Luni – 23 septembrie 2024, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) au trimis ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, premierului, precum și celorlalte ministere competente, o adresă cu privire la impactul negativ și disproporționat al proiectului de modificare și completare a OUG nr. 4/2024 asupra producătorilor și importatorilor de input-uri agricole (produse de protecție a plantelor, semințe, combustibili și îngrășăminte).
Mai exact, cele două organizații profesionale se referă la prevederile din proiectul de act normativ conform cărora creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare (executare silită) asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.
„Suntem parte a aceleiași agriculturi și suferim același impact negativ al condițiilor menționate în Proiectul de Ordonanță. Suntem conectați cu fermierii și distribuitorii de input-uri ca părți ale aceluiași lanț valoric, care funcționează ca un ecosistem și orice decizie din sistem se repercutează și asupra noastră. Proiectul introduce un caz de suspendare a rambursării datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente de la data intrării în vigoare a prevederilor până la data de 31 decembrie 2025. Salutăm interesul MADR de a soluționa dificultățile întâmpinate de fermierii din România ca urmare a condițiilor meteorologice din ultima perioadă și deschiderea MADR de a discuta soluțiile propuse în proiectul de act normativ. Însă, soluția propusă în proiect va afecta negativ toți operatorii din sectorul agricol, fie furnizori sau distribuitori, fie fermieri. În plus, proiectul de OUG prezintă vulnerabilități legale insurmontabile, încălcând atât normele constituționale, cât și rigorile de tehnică legislativă. Precizăm că acest punct de vedere este sumar și este înaintat pentru a face mai eficientă dezbaterea publică ce urmează a avea loc marți, 24 septembrie 2024, la sediul MADR de la ora 17:00. Dacă se solicită, putem dezvolta argumentele sumarizate în această adresă”, arată AISR și AIPROM.
Și producătorii, și distribuitorii, și fermierii, mai ales ce mici și mijlocii, vor fi afectați
În mod cert, susțin cele două asociații, poiectul va afecta imediat și semnificativ sectorul agricol din România și va agrava situația acestuia.
„Acest lucru se va întâmpla întrucât proiectul, în forma sa actuală, suspendă plata voluntară a datoriilor restante, a dobânzilor, comisioanelor scadente datorate de fermieri, penalităților de întârziere a plății și blochează, până la 31 decembrie 2025, luarea de către creditori a oricăror măsuri de recuperare a creanțelor scadente. Altfel spus, creditorii (fie ei furnizori, fie distribuitori) nu vor mai avea concursul Statului în vederea recuperării creditului comercial acordat fermierilor. Furnizorii de input-uri, prin acordarea de credit comercial pe termen lung (până la recoltarea culturii. Prin comparație, termenul legal maxim de plată al agricultorilor francezi este de doar 45 de zile), au permis fermierilor accesul la tehnologii și produse inovative, având ca rezultat îmbunătățirea productivității și sporirea competitivității fermierilor români. Mai mult, furnizorii de input-uri riscă o expunere pe credit de doi ani aproape, ceea ce este imposibil de suportat, în condițiile în care 80% din timpul de creditare cade în sarcina producătorilor de inputuri. În absența plății voluntare la scadență a creditului comercial, conform celor agreate în mod liber prin contracte, și în absența recuperării creanțelor (creditului comercial) prin procedurile de executare silită în caz de neconformare voluntară, furnizorii și distribuitorii nu își vor putea achita propriile obligații de plată față de creditorii lor, vor fi decapitalizați și vor fi cel mai probabil nevoiți să acorde mai greu credit comercial, strict în funcție de politicile comerciale individuale ale fiecăruia dintre aceștia. Acest lucru poate afecta producătorii agricoli și, pe cale de consecință, competitivitatea sectorului agricol din România, diminuând ponderea acestuia în produsul intern brut, și, posibil, poate provoca ieșirea de pe piață a unor operatori din sector (furnizori, distribuitori și fermieri). În acest scenariu, concurența pe piață va fi afectată, iar inovația și productivitatea, diminuate. Scenariul de mai sus este urmarea firească și inevitabilă a afectării negative a drepturilor creditorilor, care, pentru a-și securiza viabilitatea financiară și abilitatea de a funcționa pe piață pe baze economice, ar putea teoretic să fie puși în situația de a decide, în funcție de politicile comerciale individuale și propriul acces la resurse financiare fie să renunțe la creditul comercial urmând să furnizeze input-urile cu plata în avans sau la livrare, fie să ceară de la partenerii contractuali garanții independente de plată sau garanții de plată de la societățile-mamă ale partenerilor care sunt mari exploatații agricole. În toate aceste cazuri, fermierii mici și medii ar putea fi afectați, întrucât creditul comercial este esențial pentru viabilitatea lor economică, iar aceștia nu au posibilitatea de a procura garanții independente sau de la societățile mamă, precum concurenții acestora, marile exploatații agricole”, explică AISR și AIPROM.
Prin urmare, suspendarea rambursării creditului comercial și a componentelor acestuia, precum și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, va afecta cel mai probabil întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii.
Proiectul încalcă principii constituționale
Amânarea plății unor obligații contractuale și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită cu privire la creanțele furnizorilor și producătorilor împotriva fermierilor încalcă mai multe principii constituționale, susțin cele două organizații profesionale care au semnat adresa către autorități.
Astfel:
1. Reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, acces care nu poate fi limitat potrivit articolului 21.2 din Constituție care prevede ca „nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”. Cum executarea silită este parte integrantă a unui litigiu civil și necesită concursul instanțelor în vederea desfășurării, concluzia firească este că blocarea executărilor silite până la data de 31 decembrie 2025 reprezintă o flagrantă limitare a dreptului de acces la justiție.
2. Reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată protejat prin articolul 44 al Constituției, fiind mai exact o restrângere a unor drepturi fundamentale ale creditorilor (fie ei furnizori sau producători, fie distribuitori) și anume drepturile de proprietate asupra creanțelor împotriva fermierilor. Aceasta întrucât, ca regulă, amânarea oricărei obligații de plată generează dobânzi în contul creditorilor, dobânzi datorate de debitori. Cum proiectul nu menționează că debitele producătorilor agricoli continuă să genereze dobânzi de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2025, acest aspect reprezintă o „expropriere” întrucât impune creditorilor să suporte, pe costul lor, amânarea plății obligațiilor de către creditori. Din acest motiv creditorii au drept de regres împotriva Statului pentru dobânzile neachitate, dacă Statul va impune aceste măsuri prin promulgarea proiectului.
3. Reprezintă o încălcare a limitelor exprese ale delegării legislative. Conform articolului 115 (6) al Constituției „ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție”. Or, proiectul generează consecințe negative în domeniul în care intervine, și anume, dreptul de proprietate al creditorilor în componenta sa de valorificare a creanțelor, unde se înregistrează o expropriere temporară, sau accesul la justiție, care este îngrădit până la 31 decembrie 2025 în ceea ce privește recuperarea creanțelor prin procedura executării silite.
