realizăm venituri suplimentare, venituri proprii? Pentru că finanţarea se face mixt, din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat. Trebuie să se înţeleagă că nu este staţiunea nici a directorului, nici a celor care lucrează, este a ţării. Toţi cei care lucrează aici sunt profesionişti. Nu pot eu să mă bat cu mâna în piept că sunt mare director dacă n-am în spate personalul bine pregătit şi care are dragoste de vacă. Dacă nu ai dragoste de vacă, n-ai ce căuta la Arad, la stațiune, și nici în creșterea bovinelor.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Consumatorii din țara noastră se orientează tot mai mult către pâinea cu maia, în detrimentul pâinii industriale. Datele colectate de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei arată că schimbarea comportamentului alimentar este puternic influențată de consumatori cu vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani, care sunt interesați de calitatea și trasabilitatea ingredientelor.

Conform studiului realizat de Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei, unul din patru consumatori declară că schimbarea obiceiurilor alimentare a început cu frământarea pâinii acasă. În același timp, comenzile de făină integrală au crescut constant, de la lună la lună, în ultimul an, alimentate de cererea din online și de comunitățile digitale dedicate pâinii cu maia. Diferențele sunt vizibile și în pragul sărbătorilor tradiționale: comenzile din perioada Crăciunului și Paștelui sunt duble față de restul anului.

Datele au fost colectate online, pe un eșantion de 2.500 de respondenți, în intervalul mai - decembrie 2025.

Profilul consumatorilor care coc pâine acasă

Studiul arată că obiceiul preparării pâinii acasă este adoptat în special de femei, cu vârste cuprinse între 25 și 70 de ani, care aleg făina integrală. Ele se împart astfel:

• 25 - 39 de ani (18%): sunt consumatori care au devenit părinți și își schimbă obiceiurile pentru a le oferi copiilor o alternativă mai bogată în nutrienți la pâinea din comerț;

• 40 - 70 de ani (82%): sunt consumatori care au obiceiul de a găti acasă și care folosesc făinuri integrale pentru o alimentație echilibrată. Din această categorie de consumatori (40 - 70 de ani), 55% devin mai conștiente de importanța calității alimentelor, fie din cauza unor boli cronice (ex: diabet), fie pentru că înțeleg rolul alimentației în menținerea sănătății. 45% aleg făinurile integrale pentru gustul autentic, asemănător pâinii de altădată.

Majoritatea consumatorilor au educație peste medie (85%), provin din mediul urban (89%) și declară că citesc etichetele produselor. Ele verifică conținutul de fibre, evită conservanții și excesul de sare și preferă pâinea cu maia și făinurile integrale.

Consumatorii sunt informați și știu că pâinea albă industrială, deși gustoasă, conține adesea aditivi (E-uri) sau este produsă din aluat congelat, ceea ce îi determină să caute alternative sănătoase, cu trasabilitate clară a ingredientelor.

Cei mai mulți dintre consumatorii de pâine coaptă acasă sunt căsătoriți sau în relații stabile și au copii. Deși au venituri confortabile (pentru care costul unei pâini artizanale de 30 lei nu reprezintă o problemă), aleg să investească timp în prepararea pâinii. Motivația principală nu este economisirea banilor, ci calitatea.

Adesea, acești consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ingrediente premium sau pentru pâine artizanală. Trăiesc preponderent în orașe mari (peste 68% dintre respondente), iar cele din mediul rural sunt, în proporție semnificativă, persoane care s-au mutat la sat după pandemie.

„95% dintre comenzile noastre de făină vin din mediul online. Avem clienți foarte educați, atenți la calitatea ingredientelor, care obișnuiesc să gătească acasă și chiar să își pregătească pâinea în propria bucătărie. Vindem făină integrală, măcinată pe moara de piatră în Oltenia. Măcinăm doar cerealele pe care le cultivăm noi, soiuri românești. Consumatorii ne știu deja povestea și ne recomandă. Sunt comunități mari de consumatoare care își fac pâinea acasă. Prețul ingredientelor premium este mai ridicat, însă cumpărătorii noștri îl văd ca pe o investiție în sănătate”, arată Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.