Carențe de tehnică legislativă
„Proiectul ar trebui avizat de către Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunității promovării acestuia, în sensul motivării situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și a prezentării consecințelor neadoptării proiectului, conform art. 31 al Hotărârii de Guvern nr. 561 din 10 mai 2009. În egală măsură, este necesar punctul de vedere al autorității de concurență, Consiliul Concurenței, date fiind impactul semnificativ al proiectului asupra cererii și ofertei și, pe cale de consecință, asupra concurenței pieței relevante a sectorului agricol, cu precădere asupra lanțului de aprovizionare a acestui sector”, se precizează în adresa transmisă autorităților.
Propunerile AIPROM și AISR
Cele două asociații susțin că soluția propusă de proiectul de act normativ controversat plasează costurile exclusiv pe umerii furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, ceea ce poate provoca o „contracție” a sectorului agricol la toate nivelurile (producător/furnizor, distribuitor și fermier) ca urmare a limitării accesului la finanțare, a blocajului financiar și a decapitalizării forțate a operatorilor. „Mai mult, soluția propusă prin proiect agravează în mod abrupt dificultățile operatorilor din piață și alterează pe termen scurt și mediu viabilitatea ecosistemului reprezentat de producători și furnizori, distribuitori și fermieri. Ca atare, credem că ar fi oportun ca soluția ce poate fi avută în vedere de către MADR să cuprindă un pachet complex de măsuri menite să adreseze problemele sistemice ale agriculturii, așa cum au fost acestea acutizate de seceta din ultimii ani.”
Așadar, propunerile AIPROM și AISR:
Ajutoare financiare directe sub formă de granturi sau împrumuturi cu dobândă scăzută, care ar plasa soluția pe umerii celui mai calificat să rezolve problemele din agricultură, și anume Guvernul României;
Garantarea de către Guvernul României a creditului comercial angajat de către producătorii agricoli în relația cu partenerii acestora, fie ei furnizori sau distribuitori, ceea ce ar permite atât continuitatea fluxului de input-uri către fermieri, cât și prezervarea stabilității financiare a furnizorilor/distribuitorilor;
Încurajarea și extinderea accesului la asigurări împotriva secetei, eventual caracterul obligatoriu al unei asemenea asigurări.
În concluzie, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Alianța Industriei Semințelor din România, în numele membrilor săi care asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol, solicită renunțarea la prevederile art. 62 din proiectul de modificare și completare a OUG nr. 4/2024, „date fiind consecințele negative, certe și semnificative asupra sectorului agricol și asupra competitivității și modernizării acestuia”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Robo-Fermier este un concept sută la sută românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor.
Tehnologia robotică vine în sprijinul fermierilor prin acoperirea deficitului de forță de muncă din agricultură. Proiectul pilot dovedește că platforma robotizată Robo-Fermier este o soluție pentru problemele reale și practice identificate în fermele pomicole, iar rezultatul proiectului are șanse mari de a fi asimilat în economia reală.
Astfel, inițiativa și mai ales realizarea echipei de proiect este cu atât mai lăudabilă cu cât principalul motiv al demersului nu a fost obținerea unui profit, ci aducerea la viață a unei idei, trecând peste multe greutăți logistice, dificultăți și momente în care tot proiectul părea că se prăbușește.
Acest proiect inovativ este realizat de Grupul Operațional „ROBO-FERMIER”, format din trei membri: liderul de proiect – SC Pereco SRL alături de expertul în robotică Călin Dragoș, precum și cei doi parteneri ai liderului de proiect: Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și societatea Integro Management Consult SRL.
Investiția în valoare de 359.829 de euro, finanțată de AFIR și realizată în localitatea Bătești din județul Prahova, constă în realizarea platformei modulare robotice autonome ROBO-FERMIER cu scopul de a dezvolta și realiza în comun cu partenerii o soluție inovatoare de gestiune și de management a exploatațiilor pomicole ecologice care se confruntă atât cu probleme privind nivelul înalt de resursă umană necesar în administrarea unei plantații pomicole, cât și cu oferta scăzută de personal calificat din acest domeniu.
În cadrul proiectului sunt implicați un producător și un procesator agricol, un expert în robotică, un consultant în dezvoltarea agriculturii ecologice și un institut de cercetare în scopul obținerii unei soluții utile fermierilor. Proiectul pilot a realizat și a testat aplicabilitatea comercială în contextul pomiculturii ecologice și agriculturii de precizie, a unei soluții robotice autonome modulare destinate executării lucrărilor din plantațiile pomicole – întreținerea plantației, monitorizarea și aplicarea de tratamente.
Proiectul propune integrarea de soluții hardware și software pentru realizarea unui concept unitar în vederea funcționării autonome a platformei. Astfel, „fermierul robot” apelează la soluții inovative din domeniile: poziționare globală (GPS), utilizarea senzorilor (accelerometru, giroscop, compass), a sateliților și a imaginilor luate la nivelul plantației, precum și dezvoltarea și folosirea unor instrumente de management al informației, de interpretare a variațiilor și de reducere a emisiilor de carbon și a energiei electrice.
Monitorizarea permanentă a plantațiilor pomicole, precum și soluția de utilizare eficientă a produselor de control prin aplicarea lor locală au efecte pozitive socio-economice și de mediu: reducerea consumului de combustibil, îmbunătățirea condițiilor de lucru ale fermierilor, conservarea solului și îmbunătățirea caracteristicilor sale și scădere a riscului de eroziune, creșterea producției, o eficiență ridicată și implicit o reducere a costurilor de întreținere a plantațiilor.
Rezultate concrete obținute cu Robo-Fermier:
Un studiu privind principalele caracteristici ale plantațiilor pomicole înființate pe sisteme moderne de cultură, utilizat ca sursă de informație științifică, pe baza căreia a fost testat robotul și au fost realizate programe de operare, ținând cont de specie, densitate, profil plantație etc;
O platformă robotică, autonomă și modulară, destinată întreținerii plantațiilor pomicole ecologice (prin lucrări de tăiere a ierbii și săpat printre pomi pe rând, recoltarea mecanizată si monitorizarea stării fitosanitare a plantațiilor) care să permită inclusiv înlocuirea tractoarelor, cu combustie de energie fosilă, reducându-se astfel nivelul de poluare din agricultură;
O bază de date cu informații și fotografii cu principalele boli și dăunători din plantațiile pomicole ecologice, necesară softului bazat pe IA (Inteligență Artificială), pentru recunoașterea bolilor și dăunătorilor prezenți în plantație și utilizată de platforma robotică. Cu ajutorul acestei baze de date, robotul va învăța în permanență putând să recunoască existența în diferite stadii de dezvoltare a factorilor patogeni;
O aplicație mobilă de monitorizare și control a platformei robotice. Această aplicație poate fi instalată sau utilizată din Cloud, pe terminale telefonice, tablete sau PC și permite accesarea prin internet a platformei;
Un studiu de impact al utilizării sistemelor electronice, respectiv a platformei ROBO - FERMIER, în eficiența economică a fermelor pomicole ecologice și în cadrul cheltuielilor de producție;
Pagină web de prezentare a proiectului: www.robofermier.ro;
Instruirea de bază pentru membrii proiectului și accesul la utilizarea metodelor inovative de gestiune a proiectului, astfel încât să poate gestiona în mod eficient activitatea.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO) pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, pomicol, alimentar și forestier în cadrul submăsurilor 16.1 și 16.1a. Alocarea financiară totală pentru acest tip de investiții a fost de peste 9,4 milioane de euro, fonduri pe care AFIR le-a utilizat prin cele 26 de proiecte contractate. Valoarea plăților efectuate către beneficiari este de 7,7 milioane de euro, până la acest moment.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
USAMV Cluj-Napoca organizează a treia ediție a evenimentului Vinea Apoldia Maior Fest, în propria plantație viticolă de la Apoldu de Sus, județul Sibiu. Oaspeții sunt așteptați cu vinuri, bucate tradiționale și muzică.
Pe 28 septembrie 2024, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează în viile de la Apoldu de Sus (jud. Sibiu) Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment prin care se sărbătorește recolta de struguri a acestei toamne. Programul include spectacole, DJ Set, un recital al Ansamblului „Tradiții” Someșul Napoca al universității, meniuri tradiționale și vinuri servite la pahar, zonă de mici producători și meșteșugari, precum și plimbări și fotografii în podgorie.

Festivalul își va deschide porțile la ora 12.00, iar biletele vor putea fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 de lei. De asemenea, vor fi disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru cupluri (250 lei) și grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani vor avea acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor va fi de 50 lei.
Participanții vor avea garantate în aceste prețuri accesul la eveniment și la spectacolele din program, precum și degustările de produse și consumația meniurilor tradiționale, alături de vinul la pahar. Pe durata festivalului vor fi disponibile spre vânzare și vinuri îmbuteliate de la stațiune, la prețuri speciale.
USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din anul 2020, strugurii provenind din propria plantație aflată la circa doi km de Apoldu de Sus.

Vinea Apoldia Maior are în portofoliu 14 etichete, unele fiind deja premiate la nivel national și internațional: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris alb/rose (sec/demidulce), Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. „Aceste vinuri sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată”, spun reprezentanții USAMV Cluj-Napoca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Producătorul indian BKT a lansat anvelopa radială cu benzi din oțel FL 695, concepută special pentru a optimiza performanța remorcilor utilizate la operațiuni de transport agricol și în construcții. Acest produs se adaugă ofertei BKT, care se mândrește deja cu un portofoliu de peste 3.600 de produse, consolidându-și poziția de lider în industria anvelopelor Off-Highway cu cea mai largă gamă de produse disponibile pe piață.
Pe măsură ce cererea globală de produse agricole crește și sunt adoptate tehnologii avansate, tractoarele și remorcile devin instrumente din ce în ce mai importante și mai versatile. Aceste tipuri de echipamente, utilizate în mod tradițional în operațiunile agricole, sunt acum utilizate și în construcții datorită flexibilității, puterii și adaptabilității lor la diferite aplicații. Operatorii din agricultură și industrie depun eforturi din ce în ce mai mari pentru a optimiza utilizarea utilajelor și uneltelor lor pentru a evita perioadele de inactivitate, profitând din plin de potențialul lor în diferite contexte de funcționare. Această tendință este susținută de descoperiri precum agricultura de precizie, robotica și tractoarele electrice, care sporesc eficiența și durabilitatea operațiunilor.

„Cu FL 695, am dorit să creăm o anvelopă care să satisfacă nevoile specifice ale aplicațiilor agroindustriale, unde remorcile joacă un rol-cheie în productivitatea generală, având totodată un impact puternic asupra performanței și eficienței operaționale. Iar asta nu este tot. FL 695 răspunde, de asemenea, cererii în ceea ce privește fiabilitatea, versatilitatea și durabilitatea în toate condițiile de operare, dovedindu-se a fi o anvelopă de neegalat, rezultatul unui proces atent de cercetare și dezvoltare, menit să ofere operatorilor o durată lungă de viață”, declară Denis Piccolo, manager de produs la BKT.
Puternică și versatilă
Designul benzii de rulare cu bloc central de pe FL 695 asigură stabilitate și rezistență excelente în toate condițiile, înlesnind în același timp o autocurățare excelentă în timpul utilizării pe șosea, câmp sau alte tipuri de teren. Adâncimea benzii de rulare contribuie la un ciclu de viață mai lung al produsului, în timp ce carcasa robustă și benzile din oțel oferă protecție eficientă împotriva perforărilor. În plus, compusul special utilizat în procesul de fabricație crește rezistența la perforare, asigurând astfel fiabilitatea în cele mai solicitante condiții de funcționare.
Conform producătorului, un alt punct forte al anvelopei FL 695 constă în versatilitatea sa, ceea ce o face soluția ideală pentru operațiunile de transport rutier în timpul iernii, precum și pentru activitățile de fertilizare a solului în timpul verii.

FL 695 este disponibilă în prezent în patru dimensiuni: 600/55 R 26,5; 650/55 R 26,5; 600/60 R 30,5 și 710/50 R 30,5. Această anvelopă extinde gama de produse deja foarte diversificată a BKT, confirmând strategia companiei de a oferi soluții de înaltă calitate chiar și pentru cele mai grele aplicații. Alegerea anvelopei potrivite pentru fiecare sarcină înseamnă prevenirea uzării premature, asigurând o durabilitate mai mare a produsului, ceea ce, la rândul său, duce la un impact mai redus asupra mediului și la o eficiență sporită a costurilor.
Având un design inovator și caracteristici tehnice avansate, anvelopa FL 695 este destinată să devină o soluție de referință în sectorul agroindustrial.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2024Abonamente, AICI!
Evenimentul emblematic al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), Ziua Porumbului Orezu a avut loc pe 11 septembrie 2024, în ferma din județul Ialomița a lui Nicolae Sitaru, unul dintre fondatorii Forumului APPR. Cea de-a cincipsprezecea ediție a fost un real manifest privind managementul riscurilor în agricultură și a adus împreună fermieri, experți din domeniul agricol, reprezentanți ai autorităților și ai industriei, care, într-un glas, susțin necesitatea unei strategii naționale integrată privind managementul riscurilor în agricultură.
În prezența a aproape o mie de participanți și a unei vremi capricioase, Ziua Porumbului Orezu 2024 a subliniat importanța implementării unor măsuri eficiente și a unor politici publice care să sprijine fermierii în fața provocărilor tot mai mari cauzate de schimbările climatice, lipsa infrastructurii de irigații și a unei strategii naționale coerente asociate riscurilor din agricultură.