Fondată în anul 2018 de cinci fermieri, în comuna Dobrun - județul Olt, Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei produce făină integrală de grâu și secară, fără amelioratori, măcinată cu ajutorul unei mori cu pietre. Membrii cooperativei cultivă cereale din soiuri românești, Glosa la grâu și Suceveana la secară. Moara cu pietre macină la viteză joasă (90 - 120 rotații/minut), fără a încălzi făina. Măcinarea lentă, la temperaturi reduse (30 - 35°C), permite păstrarea integrală a nutrienților și fibrelor din bob, eliminând nevoia utilizării amelioratorilor.

Deviza fermierilor din Cooperativa Biruința Olteniei este ,,Făină pentru sănătate”, aceasta rezultând din dorința fermierilor de a orienta producția către calitate, nu către volum, pentru ca făina obținută să își păstreze proprietățile intacte.

Interes crescut pentru cursuri și ateliere de frământare a pâinii cu maia

Cursurile și ateliere dedicate pâinii cu maia sunt tot mai căutate, în ultimii ani apărând traineri și brutari pasionați care își împărtășesc cunoștințele și experiența.

Un exemplu este programul fondat de Diana Conea, creatoarea „Iubesc Natural – Pâine care vindecă”. Prin programele sale, Diana a instruit deja mii de persoane în arta creșterii maialei și a coacerii pâinii sănătoase (fără gust excesiv de acru, cu miez aerat și coajă crocantă). 3.500 de cursanți au participat la astfel de cursuri online în anii 2023 - 2025, semn că există un interes real pentru învățarea acestor abilități. Pe Facebook și Instagram au apărut grupuri dedicate (ex: „Pâine cu maia România”), unde membrii își împărtășesc reușitele și rețetele, formând comunități active. Acest context educativ face ca tot mai mulți curioși să capăte încredere și să încerce pâinea cu maia acasă, având acces la rețete testate și sfaturi de la alți pasionați. Diana Conea insistă asupra faptului că nu orice pâine „cu maia” din comerț este automat sănătoasă și îi învață pe cursanți să producă maia naturală, să frământe și să coacă pâinea corect, pentru a obține un produs gustos și nutritiv.

Tendințe în perioada sărbătorilor

Conform aceluiași studiu, consumatorii sunt mai predispuși să comande făinuri integrale în perioada Crăciunului și Paștelui, pentru a prepara cozonacul tradițional, care poate fi un desert mai sănătos atunci când este făcut din ingrediente integrale.

„Vânzările online au crescut cu 66% în noiembrie față de octombrie, iar primele zece zile din decembrie au înregistrat o creștere de 86% față de aceeași perioadă din noiembrie”, subliniază Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Utilizatorii de drone agricole din România – fermieri, operatori certificați și specialiști în protecția plantelor – își exprimă îngrijorarea față de intenția de blocare sau restricționare nejustificată a legislației privind utilizarea dronelor agricole, aflată în prezent în dezbatere în Camera Deputaților. Reamintim că, recent, Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României a emis un aviz favorabil asupra unui set de amendamente legislative menite să modernizeze, simplifice și să clarifice reglementările privind utilizarea dronelor agricole în țara noastră.

„Dronele agricole sunt o oportunitate, nu reprezintă un pericol. Această poziție este fundamentată pe experiență practică, date tehnice și rezultate reale obținute în fermele din România, nu pe presupuneri sau percepții eronate vehiculate în spațiul public. Tehnologia dronelor agricole este matură, testată și utilizată la scară largă în state cu agricultură performantă precum SUA, Brazilia, China, Japonia sau Australia. România are oportunitatea de a adopta un cadru legislativ modern, aliniat realităților din teren, orientat spre eficiență, siguranță și sustenabilitate”, arată Raul Gușeilă, CEO & fondator Riagro, companie inițiatoare a petiției „Dronele agricole nu sunt un pericol. Sunt o oportunitate.” pentru susținerea unei legislații moderne, bazată pe date, nu pe presupuneri. Acest demers al Drone Agricole Riagro este pentru fermieri, făcut de fermieri.