Pe parcursul zilei, invitații au avut ocazia de a participa la sesiuni de informare, prezentări de bune practici și dezbateri pe tema gestionării riscurilor în sectorul agricol, punând accentul pe rolul inovării și al tehnologiilor moderne în protejarea producției agricole, în special în ceea ce privește cultura porumbului, una dintre cele mai importante culturi din țara noastră.
În cadrul discursurilor susținute de reprezentanții autorităților și prezentările companiilor furnizoare de soluții pentru agricultură, a fost evidențiată nevoia unui Plan Național al Managementului Riscurilor Agricole, care să includă măsuri precum asigurările agricole subvenționate, dezvoltarea unor măsuri de solidaritate și promovarea unor practici agricole sustenabile, cât și existența unui Sistem Național de Gestionare a Apei pentru Agricultură - care presupune o strategie pe termen lung cu implementare urgentă a unor prime măsuri de susținere a zonelor cu deficit sau exces de apa.

„Ziua Porumbului nu este doar un prilej de a celebra o cultură foarte importantă pentru agricultura României, ci și o oportunitate de a discuta și de a propune soluții concrete pentru provocările cu care ne confruntăm. O strategie națională de management al riscurilor este vitală pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea fermierilor noștri”, a Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

„Mămăliga de Aur”
Ziua Porumbului 2024 a fost și gazda celei de-a doua ediții a concursului „Mămăliga de Aur”, dedicat celor mai pricepuți fermieri în arta de a pregăti mămăliga.
Fermierii-concurenți din acest an au avut misiunea de a impresiona participanții, dar și pe Chef Nicolai Tand, coordonatorul concursului, cu rețete de mămăligă tradiționale sau reinventate.
La finalul competiției, deținătorul titlului de „Cea mai bună mămăligă”, Bogdan Sitaru, a înmânat premiul noului câștigător, Ștefan Trandafir, un alt fermieir din județul Ialomița, iar participanții au putut constata, prin propriile simțuri, măiestria preparatelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) amintește fermierilor care au solicitat Sprijinul Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri CIS-YF (Intervenţia PD-03) că pot depune documentele care fac dovada formării sau a deținerii competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic până la 30 septembrie 2024, inclusiv.
Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – Intervenția PD-03, reprezintă o plată anuală care se acordă tinerilor fermieri eligibili pentru plata BISS (Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității), cu vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere, instalați pentru prima dată ca șef al exploatației, pentru primele 50 de hectare eligibile determinate și care se acordă pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
Tinerii fermieri sunt persoanele fizice care fac dovada formării sau a deţinerii competenţelor adecvate în domeniul agricol/agronomic conform art. 33, alin. 2 din Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările și completările ulterioare, cu unul dintre următoarele documente:
a) diplomă/certificat pentru dovedirea absolvirii a cel puţin un curs de iniţiere în domeniul agronomic acreditat, eliberată/eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare (conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), sau de către Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă sau DAJ;
b) diplomă/certificat/adeverinţă pentru dovedirea absolvirii unei forme de învăţământ agronomic, respectiv şcoală profesională, liceu, facultate, cursuri postuniversitare, doctorale etc.;
c) certificat de competenţe profesionale pentru dovedirea deţinerii de competenţe profesionale în domeniul agronomic, eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare, conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau certificat de competenţe profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, eliberat de un centru de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) document eliberat de un angajator situat pe teritoriul naţional sau al altui stat pentru dovedirea experienţei practice în activitatea agricolă de cel puţin 12 luni acumulată în ultimii 10 ani în cadrul unei exploataţii agricole.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Marți, 17 septembrie 2024, Asociația Input Agro România (în curs de constituire) a transmis un memoriu Executivului de la București. Distribuitorii de inputuri atrag atenția asupra faptului că adoptarea modificărilor și completărilor din OUG nr. 4/2024 (Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei) în configurația actuală, proiect publicat pe site-ul MADR în dezbatere publică, va conduce la colapsul întregului sector agricol.
Aflată în curs de constituire, Input Agro România este asociația principalilor distribuitori de resurse materiale agricole (inputuri) din sectorul agricol din țara noastră, la care au aderat peste 80% din jucătorii din piață, însumând o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 miliarde euro și deservind circa 20.000 fermieri profesioniști, pe o suprafață agricolă de 7 milioane de hectare.
În continuare, întregul memoriu trimis Guvernului României.
MEMORIU
în evidențerea, în cadrul procedurii de dezbatere și consultare publică, a caracterului profund inoportun al adoptării acestui act normativ, în configurația actuală, respectiv (cităm măsura legislativă avută în vedere prin prezentul Memoriu):
După articolul 61 se introduce un nou articol, art.62 , care va avea următorul cuprins:
“Art.62 Creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la inființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.”
***
IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC DEZASTRUOS AL ACESTEI MĂSURI LEGISLATIVE ASUPRA ÎNTREGULUI SECTOR AGRICOL DIN ROMÂNIA, CU CONSECINȚE IREVERSIBILE/IREMEDIABILE PENTRU URMĂTORII (POATE PESTE) 10 ANI, ATÂT ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACTIVITATEA DE FURNIZARE ȘI DISTRIBUIRE DE INPUTURI, DAR MAI ALES ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PRODUCȚIA AGRICOLĂ AUTOHTONĂ.
PERSPECTIVA NOASTRĂ, A DISTRIBUITORILOR DE INPUTURI.
DESCRIEREA ROLULUI NOSTRU ESENȚIAL ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ. IMINENȚA RISCULUI BLOCĂRII PRODUCȚIEI AGRICOLE ÎN ANUL URMĂTOR, PRECUM ȘI A INTRĂRII ÎN COLAPS A ACESTUI ÎNTREG SISTEM ECONOMIC ȚINÂND DE SIGURANȚA NAȚIONALĂ ALIMENTARĂ.
Astfel cum am arătat încă din preambul, din asociația noastră fac parte peste 80% din jucătorii din piață, însumând o cifră de afaceri de aprx. 2.5 miliarde euro și deservind cca. 90% din fermierii profesioniști și o suprafața agricolă de 7 milioane hectare din România.
Din această calitate, cunoaștem în detaliu problemele majore cu care se confruntă în prezent fermierii români, companiile noastre fiind principalul finanțator al activității agricole din România, prin creditele comerciale pe care le oferim în fiecare an producătorilor agricoli, până la recoltarea culturilor (tocmai pentru ca aceștia să poată avea acces la cele mai moderne tehnologii și resurse materiale agricole, esențiale pentru o agricultură/producție performantă).
Înțelegem astfel pe deplin necesitatea stringentă a implicării Guvernului României în direcția adoptării unor măsuri de sprijin financiar pentru fermieri, astfel încât aceștia să își poată continua activitatea chiar și în aceste condiții dificile, determinate în principal de seceta pedologică din ultimii cinci, nu doar din anul curent.
Cu toate acestea, măsura legislativă la care ne referim, în configurația actuală, a încetării/sistării plăților de către fermieri către companiile noastre pe o perioadă atât de îndelungată (peste 1 an), va conduce rapid la colapsul întregului sector agricol.
În mod evident, în lipsa încasărilor până la data de 31.12.2025, companiile noastre:
se vor afla în imposibilitatea obiectivă de a mai livra/furniza fermierilor resursele materiale agricole necesare procesului de producție agricolă pentru sezonul următor (la momentul actual aflându-ne în etapa înființării culturilor de toamnă), de aici și iminența blocării întregii activități de producție agricolă în anul 2025, cu riscuri enorme pentru siguranța națională alimentară;
vor intra într-un blocaj contractual în raporturile cu fermierii, cu consecința instaurării unei relații de neîncredere între părțile acestui lanț comercial (relații clădite și consolidate în foarte mulți ani de colaborare și susținere reciprocă), precum și a declanșării unui val imens de litigii decurgând din efectele viitoare ale măsurii legislative;
vor intra în scurt timp în incapacitate de plată, ca urmare a imposibilității de plată a creditelor scadente, atât de la instituțiile bancare, cât și de la producătorii/furnizorii de inputuri în agricultură, cu consecința generării unui lung șir de insolvențe în domeniu (în condițiile în care domeniul distribuției de inputuri activează mii de angajați, companiile noastre având o contribuție majoră la bugetul de stat).
Sub acest aspect, ținem să menționăm că scopul nostru, al distribuitorilor de inputuri din România, nu este acela al executării silite a fermierilor ori al aducerii acestora în stare de insolvență, dovada în această privință fiind chiar parteneriatele de lungă durată pe care le avem cu producătorii agricoli autohtoni, relația noastră de încredere reciprocă și sprijinul pe care l-am acodat acestora de fiecare dată în perioadele dificile.
Bineînțeles, întrucât succesul activității noastre depinde în principal de performanțele înregistrate în procesul de producție agricolă, ne dorim ca fiecare fermier să își poată continua activitatea în anii următori, singura soluție fiind accesul la finanțare și resurse financiare pentru întreg lanțul agricol.
Avem astfel în vedere experiența altor țări europene, care au venit cu soluții prin raportare la modul de cheltuire de către fermieri a subvențiilor agricole sau a programelor de finanțare oferite prin garanția statului exclusiv pentru achiziția de inputuri pentru agricultura, asigurând astfel continuitatea activității de aprovizionare, fără a periclita viitorul sectorului agricol, pe termen lung.
PERSPECTIVA FERMIERILOR.
DEȘI MĂSURA ÎN DISCUȚIE ARE CA SCOP SPRIJINIREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI AUTOHTONI (PE FONDUL SECETEI PEDOLOGICE DIN ULTIMII ANI ȘI AL CONFLICTULUI DIN UCRAINA), ÎN REALITATE, ÎN MOD PARADOXAL, PE TERMEN MEDIU SI LUNG, ACEST ACT NORMATIV NU VA FACE ALTCEVA DECÂT SĂ AGRAVEZE SITUAȚIA FERMIERILOR, PRIN ADÂNCIREA BLOCAJULUI FINANCIAR ÎN CARE ACEȘTIA SE REGĂSESC, CU CONSECINȚA GENERĂRII UNUI VAL IMENS DE FALIMENTE.
Aparent, sistarea plăților către companiile noastre ar constitui o “gură de oxigen” pentru majoritatea fermierilor, aflați în prezent în dificultate financiară (pe fondul secetei pedologice din ultimii 5 ani, după cum foarte bine cunoaștem).
Însă, în realitate, în mod paradoxal, în configurația actuală a textului propus spre adoptare, pe termen mediu și lung, începând cu anul 2026, măsura va conduce la adâncirea blocajului financiar din domeniul producției agricole autohtone, mai precis la colapsul întregului sistem economic, având în vedere că:
debitele aferente vor crește în tot acest răstimp, cu efect de bumerang împotriva fermierilor, fiind ușor de anticipat că acestora le va fi imposibil să achite deodată toate aceste datorii istorice, a căror scadentă va interveni la data de 01.01.2026 (PRECIZARE IMPORTANTĂ: Gradul de colectare a creanțelor de către companiile noastre se situează pentru actualul sezon agricol la aprx. 50%, majoritatea distribuitorilor înregistrând în continuare sume de incasat din anii agricoli precedenți, 2022-2023!!!);
producția agricolă nu va mai putea fi susținută/realizată în următorii ani agricoli, în lipsa furnizării resurselor materiale necesare de către companiile noastre, care la rândul lor vor fi intrat în scurt timp în incapacitate de plată, respectiv de realizare a activității de distribuire a inputurilor.
Estimăm astfel că, în maxim 2 ani, în contextul lanțului de insolvențe/falimente preconizabile, peste 50% din suprafața agricolă din România se va afla în administrarea unor societăți inactive, lipsite total de capacitate de producție.
De altfel, în ultimele 2 săptămâni am primit extrem de multe semnale din partea fermierilor, aceștia înțelegând pe deplin potențialul dezastruos, ireversibil/iremediabil al efectelor pe termen lung al măsurii legislative la care ne referim.
***
CARACTERUL VĂDIT DEFICITAR/LACUNAR AL TEXTULUI LEGAL PROPUS SPRE ADOPTARE. IMPOSIBILITATEA APLICĂRII ACESTUIA ÎN CONFIGURAȚIA ACTUALĂ.
RISCUL DECLANȘĂRII UNUI VAL IMENS DE LITIGII ÎNTRE TOȚI ACTORII IMPLICAȚI ÎN SECTORUL AGRICOL (FERMIERI, BĂNCI, IFN-URI, FURNIZORI, DISTRIBUITORI ȘI/SAU PRODUCĂTORI DE INPUTURI), DECURGÂND DIN EFECTELE IMEDIATE ȘI VIITOARE AL MĂSURII LEGISLATIVE, CU GRAVA AFECTARE A CAPACITĂȚII DE FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE JUSTIȚIE ROMÂN.
În configurația actuală, într-o manieră extrem de deficitară/lacunară, textul legal propus spre adoptare prevede doar că nu se vor întreprinde măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.”
În mod evident, această normă juridică nu lămurește/explicitează, între altele:
dacă și ce se întâmplă cu procedurile de executare silită ori de recuperare de creanțe începute înainte de intrare textului legal în vigoare, pentru debitele aferente anului agricol curent sau anilor agricoli anteriori;
câmpul de aplicare al textului, din perspectiva destinatarilor acestuia, adică a semnificației noțiunilor de distribuitori și furnizori de resurse materiale agricole folosite la inființarea și producția agricolă vegetală;
ce se întâmplă cu accesoriile (dobânzile legale/penalitățile contractuale) născute în tot acest răstimp, de la intrare în vigoare a normei și până la data la care această urmează să producă efecte (31.12.2025);
dacă și cum se adecvează înțelesul și efectele normei la ipoteza deschiderii unor proceduri de insolvență a fermierilor, la cererea acestora, în contextul în care interdicția în discuție vizează orice măsură de recuperare a creanțelor (adică inclusiv o cerere de admitere a creanței într-o eventuală procedură de insolvență a unui fermier);
care va fi situația, în tot acest răstimp, a terților garanți ai achitării debitelor de către fermiei, respectiv dacă și ei vor fi sau nu beneficiari ai sistării procedurilor de recuperare a creanțelor.