Aplicarea cu drona nu presupune riscuri mai mari decât aplicarea terestră

Afirmațiile conform cărora aplicarea tratamentelor cu drone ar fi mai periculoasă nu sunt susținute tehnic.

• Dronele agricole operează la o înălțime de lucru de aproximativ 2–4 metri, comparabilă cu înălțimea la care ajunge pulverizarea echipamentelor terestre în culturile mari.

• Jetul, presiunea, debitul și dimensiunea particulelor sunt controlate electronic, cu o precizie superioară metodelor convenționale.

• Sistemele RTK, senzorii de zbor și automatizarea reduc semnificativ riscul de eroare umană, suprapunere, neuniformitate sau derivă.

„Atât timp cât produsele sunt aplicate conform etichetelor și în urma cursurilor de specializare, nu există o diferență relevantă de risc care să justifice blocarea acestei tehnologii”, subliniază Mădălina Șerban, director general Riagro.

Dronele reduc impactul asupra mediului și riscurile colaterale

În practică, utilizarea dronelor agricole aduce beneficii clare:

• Reducerea consumului de apă cu până la 90%, diminuând presiunea asupra resurselor naturale;

• Aplicare precisă și uniformă, inclusiv în zone greu accesibile;

• Eliminarea compactării solului, cu efect pozitiv asupra structurii solului și biodiversității;

• Posibilitatea operării în afara perioadelor de activitate a polenizatorilor (noaptea, imediat după ploaie), reducând expunerea insectelor benefice.

„Aceste rezultate sunt deja demonstrate în ferme din România, unde dronele sunt utilizate de peste cinci ani, inclusiv în momente critice, când întreaga producție depinde de intervenții rapide și precise”, precizează Raul Gușeilă.

Dronele nu elimină responsabilitatea agronomică

Utilizatorii de drone agricole sunt instruiți, certificați și responsabili. Dronele nu sunt un mijloc de a evita regulile, ci un instrument modern care:

• Respectă etichetele produselor fitosanitare;

• Oferă trasabilitate completă, fiecare aplicare fiind înregistrată automat;

• Crește transparența și controlul, inclusiv pentru autorități.

„Tehnologia nu înlocuiește decizia agronomică, ci o susține”, punctează Mădălina Șerban.

Dezbaterea trebuie să se bazeze pe date, nu pe percepții

Protecția polenizatorilor, siguranța mediului și gestionarea riscurilor sunt subiecte serioase care necesită o abordare profesionistă.

Utilizatorii de drone solicită:

• Dezbaterea publică să se bazeze pe date tehnice și experiență reală, nu pe generalizări;

• Argumentele să fie prezentate de specialiști în agronomie, protecția plantelor, mediu și tehnologie;

• Legislația să fie construită pe studii, practică și dialog cu fermierii și operatorii, nu pe blocaje administrative.

Reglementarea utilizării dronelor agricole reprezintă un pas concret către un cadru normativ operațional și eficient, adaptat realităților tehnologice din agricultura modernă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi – 11 decembrie 2025, Clubul Fermierilor Români a organizat în Regiunea Moldova Nord a doua conferință regională din seria AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035. Evenimentul, desfășurat la Hotel Coroana din Târgu Frumos - Iași, a reunit peste 180 de fermieri, procesatori, retaileri, reprezentanți ai autorităților și ai instituțiilor financiare, reprezentanți ai Băncii de Investiții și Dezvoltare și ai Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Următoarea conferință regională va avea loc la Timișoara, pe 22 ianuarie 2026.

Conferința dedicată Regiunii Moldova Nord a lansat un apel ferm la implicare activă în consultările naționale privind viitorul agriculturii, în contextul în care, în procesul PNRR 2021–2026, sectorul agricol a primit zero finanțare.