Altfel spus, este extrem de ușor de anticipat valul imens de litigii pe care această măsură legislativă îl va genera nu numai între companiile noastre și fermieri, ci și între fermieri și bănci/IFN-uri sau între companiile noastre și producători/furnizori și/sau banci, cu grava afectare a capacității de funcționare a sistemului de justiție român.
***
NECONSTITUȚIONALITATEA ACTULUI NORMATIV.
ÎN CONFIGURAȚIA ACTUALĂ, TEXTUL LEGAL PROPUS SPRE ADOPTARE ÎNCALCĂ CEL PUȚIN 4 PRINCIPII DE RANG CONSTITUȚIONAL, PRECUM ȘI O SERIE DE NORME FUNDAMENTALE DIN DREPTUL COMUNITAR (TRATATUL PENTRU FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE).
RISCUL DECLANȘĂRII UNEI PROCEDURI DE INFRINGEMENT ÎMPOTRIA ROMÂNIEI, PENTRU ȘI AL SANCȚIONĂRII/CONDAMNĂRII STATULUI ROMÂN DE CĂTRE ORGANISMELE/INSTITUȚIILE/CURȚILE DE JUSTIȚIE EUROPENE.
Această măsură legislativă, a suspendării procedurilor de recuperare și/sau executare silită a creanțelor pe o perioadă atât de îndelungată, bineînțeles, intră în coliziune cu o serie de principii și drepturi fundamentale reglementate în Constituția României, după cum urmează:
ARTICOLUL 21 ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
Or, executarea silită este faza finală a procesului civil român, sens în care blocarea procedurilor execuționale pentru o perioada de peste 1 an echivalează cu o gravă încalcare/îngradire a liberului acces la justitie.
ARTICOLUL 44 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
Incontestabil, măsura în discuție echivalează cu o veritabilă expropriere (temporară) a companiilor noastre de aceste active patrimoniale constând în creanțele pe care le avem de încasat de la fermieri, cu un impact devastator pentru agricultura României (consecințele fiind unele iremediabile/ireversibile, în cazul intrării în faliment a jucătorilor din aceasta piață).
ARTICOLUL 45 LIBERTATEA ECONOMICĂ
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.
Intervenția Statului Român în aceste mecanisme de piață, de drept privat (în direcția sistării efectelor contractelor încheiate cu fermierii), prin constrângerea companiilor noastre la suportarea pierderilor determinate de acest act normativ constituie, de asemenea, și o evidentă privare a noastră de liberul acces la activitatea economică.
ARTICOLUL 53 RESTRÂNGEREA EXERCIȚIULUI UNOR DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Așadar, o astfel de masură ar putea fi adoptată în mod legal numai prin lege organică și numai în situații cu totul excepționale, ceea ce nu este cazul de față (Romania confruntându-se cu o seceta pedologică deja de foarte mulți ani, mai ales în ce privește culturile de primavară, această criză fiind deci ușor anticipabilă).
De altfel, sub acest aspect, art. 93 din Constituția României, referitor la Măsurile Excepționale, stabilește că: Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
În fine, în altă ordine de idei, caracterul vădit disproporționat al unei astfel de intervenții a Statului Român în mecanisme de drept privat ar urma să antreneze o serie de consecința majore inclusiv din perspectiva acquis-ului comunitar, prevederile TFUE conferind Comisiei competența de a lua măsuri sancționatorii în astfel de cazuri (cu riscul declanșării unei eventuale proceduri de infringement împotriva României).
Reamintim cu această ocazie că sarcina de a reglementa piața internă este o competență partajată a Uniunii Europene și a statelor membre. Mecanismele economiei de piață ar trebui astfel să fie cele care conduc exclusiv la autoreglarea cererii și ofertei, precum și a relațiilor comerciale, generând produse și servicii competitive puse pe piață conform regulilor de concurență. Tocmai din acest motiv, statele membre trebuie să se asigure de buna funcționare a piețelor naționale, prin crearea cadrului de control care respectă principiile TFUE, fără însă a interveni direct asupra anumitor segmente ale acestora.
***
SOLUȚII PROPUSE:
Pentru asigurarea unei reale dezbateri și consultări publice asupra acestei măsuri legislative, pentru și pentru o corectă și coerentă evaluare a impactului măsurii asupra sectorului agricol român, VĂ PROPUNEM:
prorogarea/amânarea adoptării actului normativ pentru o perioadă de 90 de zile, în vederea efectuării unei analize aprofundate asupra consecințelor pe termen mediu și lung a măsurii în discuție, din perspectiva tuturor jucătorilor din sectorul agricol, respectiv atât a furnizorilor și distribuitorilor de inputuri, cât mai ales a fermierilor/producătorilor agricoli autohtoni;
inițierea/stabilirea unor întâlniri cu reprezentanți ai tuturor destinatarilor măsurii în discuție (fermieri, producători, furnizori, distribuitori, bănci, IFN-uri), pentru determinarea oportunității adoptării textului legal în această configurație ori într-o eventuală altă configurație, precum și pentru identificarea celei mai viabile formule de sprijinire a producătorilor agricoli autohtoni, în acord cu drepturile și interesele legitime și ale celorlalți parteneri indispensabili ai acestui întreg angrenaj economic.
Cu stimă,
ASOCIAȚIA INPUT AGRO ROMÂNIA – În curs de constituire, prin SCPA DRĂGOI, TUFLER ȘI ASOCIAȚII
LISTĂ COMPANII ADERENTE ASOCIAȚIA INPUT AGRO ROMÂNIA: Adidana SRL, prin Domnul Florin DeznanAgrii Romania, Prin Doamna Monalisa Elena UngureanuAgrinvest SRL, prin Domnul Ali HamzehAgroland Agribusiness SA, prin Domnul Radu FlorinAgroleg Varo SRL, prin Doamna Noemi VaroAgroind Cauaceu, prin Domnul Dan CorbuțAgro-Est Muntenia, prin Domnul Mihai Răzvan MoraruAgrotex, prin Domnul Adrian LataAgrovena, prin Domnul Rafał PawlikowskiAgrovet SA, prin Domnul Gabriel PascutAlcedo SRL, prin Doamna Gabriela RizescuAmeropa Grains, prin Domnul Sorin BeluBiochem SRL, prin Domnul Bogdan ChimișliuChemical Agro SRL, prin Domnul Enescu BogdanChemark Rom, prin Domnul Mircea PopChimagri SRL, prin Domnul Irinel PloscaComcereal Vrancea, prin Domnul Cătălin ScutaruDachim SRL, prin Domnul Florin DeznanDafchochim Agro SRL, prin Domnul Cojoc Iuliu LiviuEast Agro Input SRL, prin Doamna Noemi VaroEcoplant SRL, prin Domnul Dorin MitroiFertiagro SRL, prin Domnul Claudiu MincuFitoprest SRL, prin Domnul Dragoș MoldovanGlissando SRL, prin Domnul Ioan BiianuGolden Star SRL, prin Domnul Ștefănescu RaduKwizda Agro, prin Doamna Marinela DuraLavora Agro, prin Domnul Laurențiu VoineaMarsat SA, prin Vasile BalcanMedicago SRL, prin Domnul Octavian SăvoiuMerpano SRL, prin Doamna Andreea ToscaMoldova Farming, prin Domnul Cătălin GrigoriuMWChim Plant Protect, prin Domnul Achim IulianNaturevo SRL, prin Doamna Cristina MiculescuNetagro SRL, prin Domnul Dragoș ParaschivoiuNorofert Group, prin Domnul Vlad PopescuSC Plantagro Com SRL, prin Domnul Constantin NechiforPromat SA, prin Domnul Cristian MoldovamRDF SA, prin Domnul Florin DeznanRod Bun, prin Domnul Alexandru IancuRWA Agro Romania, prin Domnul Bogdan RaduSels Agro SRL, prin Domnul Radu NicușorVictoria Intermed SRL
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Corteva Agriscience anunță lansarea celei de-a cincea ediții a programului său de granturi educaționale TalentA 2024. Această inițiativă are scopul de a îmbunătăți abilitățile profesionale ale femeilor inovatoare din mediul rural, printr-o formare specializată în managementul afacerilor și agricultură. Totodată, prin program, femeile antreprenor au șansa de a concura pentru finanțări în valoare de 15.000 USD, oferite de Corteva Agriscience pentru dezvoltarea afacerilor și sprijinirea comunităților.
Cu înscrierile acum deschise oficial, femeile implicate în activități agricole sunt încurajate să aplice până pe 10 octombrie 2024 pentru acces gratuit la cursurile de agribusiness, care vor începe pe 15 octombrie și se vor desfășura până la sfârșitul lunii februarie din 2025.
Pe parcursul programului, participantele vor avea oportunitatea unică de a dezvolta proiecte inovatoare și de a concura pentru finanțarea oferită de Corteva Agriscience. Aceste proiecte trebuie să fie orientate către beneficii pentru comunitate, aliniindu-se obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva, cum ar fi îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă curată, promovarea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor.
Programul TalentA este conceput în mod special pentru femei de peste 18 ani din România și Republica Moldova, care fie sunt implicate activ în agricultură, fie sunt înscrise la universități de profil agricol. De asemenea, programul încurajează aplicațiile din partea femeilor care doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să își transforme afacerile în proiecte durabile, dinamice și competitive. Programul urmărește, de asemenea, participarea femeilor dedicate dezvoltării bunăstării în comunităților lor.
Pentru al cincilea an consecutiv, aceste cursuri vor fi susținute de experți Corteva în colaborare cu Starperformining, o firmă de consultanță în afaceri și partener oficial al programului. Curriculumul include două module de studiu online: un modul de afaceri cu zece cursuri și un modul de agribusiness cu cinci cursuri.
Participantele vor avea șansa de a concura pentru o parte din finanțarea de 15.000 USD oferită de Corteva Agriscience pentru facilitarea implementării celor mai bune proiecte, distribuită astfel: 6.000 USD pentru locul întâi, 5.000 USD pentru locul doi și 4.000 USD pentru locul trei. Granturile oferite reflectă angajamentul Corteva de a promova talentul și antreprenoriatul femeilor din mediul rural, detectând potențialul și stimulând economia locală în comunități.
„În ultimii cinci ani, Corteva a continuat să ofere oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din România prin programul de granturi educaționale TalentA, care a fost un succes imens, aducând beneficii atât pentru Corteva, cât și pentru peisajul antreprenorial agricol din țară. Antreprenoarele în agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele. Continuăm să ne adresăm femeilor antreprenor din mediul rural, deoarece dorim să contribuim la îmbunătățirea calității vieții în aceste regiuni, precum și să susținem studentele din universitățile agricole care sunt dornice să își dedice carierele acestei industrii și să impulsioneze progresul viitor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.
Inițiativa educațională fondată de Corteva Agriscience în urmă cu cinci ani depășește cu mult poveștile de succes individuale, oferind oportunități doamnelor de a prospera în sectorul agricol, prin crearea unei rețele rezistente de femei fermier din peisaje diverse. Toate participantele interesate trebuie să se înregistreze pentru programul TalentA pe site-ul Corteva.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Bayer anunță parteneriatul strategic cu AgriColumn, companie de prestigiu în analiza pieței agricole din România și din regiune. Prin intermediul acestui parteneriat, membrii programului de loialitate Bayer Fidelis beneficiază de o gamă extinsă de servicii profesionale, esențiale pentru optimizarea activităților agricole și maximizarea profiturilor din vânzarea recoltelor.
Gabor Raviczki, Head of Customer Marketing Country Group România, Bulgaria, Republica Moldova, subliniază importanța strategică a parteneriatului Bayer - AgriColumn: „Tranzacționarea grânelor reprezintă etapa finală în procesul de comercializare a recoltei. Selectarea momentului optim pentru vânzare poate influența semnificativ succesul încheierii sezonului agricol”.
Serviciile oferite de compania Bayer în colaborare cu AgriColumn includ:
Consultanță individuală pentru analiza contextului de piață, identificarea momentului optim și a prețurilor de vânzare pentru diferite tipuri de cereale;
Suport în mediere pentru situațiile de default contractual, asigurând protecție și sprijin fermierilor în negocierile contractuale;
Rapoarte detaliate ale pieței pe trei niveluri - local, regional și global, acoperind cele șase categorii principale de produse (grâu, orz, porumb, rapiță, semințe de floarea soarelui și soia), oferind o viziune cuprinzătoare asupra dinamicii pieței;
Acces la Masterclass în Agribusiness: un curs online structurat în 20 de episoade, disponibil printr-o platformă securizată, conceput pentru a oferi fermierilor cunoștințele necesare pentru a naviga cu succes în complexitatea pieței agricole.
Cezar Gheorghe, fondatorul AgriColumn, cu o experiență de peste 22 de ani în comerțul cu cereale, reiterează angajamentul său față de fermierii români: „România și fermierii săi înainte de orice! Țara noastră, regulile noastre!”. AgriColumn sprijină fermierii români prin furnizarea de soluții și strategii pentru adaptarea la noile realități ale pieței și pentru protejarea intereselor acestora, precum și a sectorului agricol românesc.