„Agricultura Regiunii Moldova Nord joacă un rol esențial în economia locală, iar provocările actuale – de la costurile de producție și lipsa forței de muncă, până la accesul la finanțare, digitalizare și dezvoltarea lanțului agroalimentar – necesită un dialog constant între fermieri, autorități și instituțiile de sprijin. Conferința regională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035 este un eveniment dedicat consultării și definirii priorităților pentru viitorul agriculturii la nivel regional și național”, a arătat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Reprezentanții Clubului au subliniat necesitatea ca fermierii să fie parte din definirea politicilor, bugetelor și mecanismelor de finanțare pentru perioada 2028–2034, inclusiv în arhitectura noului Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR) și în redefinirea programelor strategice aflate în lucru, precum Agricultură Inteligentă Climatic, Programul Național de Management al Riscului și Centrul Național de Biosecuritate.

Politici Agricole & Competitivitate

Participanții au analizat provocările competitive ale fermelor românești, în special în contextul noului ciclu PAC și al presiunilor privind plafonarea/degresivitatea plăților. S-a discutat necesitatea consolidării poziției României în negocierile europene și a menținerii investițiilor în infrastructură critică precum irigațiile, digitalizarea și gestionarea riscului climatic.

Finanțarea, un deficit major care afectează fermierii din Moldova

Potrivit prezentării Băncii de Investiții și Dezvoltare, România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din Uniunea Europeană, un deficit sistemic și în creștere.

Câteva cifre îngrijorătoare:

• Aproximativ 3,81 miliarde euro reprezintă deficitul de finanțare care afectează tinerii fermieri, din cauza lipsei de capitalizare și garanții;

• 39% dintre firmele agricole declară că nivelul dobânzilor le limitează accesul la credit;

• Piața informală de creditare este estimată la circa un miliard de euro;

• Peste 75% din infrastructura de irigații este nefuncțională sau ineficientă, afectând direct productivitatea fermelor.

Aceste date subliniază nevoia urgentă de mecanisme de garantare, fonduri de investiții sectoriale, împrumuturi adaptate nevoilor agriculturii și colaborare strânsă între fermieri, bănci și autorități.

Tehnologii & Digitalizare, decalaj critic pentru România

Nivelul digitalizării fermelor românești rămâne printre cele mai reduse din UE, doar 0,03% dintre ferme fiind digitalizate prin programe guvernamentale dedicate.

Beneficiile observate în fermele digitalizate includ:

• Reducerea costurilor prin aplicare variabilă;

• Economii importante de apă prin irigații inteligente;

• Reducerea amprentei de carbon;

• Creșterea eficienței utilajelor și a randamentelor culturilor.

Clubul Fermierilor Români investește deja în formarea capitalului uman prin programe precum: Tineri Lideri pentru Agricultură (2019 - prezent); Antreprenor în Agricultura 4.0 (2020 - prezent); Specialist în Informatică Agricolă - SIA (2026 – 2028), un program național aflat în implementare, cu peste 1.000 de cursanți vizați și mentorat structurat.

Totodată, energia devine un pilon strategic. Costurile cu energia au crescut cu 40% - 60%, iar România dispune de 800.000 ha de terenuri degradate care pot genera 2.000 - 2.500 euro/ha/an.

Lanțul Valoric Agroalimentar, o oportunitate majoră pentru Moldova

Participanții au subliniat clar că România trebuie să își valorifice potențialul uriaș de procesare, să reducă exportul de materie primă și să dezvolte branduri regionale puternice, capabile să concureze în retail și la export. Este nevoie de standardizare, certificare și infrastructură, precum și de modele integrate fermă - procesare - piață pentru a întări poziția produsului românesc.

Concluzii și pașii următori

Conferința din Regiunea Moldova Nord reprezintă un pas decisiv în procesul național de consultare pentru elaborarea documentului strategic AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035. Clubul Fermierilor Români va continua dialogul cu fermierii, instituțiile financiare și autoritățile pentru a integra concluziile regionale în viziunea finală pentru agricultura românească.

CITEȘTE ȘI: „AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035” Sud‑Muntenia a deschis seria celor 10 conferințe organizate de Clubul Fermierilor în fiecare regiune de dezvoltare a țării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra riscurilor majore generate de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2026, a Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) aplicat îngrășămintelor. Efectele CBAM: costuri în creștere, incertitudine și risc de penurie, o combinație explozivă pentru fermieri.

Implementată într-un moment de vulnerabilitate fără precedent, măsura poate produce efecte negative severe asupra întregului lanț agroalimentar, de la fermieri până la consumatorul final.

Datele analizate de Forumul APPR arată că:

• Fermierii europeni se confruntă, încă din 2020, cu o explozie a costurilor de producție, care au dus marjele la niveluri istorice, uneori negative;

• Îngrășămintele reprezintă 15–30% din costul total de producție – cea mai mare cheltuială variabilă;

• Prețurile au crescut deja cu 10–15% ca urmare a restricțiilor impuse importurilor din Rusia și Belarus;

• UE depinde în proporție de aproximativ 50% de importurile din țări terțe, iar stocurile actuale acoperă doar 60% din necesarul pentru 2026.

În aceste condiții, aplicarea CBAM pentru îngrășăminte, în forma actuală, poate determina:

• Creșteri suplimentare de preț de +10% până la peste +30%;

• Imposibilitatea comercianților de a plasa comenzi, din cauza lipsei unor formule de calcul complete;

• Risc real de lipsă de îngrășăminte la începutul anului agricol 2026;

• Diminuarea producției europene și pierderea competitivității față de țări terțe.

„Toate acestea vor afecta întregul lanț agroalimentar, culminând cu scumpirea alimentelor pentru consumatorii europeni”, arată Forumul APPR.

Deși aplicarea este prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, Comisia Europeană nu a finalizat elementele tehnice fundamentale ale CBAM, respectiv valorile implicite; formulele finale de calcul; referințele pentru estimarea emisiilor.

„În paralel, contextul geopolitic – război la granițele UE, volatilitate extremă pe piețe, perturbări ale rutelor comerciale – nu a fost luat în considerare în analiza inițială de impact. Contrastul cu SUA este izbitor: Statele Unite au anunțat un pachet de 12 miliarde USD pentru sprijinirea fermierilor și suspendarea taxelor pe îngrășăminte, în timp ce UE reduce bugetul PAC cu 65 de miliarde euro și introduce o nouă taxă ce apasă direct asupra costurilor fermierilor”, subliniază FAPPR.

Forumul APPR solicită:

1. Amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până la finalizarea completă a cadrului tehnic;

2. Dezbatere urgentă în Parlamentul European pentru evaluarea consecințelor economice, tehnice și geopolitice;

3. Măsuri compensatorii clare, pentru a evita transferarea costurilor către fermieri și pierderea competitivității agriculturii UE.

„Fără aceste măsuri, CBAM riscă să declanșeze o criză de aprovizionare, o nouă creștere accentuată a prețurilor și o reducere drastică a producției agricole europene. În acest context critic, facem un apel ferm la responsabilitate, dialog și intervenție rapidă din partea autorităților naționale și europene”, transmite Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor este privită cu îngrijorare de fermieri, în urma deciziei Curții Constituționale a României de miercuri – 10 decembrie 2025. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) transmite că singura speranță a fermierilor români este acum la președintele țării, Nicușor Dan.

„Facem apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, precizează AAC.

Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa.

„Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În această perioadă în care se dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună, propunerile reformei PAC venite dinspre Comisia Europeană nemulțumind agricultorii din întreaga Uniune Europeană, am vrut să aflăm de la un lider de organizație profesională cum vede viitorul agriculturii europene și, totodată, al celei românești. Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), așteaptă multe schimbări, însă nu le vede într-o lumină favorabilă agriculturii din România.

Reporter: Cum vedeți viitorul agriculturii europene?

Nicu Vasile: Mi se pare că priorităţile Europei diferă de priorităţile fermierului român. Mă refer la un sector prioritar în România, agricultura, ceea ce nu există în Europa de Vest. 47% dintre români locuiesc în mediul rural. În Vestul Europei, în ţările membre UE fondatoare, discutăm de undeva sub 20% din populaţie care lucrează şi locuiește în mediul rural. Prin urmare, România are nevoie de alte politici decât cele din Comunitatea Europeană.