„La Bayer, misiunea noastră - Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană - ne motivează să transformăm agricultura și să asigurăm o producție durabilă de alimente. Prin această colaborare, reafirmăm angajamentul ferm față de fermierii români, oferindu-le instrumentele și resursele necesare pentru a-și valorifica potențialul și pentru a naviga cu succes pe piața agricolă dinamică și competitivă de astăzi”, transmite compania Bayer.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În rândurile de mai jos, opinia antreprenorului Jabbar Kanani, fondatorul grupului Agricover, cu privire la situația dificilă în care se află agricultura românească. Totodată, Jabbar Kanani face o perspectivă a măsurilor aflate în dezbatere publică și propune soluții pentru ca fermierii să poată continua ciclul agricol.

Vârful aisbergului este seceta, problema reală e alta
Agricultura românească se află, astăzi, într-un punct critic. Nu este prima oară când ne confruntăm cu secetă, dar provocările din acest an se adaugă unor probleme mult mai complexe care s-au acumulat de-a lungul ultimilor trei ani. Acest cumul de factori, de la volatilitatea prețurilor la perturbările lanțurilor de aprovizionare, a dus la o criză de lichiditate care amenință să destabilizeze întregul ecosistem agricol.
Sunt de peste două decenii în acest domeniu și am văzut cum agricultura a rezistat unor provocări majore, dar criza actuală este una care ne obligă să regândim abordarea. Dacă privim agricultura ca pe un ecosistem complex, observăm că fiecare jucător – fermier, bancă, furnizor de inputuri, instituție de leasing sau chiar statul – joacă un rol esențial. Nu putem discuta despre redresarea agriculturii fără să ținem cont de toți acești actori. Fără inputuri, fără finanțare, fără utilaje moderne, fermierul nu poate lucra pământul. Iar furnizorii de inputuri agricole nu își pot continua activitatea fără plata fermierilor. Este un sistem în lanț, iar orice blocaj are consecințe grave asupra tuturor.
Seceta este, de fapt, doar un factor agravant. Principala noastră provocare este lipsa de lichiditate. Este esențial să înțelegem că fermierii nu au mecanismele de protecție și de hedging specifice altor industrii. Ciclul agricol este lung, de un an, și dacă în această perioadă apar schimbări majore de prețuri sau condiții climaterice, fermierii sunt primii loviți. Ei nu pot absorbi aceste șocuri rapid.
Intervențiile punctuale dezechilibrează ecosistemul agricol
Există mai multe măsuri în discuție în prezent. Prima vizează ajutoarele pentru secetă și crearea unui fond de risc, o soluție necesară, dar insuficientă fără un sistem național de asigurare împotriva secetei. În ultimii zece ani, banii alocați pentru despăgubiri ar fi putut construi un astfel de fond, capabil să gestioneze riscurile climatice, precum în alte țări dezvoltate.
O altă măsură discutată este suspendarea plății datoriilor și dobânzilor cu rată de peste 2% + ROBOR până la sfârșitul lui 2025. Aceasta oferă un răgaz, dar adună penalități și datorii, împingând fermierii într-o situație financiară mai dificilă la finalul perioadei. În loc să echilibreze, această amânare creează un blocaj major în 2025, când fermierii vor trebui să facă față unor datorii cumulate. De asemenea, suspendarea datoriilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă problema esențială: lipsa de lichiditate și necesitatea de a menține ciclul agricol în funcțiune.
Expunerea totală în agricultură este de aproximativ 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii bancare, 30% provin de la IFN-uri și leasinguri, iar doar 12% sunt furnizorii de semințe și produse fitosanitare. Majoritatea creditelor cu dobândă ROBOR + 2% sunt garantate de stat sau acordate grupurilor mari de ferme și firme din agricultură. La prima vedere, măsura în discuție ar proteja doar băncile care creditează în baza garanțiilor oferite de către stat, restul creditorilor și furnizorilor fiind blocați în recuperarea datoriei.
Acest blocaj poate avea două efecte negative: pământul va rămâne nelucrat, iar fermierii vor fi loviți de un tsunami la sfârșitul anului 2025. Fermierii vor fi în imposibilitatea de a începe un nou ciclu agricol, deoarece nici băncile, nici furnizorii nu vor putea oferi credite noi, peste cele restante. Credeți că 2025 va fi un an atât de bun încât fermierul va face producție de trei ori mai mare decât într-un an normal, pentru a putea să își acopere toate datoriile și toate penalitățile?
Sunt de peste 25 de ani în agricultură și vă spun că eu nu cred că aceasta este soluția care va debloca ecosistemul agricol. Este necesară o soluție care să fluidizeze piața și să susțină continuarea activității agricole, esențială pentru economie și siguranța alimentară.
Soluția pentru agricultură: tăierea masivă a datoriilor fermelor și injectarea de lichiditate
Agricultura este un business pe termen lung, nu doar de la un an la altul. În ecosistemul agricol avem băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) care joacă un rol important. Acestea sunt instituții reglementate care funcționează în baza unor principii sănătoase și transparente, au instrumente prin care pot să gestioneze situații de criză, inclusiv posibilitatea de a rostogoli datorii de la un an la altul.
Nu vom ajuta fermierii dacă le blocăm capacitatea de a continua ciclul agricol. Abordările simpliste, care vizează doar una dintre verigile lanțului agricol, vor transfera problema la furnizorii de inputuri agricole, care trebuie să asigure semințe și produse fitosanitare fermierilor pentru noul ciclu de producție.
Propunerea mea este să implementăm un instrument clasic de scontare a facturilor, cu implicarea băncilor. Acestea ar putea cumpăra facturile furnizorilor de inputuri cu un discount de 50%, generând lichiditatea necesară în piață. Fermierii ar rămâne să plătească doar jumătate din datorii, eșalonate pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă rezonabilă.
Pentru fermieri această soluție vine să scadă povara la jumatate și să eșaloneze datoria rămasă pe termen lung. Pentru furnizorii de inputuri, încasarea imediată a facturilor, chiar și cu un discount de 50%, le permite să reia activitatea, pornind noul ciclu agricol. Pentru bănci este o oportunitate de finanțare și un instrument normal prin care plasează în piață o sumă de maximum trei miliarde de lei, pe cinci ani, cu dobândă.
Această soluție de injectare de lichiditate nu este o noutate. Piețele din întreaga lume apelează la astfel de măsuri atunci când contextul economic o impune. Statul poate avea rolul de mediator în discuțiile dintre părțile implicate, pentru a pregăti și implementa soluția.
Cred că singura cale de ieșire din această situație dificilă este colaborarea între toți jucătorii din ecosistem. Fiecare are un rol important, și trebuie respectat, indiferent de dimensiunea lui. Cea mai bună soluție este ca toate părțile – fermierii, furnizorii, băncile și autoritățile – să se așeze la aceeași masă pentru a găsi o rezolvare. Deciziile impuse fără consultare nu vor rezolva problemele, ba chiar le-ar putea agrava.
Agricultura românească nu poate fi privită izolat, este un ecosistem complex, interdependent, care necesită o abordare integrată, este un motor esențial al economiei, iar deblocarea acestui motor este crucială pentru siguranța alimentară a tuturor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!