34% din totalul fermierilor la nivel european este în România, unde găsim cea mai mică productivitate a muncii, dovadă fiind procentul de 3,2% din valoarea produsului agroalimentar la nivel naţional. De pildă, olandezii n-au decât 0,5% din totalul fermierilor la nivel european şi realizează 7% din valoarea produselor agroalimentare, aducând 27% la PIB-ul Olandei.

Noul buget european 2028-2034 înseamnă o diminuare a bugetului per total, de la 0,4, cât am primit în exerciţiul financiar până în 2027, la 0,15% din PIB-ul european. În afară de lucrul acesta, prin plafonările veniturilor pe ferme, mai mult de patru milioane de hectare de teren ale sectorului agricol românesc vor pierde aceste subvenţii. Ce se va întâmpla? Voi avea un cost de producţie mult mai mare. În 2025 faţă de 2024, fermierul din România înregistrează un cost de producţie mai mare cu 9% în comparaţie cu media europeană, unde avem o scădere cu 3% a costurilor de producţie.

Reporter: Și ajungem la ceea ce ne lipsește, strategia...

Nicu Vasile: Da, sunt foarte multe date care trebuie puse într-o strategie de ţară pe termene, lung, mediu şi scurt. Dar în timp am constatat că e destul de greu pentru noi să facem lucrul acesta. Singura strategie de ţară am văzut-o la Academia Română în 2015, dar nici măcar n-a avut curiozitatea careva să o deschidă și să o citească. Adică, discutăm de vreo 1.055 de pagini, cu 33 de pagini de cuprins.

Trebuie să discutăm de o strategie sectorială, multisectorială, iar când mă refer la agricultura României, discut de un sector dependent de alte economii, de industria chimică, petrochimică, constructoare de maşini.

Apoi, mai avem o mare problemă, demografică. Nimeni nu discută sau nu vrea să abordeze acest subiect: demografia în România. La 600 de decese sunt doar 19 naşteri. Procentul este dezastruos şi alarmant, va trebui să luăm măsuri urgente pentru dezvoltarea economică.

Ce se întâmplă în clipa de faţă, văd o constrângere economică la nivelul sectorului agricol, în afara faptului că fiecare kilogram de grâu pe care noi îl vindem înseamnă 80% bani care vin din alte economii sau ajutăm alte economii. De ce? Noi nu ştim să gândim unitar şi naţional. Să revenim la mediul rural, la dezvoltarea mediului rural, la mediul educaţional. Sunt multe lucruri de spus, aştept multe schimbări, dar, din păcate, nu le văd într-o lumină favorabilă agriculturii din România, dacă vrem să fim corecţi.

Reporter: Ce trebuie să facă România în context european, pentru a-şi salva interesul?

Nicu Vasile: Se numeşte lobby. În România nu putem discuta, dar la Bruxelles sunt peste 10.000 de organizaţii de lobby care fac lobby pentru ţările respective. Ce trebuie să facă România? Dacă stau şi mă uit că am 178 de acorduri comerciale la nivel european de liber-schimb cu ţări din întreaga lume, şi la nivel global avem 193-195 de ţări, e clar că eu pot să export produs înalt tehnologizat şi să aduc materie primă. Ăsta este cel mai bun business. Nu de a participa pe o bursă, ci de a participa în aceste schimburi comerciale. A fost încheiat şi acel acord cu ţările Americii de Sud, Mercosur, unde voi aduce foarte multă materie primă. După cum observăm, europeanul nu mai mănâncă zahăr din sfeclă de zahăr, mănâncă din trestie de zahăr. De ce? Randamentul este mult mai bun, costuri de producţie mult mai bune, dovadă România, din 400.000 de hectare de sfeclă, cât aveam cândva, şi 36 de fabrici de zahăr, nu mai avem decât Bodul, care ambalează zahăr din Ucraina, iar suprafeţele de sfeclă nu mai sunt decât 15.000 de hectare. Cam despre asta discutăm.

Trebuie să facem lobby. Luăm produse din vestul Europei şi le vindem global, cu aceste acorduri. România nu beneficiază de niciun fel de acord de liber-schimb, că nu avem produs finit. Nu mai discutăm de rezervele statale, nu mai discutăm de alte lucruri.